Trump afirmă că nu a luat nici o decizie finală în privința Iranului. Dar glonțul e fost tras deja. Portavionul USS Gerald R. Ford este pe poziții
Donald Trump a făcut din nou un anunț ambuguu vineri că ”nu este foarte mulţumit” de conţinutul negocierilor în curs cu Iranul, relatează AFP. În acest timp în Orientul Mijlociu este desfășurată o forță impresionantă aeriană și navală. Portavionul american USS Gerald R. Ford, cel mai mare din lume, este așteptat în Marea Arabiei după ce joi a părăsit Creta. Iar ambasadele occidentale și a Chinei din Teheran își închid porțile. Întrebat despre o eventuală recurgere la forţa militară împotriva Iranului, el a dat asigurări că ”nu o doreşte”, însă a recunoscut că ”uneori este necesar”. ”Nu sunt mlţumit faţă de faptul că (iranienii) nu vor să ne dea ceea ce trebuie să avem, nu sunt mulţumit. Vom vedea ce se va întâmpla”, a declarat unor jurnalişti preşedintele american. Negocierile între Statele Unite şi Iran continuă ”azi (vineri)”, a anunţat el. Donald Trump a anunţat, de asemenea, că nu a luat o ”decizie finală” cu privire la eventuale atacuri americane în Iran. Președintele SUA a făcut aceste declaraţii unor jurnalişti înainte să plece de la Casa Albă către Texas, scrie Reuters. Întrebat despre o eventuală recurgere la forţa militară împotriva Iranului, el a dat asigurări că ”nu o doreşte”, însă a ameninţat că ”uneori este necesar”. ”Iranul nu poate avea arma nucleară” ”Iranul nu poate avea arma nucleară”, a subliniat el, din nou, în faţa junaliştilor. El a dat asigurări că vrea să ”încheie un acord cu Iranul”. Donald Trump face aceste declaraţii la o zi după o a treia rundă de negocieri indirecte, la Geneva, mediate de Oman, între Iran şi Statele Unite, considerate o ultimă şansă de evitare a unui război, după cea mai importantă desfăşurare militară americană în Orientul Mijlociu de mai multe decenii. El a trimis în Orientul Mijlociu două portavioane, inclusiv USS Gerald Ford, cel mai mare portavion din lume, care urmează să sosească în largul Israelului, după ce a plecat joi din Creta, în Grecia. Ambasada Statelor Unite la Ierusalim le-a cerut angajaţilor guvernamentali ”neesenţiali” să părăsească Israelul, din cauza unor ”riscuri la adresa securităţii lor”, ”cât timp zboruri comerciale sunt încă disponibile”. Recomandarea autorului: Atacul SUA în Iran este iminent. Confirmarea, Marea Britanie își închide ambasada din Teheran
SUA a pregătit lângă Iran cea mai mare putere aeriană de la invazia Irakului din 2003. Trump a dat un ultimatim Teheranului
Președintele Donald Trump afirmă joi că lumea va afla „probabil în următoarele 10 zile” dacă SUA vor ajunge la un acord cu Iranul sau vor întreprinde acțiuni militare. Potrivit datelor de urmărire a zborurilor și unui oficial american, în ultimele zile SUA au continuat să deplaseze către regiune avioane de generație nouă, inclusiv F-35 și F-22. În paralel, un al doilea portavion, încărcat cu avioane de atac și de război electronic, este în drum spre Orientul Mijlociu, iar aeronavele de comandă și control – esențiale pentru coordonarea operațiunilor aeriene ample – sunt, de asemenea, trimise în zonă. În ultimele săptămâni au fost desfășurate și sisteme critice de apărare antiaeriană. Oficiali americani susțin că noul dispozitiv oferă Casei Albe opțiunea unui război aerian prelungit, desfășurat pe parcursul mai multor săptămâni, spre deosebire de lovitura punctuală „Midnight Hammer” din luna iunie, când SUA au atacat trei situri nucleare iraniene. Diplomație în paralel cu presiunea militară În timp ce forțele se acumulează, reprezentanți ai SUA și Iranului s-au întâlnit la Geneva în această săptămână pentru a negocia un posibil acord. Purtătoarea de cuvânt a Casei Albe, Karoline Leavitt, a declarat că s-a înregistrat „un mic progres”, dar a avertizat că părțile sunt „încă foarte departe” pe unele subiecte. Potrivit aceleiași surse, Iranul ar urma să prezinte în următoarele săptămâni o propunere mai detaliată. Dar timpul pare limitat, Trump a lansat joi un avertisment și a setat un termen de 10 zile. Trump a primit mai multe informări privind opțiunile militare, descrise de oficiali americani ca fiind concepute pentru a maximiza presiunea asupra regimului iranian și a rețelei sale de aliați regionali. Printre scenarii se află atât o campanie extinsă, care ar viza eliminarea a zeci de lideri politici și militari iranieni, cu scopul răsturnării guvernului, cât și o variantă mai limitată, concentrată pe ținte precum facilități nucleare și de rachete balistice. Ambele ar presupune, potrivit surselor WSJ, o operațiune ce s-ar putea întinde pe mai multe săptămâni. Subiectul Iran a fost discutat și miercuri, într-o reuniune a consilierilor de securitate națională ai președintelui, în Situation Room, potrivit unui oficial de rang înalt din administrație. Ținte, linii roșii și rolul Israelului Potrivit informațiilor prezentate, Trump a semnalat că ar prefera o soluție diplomatică. În scenariul în care Washingtonul ar obține „tot ce își dorește”, un acord ar însemna eliminarea programelor nucleare ale Iranului, dezmembrarea forțelor-proxy din regiune și demontarea arsenalului de rachete balistice. Iranul este însă considerat puțin probabil să accepte ultimul punct, având în vedere că dispune de o aviație limitată și se bazează pe rachete ca principal mijloc de descurajare. Președintele american a indicat că miza principală pentru el rămâne dosarul nuclear, afirmând că și-ar dori ca Iranul să oprească îmbogățirea uraniului. În același timp, o parte dintre consilieri și lideri străini – inclusiv premierul israelian Benjamin Netanyahu – îl îndeamnă pe Trump să folosească presiunea militară pentru a forța concesii suplimentare din partea Teheranului. Israelul ar urmări în mod special oprirea producției iraniene de rachete balistice, potrivit unor oficiali. Avantaj american, riscuri iraniene Sursele WSJ indică faptul că SUA dețin un avantaj covârșitor în cazul unei confruntări aeriene, grație tehnologiei stealth și armelor de precizie lansate de la distanță, în fața unei apărări antiaeriene iraniene deja afectate de atacuri israeliene anul trecut. Totuși, Iranul păstrează opțiuni de ripostă într-un conflict prelungit: un arsenal încă important de rachete care ar putea viza baze americane și aliați din regiune, dar și capabilități militare ce ar putea încerca blocarea Strâmtorii Hormuz, rută vitală pentru transporturile de petrol. Pe fondul acestor incertitudini, unii foști oficiali militari susțin că diplomația ar fi preferabilă războiului. Generalul (r) David Deptula, care a jucat un rol major în campania „Desert Storm” din 1991, a apreciat că o consolidare atât de vizibilă ar putea fi menită să transmită că președintele american „nu glumește” cu folosirea forței, pentru a împinge Iranul către un acord. În același timp, oficiali americani și străini se declară tot mai pesimiști că Teheranul va accepta cererile Washingtonului. În această logică, Iranul ar putea fi dispus doar la o suspendare temporară a îmbogățirii, în timp ce încearcă să folosească negocierile pentru a amâna un atac. Pe de altă parte, aceleași surse consideră că Trump ar putea deveni rapid frustrat de discuții prelungite și ar putea ordona lovituri dacă negocierile eșuează. Secretarul de stat Marco Rubio a declarat în ianuarie în fața legislatorilor că administrația nu are claritate asupra succesiunii în cazul în care liderul suprem Ali Khamenei ar cădea, un gol de putere care ar putea fi umplut, potrivit multor analiști, de conducerea Corpul Gărzilor Revoluționare Islamice. Într-un astfel de scenariu, protestele interne ar putea reizbucni, însă ar deschide și o dilemă pentru Washington: cât de departe ar merge o campanie aeriană dacă regimul ar răspunde printr-o represiune violentă.
Orientul Mijlociu fierbe. SUA și Israel se apropie de un atac decisiv împotriva Iranului
Decizia vine în contextul în care serviciile de securitate și de urgență israeliene se află în stare de alertă maximă, pe fondul evaluărilor potrivit cărora președintele american Donald Trump ar putea aproba în curând un atac al SUA și Israel asupra Iranului de amploare, potrivit informațiilor publicate de ynetnews.com. În cadrul consultărilor conduse de premierul Benjamin Netanyahu, ipoteza de lucru este că Iranul ar putea lansa rachete balistice asupra Israelului chiar și în scenariul în care armata israeliană nu ar participa direct la atacurile inițiale ale Statelor Unite. Drept urmare, Comandamentul Frontului Intern și serviciile de urgență au primit instrucțiuni să se pregătească pentru un conflict major. Oficialii israelieni estimează că Iranul nu a răspuns solicitărilor americane în cadrul negocierilor recente și că administrația Trump consideră că Teheranul încearcă să câștige timp. O sursă diplomatică citată de Al-Jazeera a avertizat că „răbdarea americană față de întârzierile iraniene se apropie de limită”. Dimensiunea militară a unui atac SUA Statele Unite au desfășurat în Orientul Mijlociu o forță militară semnificativă, descrisă de Trump drept o „armată capabilă să susțină un război prelungit”. Potrivit oficialilor israelieni, un eventual atac SUA nu ar fi o lovitură punctuală, ci o campanie care s-ar putea întinde pe mai multe săptămâni, având ca obiective rachetele balistice iraniene și, posibil, structuri ale regimului de la Teheran. Printre țintele potențiale s-ar putea afla liderul suprem iranian, Ayatollah Ali Khamenei, precum și instituții-cheie ale Gărzii Revoluționare Islamice. Hezbollah și houthi, factori-cheie în escaladarea atacului Autoritățile israeliene iau în calcul deschiderea mai multor fronturi. Miliția proiraniană Hezbollah din Liban și rebelii Houthi din Yemen ar putea interveni rapid în cazul declanșării unui conflict. Potrivit estimărilor, houthii ar lansa imediat rachete și drone asupra Israelului, iar Hezbollah ar putea abandona neutralitatea menținută în conflictul anterior. În acest context, Israelul și Statele Unite își coordonează planificarea defensivă și operațională, pe fondul convingerii că un moment decisiv este iminent, iar termenele pentru o decizie strategică se scurtează rapid.
Trump i-a spus lui Netanyahu că va sprijini atacurile Israelului asupra Iranului dacă negocierile nucleare eșuează
Președintele american Donald Trump i-a spus prim-ministrului israelian Benjamin Netanyahu, în cadrul unei întâlniri la Mar-a-Lago de la finalul anului 2025 că va sprijini atacurile israeliene asupra programului de rachete balistice al Iranului dacă nu se va ajunge la un acord între Washington și Teheran. Informația a fost dezvăluită pentru CBS News de două surse care cunosc subiectul. Recent, jurnaliștii CBS News au aflat că oficiali din armata americană și cei din comunitatea de informații au început să ia în considerare posibilitatea de a sprijini o nouă rundă de atacuri israeliene asupra Iranului. Potrivit sursei citate, deliberările americane s-au concentrat mai puțin pe posibilitatea ca Israelul să acționeze și mai mult pe modul în care Statele Unite ar putea ajuta. Până în acest moment, nu este clar care sunt țările care ar acorda permisiunea de survol pentru ca SUA să realimenteze avioanele israeliene pentru un eventual atac, în contextul în care Iordania, Arabia Saudită și Emiratele Arabe Unite au declarat public că nu vor permite utilizarea spațiului lor aerian pentru astfel de atacuri. Pe de altă parte, Iranul este pregătit să facă compromisuri în ceea ce privește stocul său de uraniu puternic îmbogățit în schimbul ridicării sancțiunilor americane, a declarat ministrul adjunct de externe iranian, Majid Takht-Ravanchi, într-un interviu acordat BBC, publicat duminică. Informația vine după ce în această săptămână, un al doilea portavion american, USS Gerald R. Ford, și flota sa de nave de război, au fost trimise în Orientul Mijlociu. Toate acestea au loc în contextul în care administrația Trump continuă negocierile cu Iranul privind programul său nuclear. Săptămâna viitoare, la Geneva, vor avea loc noi discuții între cele două părți.
Jocurile Olimpice, în umbra sabotajului: cabluri avariate și trenuri în haos. Procuror: Este un act de terorism
În jurul orei 5 dimineața, un incendiu provocat a avariat un capac de canalizare la Pesaro. Linia de-a lungul coastei Adriatice între Rimini și Ancona a fost afectată. Trenurile către Puglia trec pe această rută, scrie Il Messaggero. La scurt timp după, la Castel Maggiore lângă Bologna, două dispozitive incendiare au fost plasate pe șine. Acestea vizau legătura care conectează linia de mare viteză de la Veneția și Padova la stația de metrou. Din fericire, unul dintre dispozitive nu a funcționat. Celălalt a provocat un incendiu care a compromis funcționarea cablurilor. Centrul de operațiuni a primit semnalul de alarmă. Tehnicienii FS au repus linia în funcțiune de urgență. Întârzieri masive și daune grave Atât pe linia Ancona-Rimini, cât și pe linia de mare viteză, au existat întârzieri de 90-120 de minute. În regiunea Marche, într-un caz, întârzierile au ajuns la 240 de minute. Problemele au fost eliminate la începutul după-amiezii. În Emilia, trenurile de mare viteză au fost deviate către liniile de suprafață. Astfel sabotajul nu a blocat complet traficul. Poliția criminalistică, Digos și Polfer au găsit două dispozitive incendiare. Acestea erau într-un canal de acces cu cabluri care asigură circulația trenurilor. Grupul FS confirmă: „Au existat daune grave atribuibile sabotajului”. Personalul tehnic a lucrat fără întrerupere pentru a restabili infrastructura. Legătura cu Jocurile Olimpice Dublul atac coincide cu începerea Jocurilor Olimpice de iarnă de la Milano-Cortina. După ceremonia de deschidere, acest sabotaj nu poate fi o coincidență. Actul pare similar cu ceea ce s-a întâmplat la Paris în 2024. Cu câteva ore înainte de Jocurile Olimpice de vară, au avut loc sabotaje grave împotriva trenurilor TGV. Parchetul din Bologna a deschis anchetă. Nu exclude posibilitatea unei anchete privind „act de terorism”. Anchetatorii verifică dacă există legătură cu grupul care a comis acțiuni violente împotriva poliției la Torino pe 31 ianuarie. Precedente și pattern-uri Au existat numeroase incidente de sabotaj pe linia ferată dintre Emilia și Toscana. Cel mai grav caz a avut loc la 22 iulie 2019 în Rovezzano. Atunci mai multe substații electrice au fost incendiate. În acel caz au fost anchetați anarhiști-insurgenți. Acțiunea coincisese cu un proces în care erau implicați militanți din acea zonă. Nimeni nu și-a asumat responsabilitatea pentru incidentele de ieri. Legătura cu protestele împotriva Jocurilor Olimpice este evidentă. Posibile conexiuni internaționale În Turingia, Germania, poliția a arestat trei tineri. Aceștia au avariat ieri linia ferată dintre Erfurt și Sangerhausen. Au deschis guri de canal și au tăiat cablurile de semnalizare. Poliția germană investighează posibile legături cu cele două acte de sabotaj din Italia. Viceprim-ministrul Matteo Salvini a comentat: „Acesta este un atac în prima zi a Jocurilor Olimpice. Cineva vrea să facă rău Italiei”. Ministerul Infrastructurii precizează: „Actele grave de sabotaj oglindesc actele de terorism din Franța”. Acestea au avut loc cu câteva ore înainte de ceremonia de la Paris. Președintele Emilia-Romagna, Michele De Pascale, condamnă: „Atacarea infrastructurii strategice înseamnă perturbarea vieții a mii de oameni”.
O persoană a murit și mai multe au fost rănite într-un atac aerian israelian în sudul Libanului
O persoană a fost ucisă și alte trei au fost rănite, printre care și un adolescent de 16 ani, într-un atac aerian israelian asupra localității Abba, din regiunea Nabatieh, în sudul Libanului, a anunțat ministrul Sănătății de la Beirut, citat de Le Figaro. Conform presei locale, atacul a lovit o mașină iar șoferul acesteia a murit pe loc. Minorul a fost rănit în momentul în care mașina familiei sale a trecut prin zonă în timpul atacului. Armata israeliană a transmis că acțiunea a fost o replică la „încălcări repetate ale armistițiului”, comunicând că ținta era un membru Hezbollah. Tot duminică, o altă persoană a fost rănită în regiunea Sidon. Lovitura a vizat un buldozer care intervenea pentru îndepărtarea dărâmăturilor rezultate în urma unui raid israelian anterior. IDF a comunicat că atacul țintea „mai multe vehicule de inginerie ale Hezbollah folosite pentru a estaurarea infrastructurii teroriste din regiune”. Israelul continuă să atace sudul Libanului, în pofida acordului de încetare a focului semnat în noiembrie 2024. În cadrul acordului, Libanul și-a asumat să dezarmeze Hezbollah și să desființeze structurile sale militare dintre granița cu Israelul și fluviul Litani până la finalul anului 2025. Israelul a pus sub semnul întrebării capacitatea armatei libaneze de a duce la îndeplinire acest angajament și a acuzat Hezbollah de reînarmare. Autoritățile sanitare libaneze anunță că peste 360 de persoane au murit de la intrarea în vigoare a acordului de încetare a focului.
Război în Ucraina, ziua 1.434. Atac rusesc în apropiere de Kiev, două persoane au murit
Războiul din Ucraina a intrat miercuri, 28 ianuarie 2026, în a 1.434-a zi, iar GÂNDUL vă prezintă principalele evenimente din țara vecină. Două persoane și-au pierdut viața și alte patru au fost rănite într-un atac rusesc în apropiere de Kiev, a anunțat administrația militară regională. Atacul a lovit orașul Bilogorodska, la periferia de sud-est a Capitalei, a precizat șeful administrației militare a regiunii Kiev, Mikola Kalașnik. Marți, un val de atacuri aeriene rusești a făcut 12 morți, inclusiv cinci într-un tren de pasageri în apropiere de Harkov (nord-est), și a avariat infrastructura energetică a țării. Rusia efectuează zilnic atacuri aeriene asupra Ucrainei, afectând în special infrastructura energetică. SUA condiționează garanțiile de securitate Statele Unite au indicat Ucrainei că vor acorda eventuale garanții de securitate numai dacă Kievul acceptă în cadrul unui acord de pace cu Moscova cedarea regiunii Donbas către Rusia, scrie cotidianul Financial Times. Publicația se bazează pe opt surse informate despre negocieri. Washingtonul s-a arătat dispus să ofere mai multe arme pentru forțele ucrainene, pentru întărirea apărării pe timp de pace, dacă acestea se retrag din estul țării, arată FT. Președintele Volodimir Zelenski afirmase duminică, despre garanțiile de securitate americane, că sunt „100% gata”, iar el așteaptă doar să afle locul și data când trebuie semnate. Ucraina dorește confirmarea garanțiilor înainte de orice concesii teritoriale. SUA consideră că ucrainenii trebuie să cedeze regiunea industrială Donbas pentru încheierea păcii și nu fac presiuni asupra președintelui rus Vladimir Putin să renunțe la această pretenție, mai scrie sursa citată. Pe de altă parte, o persoană familiarizată cu poziția SUA a afirmat că Guvernul american „nu încearcă să oblige Ucraina la niciun fel de concesii teritoriale”, iar garanțiile de securitate depind de acceptarea unui acord de pace de către ambele părți. RECOMANDAREA AUTORULUI: RĂZBOI în Ucraina, ziua 1117. Macron anunță că nu are nevoie de permisiunea Rusiei pentru a trimite „câteva mii de soldați” pe front
Zelenski condamnă atacul cu drone asupra unui tren de pasageri în regiunea Harkov
Un tren a fost lovit marți de drone rusești în regiunea Harkov, în nord-estul Ucrainei, atac soldat cu cel puțin patru morți, au anunțat autoritățile ucrainene. În tren se aflau peste 200 de persoane. Patru persoane sunt în continuare date dispărute, iar alte două au fost rănite, potrivit informațiilor oficiale. Președintele Ucrainei, Volodimir Zelenski, a condamnat atacul, calificându-l drept „terorism”. „În orice țară, un atac cu drone asupra unui tren civil ar fi considerat în același mod, pur și simplu un act de terorism. Nu ar exista nicio îndoială cu privire la clasificarea acestuia, nici în Europa, nici în America, nici în lumea arabă, nici în China, nici în altă parte. Nu există și nu poate exista nicio justificare militară pentru uciderea civililor într-un vagon de tren”, a scris Zelenski pe platforma X. Today, Russia struck a passenger train in the Kharkiv region with attack drones. In any country, a drone strike on a civilian train would be regarded in the same way – purely as an act of terrorism. There would be no doubt about the classification, neither in Europe, nor in… pic.twitter.com/J7UqQV70QG — Volodymyr Zelenskyy / Володимир Зеленський (@ZelenskyyUa) January 27, 2026 În ultimele luni, Moscova și-a intensificat atacurile cu drone și rachete asupra infrastructurii energetice și de transport a Ucrainei, în contextul în care țara se confruntă cu una dintre cele mai dure ierni din ultimii ani. Parchetul regional a anunțat că trenul a fost lovit în apropierea satului Yazykove: o dronă a lovit un vagon, iar alte două au explodat în apropierea trenului. Autoritățile au precizat că trenul circula pe ruta Chop–Barvinkove, din orașul Chop, la granița vestică a Ucrainei, către Barvinkove, în regiunea Harkov.
Un singur atac rusesc a costat Ucraina 80 de milioane de euro în rachete antiaeriene
Ucraina a cheltuit aproximativ 80 de milioane de euro pentru rachete de apărare antiaeriană în urma unui atac rusesc masiv, a anunțat președintele Volodimir Zelenski. Declarația a fost făcută în timpul unei discuții cu jurnaliștii, în care liderul de la Kiev a subliniat costurile tot mai mari ale apărării împotriva atacurilor cu rachete și drone. Conform Kyiv Post Zelenski a precizat că suma reflectă exclusiv costul interceptorilor folosiți pentru a respinge atacul, inclusiv rachete destinate neutralizării amenințărilor balistice. Potrivit acestuia, Rusia a crescut semnificativ numărul de rachete folosite în fiecare atac, în special rachete balistice, chiar dacă stocurile Ucrainei nu au scăzut în acest moment. Președintele ucrainean a atras atenția că Rusia continuă să obțină componente esențiale pentru producția de armament prin intermediul unor state terțe și al firmelor private. În opinia sa, limitarea accesului Moscovei la aceste componente ar trebui să devină o prioritate, însă acest lucru nu s-a întâmplat până acum. Zelenski a afirmat că singurul sistem eficient împotriva rachetelor balistice rămâne sistemul american Patriot, echipat cu interceptori PAC-3, și a subliniat importanța sprijinului continuu din partea partenerilor occidentali, în special a Statelor Unite. El a menționat și rolul programului european prin care sunt achiziționate rachete americane pentru Ucraina, considerând esențială coordonarea dintre Europa și SUA. Liderul ucrainean a avertizat că eventuale tensiuni între Statele Unite și aliații europeni ar putea afecta livrările viitoare de sisteme de apărare, cu impact direct asupra siguranței populației civile. Totodată, a recunoscut că menținerea apărării aeriene presupune costuri ridicate și dificultăți logistice majore.
Peste 5.600 de apartamente din Kiev, rămase fără căldură în urma unui atac cu drone
„Acest atac asupra capitalei a lăsat 5.635 de clădiri de apartamente fără încălzire. Aproape 80% dintre acestea sunt clădiri în care alimentarea cu încălzire abia fusese restabilită pe 9 ianuarie”, a scris primarul Kievului, Vitalii Klitschko, într-un mesaj publicat pe Telegram, citat de Ukrainska Pravda. Edilul Kievului a adăugat că, în noaptea de luni, 16 din cele 6.000 de apartamente au rămas fără căldură încă din 9 ianuarie, din cauza defecțiunilor la infrastructura critică, cauzate de atacul cu drone din prima parte a lunii. Acesta a mai precizat că pe malul stâng al Kievului furnizarea apei a fost întreruptă din cauza atacului de marți. „Malul stâng este în prezent fără apă din cauza atacului de astăzi (n.r – marți)”, a declarat Klitschko, precizând că lucrătorii de la utilități și inginerii electricieni lucrează pentru a restabili încălzirea, apa, dar și electricitatea în locuințele afectate. Atacurile cu drone și rachete de marți au provocat întreruperi ale energiei electrice, dar și a furnizării serviciilor de apă pe malul stâng al Kievului. În urma atacului o persoană au fost rănită, câteva clădiri nerezidențiale au fost afectate, iar mai multe mașini au ars după ce o dronă a căzut într-un spațiu deschis, potrivit mesajului publicat de edil pe Telegram, menționat de sursa citată. Atacul s-a petrecut în districtul Dniprovskyi.