Uniunea Europeană urmează să discute asistența reciprocă în urma atacurilor din Cipru
„Această întrebare, care este una legitimă, va fi cu siguranță dezbătută în zilele următoare, în cadrul diferitelor reuniuni programate”, a declarat purtătoarea de cuvânt a Comisiei Europene, Paula Pihno, potrivit Le Figaro. „Nu pot face comentarii în acest moment, dar nu a existat nicio discuție în această etapă cu privire la activarea clauzei de apărare reciprocă ”, a adăugat ea. Tratatul de instituire a Uniunii Europene include o clauză de asistență reciprocă în caz de agresiune împotriva unuia dintre statele sale membre, în temeiul articolului 42.7. Această clauză prevede că, în cazul în care un stat membru este victima unei agresiuni armate pe teritoriul său, celelalte state membre îi datorează ajutor și asistență prin toate mijloacele de care dispun. Aceasta fusese deja declanșată la cererea Franței, după atacurile islamiste din 13 noiembrie 2015 de la Paris. O bază aeriană britanică din Cipru a fost lovită luni dimineață de o dronă iraniană, la doar câteva ore după ce Londra a decis să permită Washingtonului să își folosească bazele militare împotriva Iranului. Alte două drone care se îndreptau spre insulă au fost, de asemenea, interceptate luni. Uniunea Europeană, alături de statele membre în fața „oricărei amenințări” Din cauza acestor amenințări, Cipru, care deține în prezent președinția rotativă semestrială a Consiliului UE, a decis să amâne o reuniune informală a miniștrilor UE pentru afaceri europene, care urma să înceapă luni seară. Uniunea Europeană este unită alături de statele sale membre în fața „oricărei amenințări”, a subliniat luni președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen . „Deși Republica Cipru nu a fost vizată, vreau să fiu clară: suntem alături de statele noastre membre în mod colectiv, ferm și fără echivoc în fața oricărei amenințări ”, a declarat ea pe rețeaua X după ce a vorbit cu președintele cipriot Nikos Christodoulides.
Cât câștigă o asistentă medicală în România. Salariul variază în funcție de studii și experiență
Deși un loc de muncă în medicină continuă să fie un pilon fundamental al societății noaste, salariile nu reflectă tot timpul acest lucru. Adesea, recompensele financiare sunt supuse unor variabile precum grila națională, capacitatea de negociere individuală, dar și riscurile specifice fiecărei secții medicale. În 2026, un asistent medical debutant care deține studii postliceale pornește de la un salariu net situat între 3.500 și 4.500 de lei. Pe măsură ce cariera avansează, un profesionist cu experiență ajuns la gradația maximă poate încasa între 4.500 și 5.800 de lei net, potrivit Playtech. Asistenții medicali principali, care au și studii superioare, ating pragul de 5.500 de lei și 7.500 de lei net. Adevăratul salt financiare este dictat de sporuri. Ele variază de la un minim de 7% la peste 75%, în funcție de specificul muncii. În secțiile critice, cum ar fi ATI, UPU, Oncologie sau Bloc Operatoriu, unde riscul profesional și turele de weekend sunt constante, salariul net poate atinge sume impresionante, de 9.000-10.000 de lei lunar. Pe lângă sumele de bani, statul oferă stabilitate prin vouchere de vacanță, tichete de masă și un program de lucru strict reglementat. Spre ce joburi se îndreptă românii în 2026 Dacă la stat salariile pot depăși și 10.000 de lei, cu sporurile de periculozitate, la privat creșterea este mai rapidă odată cu acumularea experienței, fără a depinde neapărat de legislația națională. Recomandările autorului:
Oboseala îi doboară pe medici și pe asistente! O asistentă rămâne intubată după infarct în gardă
Pacienta a trecut printr-o intervenție minim invazivă cardiologică, se află la secția Anestezie și Terapie Intensivă, intubată, informează spitalul. „Conducerea spitalului este alături de familia colegei noastre în aceste momente dificile”, transmit reprezentanții spitalului. Asistenta lucra la Secția Medicală I și a făcut infarct în timpul serviciului. Datorită intervenției rapide a colegilor ei, a primit imediat asistență medicală. „Suntem alături de colega noastră și de familia ei în aceste momente dificile și îi transmitem întreaga susținere și gânduri de însănătoșire grabnică”, declarau sâmbătă reprezentanții spitalului. Cazul doctoriței Szabo, găsită moartă în camera de gardă Incidentul survine la doar câteva zile după ce Ștefania Szabo, directorul medical la Buzău, a fost găsită moartă în camera de gardă a Secției Chirurgie. Criminaliștii au găsit lângă trupul neînsuflețit al doctoriței propofol, un anestezic, alături de alte două substanțe – diazepam și tramadol. Anchetatorii au extins cercetările la ATI și UPU, secțiile spitalului care folosesc propofol. Anchetatorii au cerut și imagini de pe camerele de supraveghere. Potrivit unor surse judiciare, înainte de a merge spre camera de gardă, doctorița ar fi coborât la UPU, unde ar fi consultat câțiva pacienți. După aceea nu a mai fost văzută și nici nu a mai răspuns la telefon. Toată lumea și-a închipuit că se odihnește, iar urgențele au fost preluate de celălalt medic chirurg aflat în gardă. Ministrul Sănătăţii, Alexandru Rogobete, spunea despre Ștefania Szabo că medicii trebuie ascultaţi mai mult şi că ar fi important un suport de consiliere pentru aceştia atunci când apar probleme de burnout sau momente de presiune.