Porturile ucrainene de la Dunăre a fost atacate din nou de ruşi. Dronele au explodat la 10 km de graniţa cu România
Pe 18 ianuarie, în jurul orei 01.15, ruşii au atacat din nou poreturile de la Dunăre ale Ucrianei. Sistemul de supraveghere radar al Ministerului Apărării Naționale a identificat un grup de drone aeriene ale Federației Ruse care evoluau în spațiul aerian ucrainean, la aproximativ 10 km nord de frontiera cu România. Două aeronave de luptă F-16, din Baza 86 Aeriană de la Fetești, au primit ordin de pregătire a misiunii de monitorizare aeriană. Ca urmare a dispariției țintelor de pe radare, misiunea a fost anulată după aproximativ 10 minute, aeronavele rămânând la sol. Populația din nordul județului Tulcea a fost avertizată prin mesaj RO-Alert, la ora 01.21.Starea de alertă a încetat la ora 01.40. Nu au fost înregistrate pătrunderi neautorizate în spațiul aerian național. De la începerea agresiunii Federației Rusiei împotriva Ucrainei, au fost înregistrate peste 70 atacuri cu drone în proximitatea frontierei României, informează MApN, duminică, printr-un comunicat. RECOMANDAREA AUTORULUI: Dronele ruseşti pare că s-au mutat la graniţa cu România. RO-Alert a semnalat o nouă prezenţă în zonă a dispozitivelor de atac Războiul dronelor continuă tot mai aproape de România. Ruşii au atacat iar porturile de la Dunăre ale Ucrainei, în prima zi a Anului Nou
Protestele din Iran: Posibil atac al SUA în următoarele 24 de ore
„Doi oficiali europeni au declarat că intervenția militară a SUA” în Iran „pare probabilă” și, potrivit unuia dintre ei, „ar putea avea loc în următoarele 24 de ore”, scrie TG 24. „Un oficial israelian a mai spus că Trump pare să fi luat decizia de a interveni, deși amploarea și momentul intervenției nu au fost deocamdată clarificate”, arată Reuters. Statele Unite retrag o parte din personalul din bazele din Orientul Mijlociu Statele Unite retrag o parte din personalul din bazele din Orientul Mijlociu, a declarat miercuri un oficial american, după ce un înalt oficial iranian a afirmat că Teheranul a avertizat țările vecine că va ataca bazele americane dacă Washingtonul va lansa un atac. În contextul în care conducerea Iranului încearcă să potolească cele mai grave tulburări interne cu care s-a confruntat vreodată Republica Islamică, Teheranul încearcă să descurajeze amenințările repetate ale președintelui american Donald Trump de a interveni în favoarea protestatarilor antiguvernamentali. Un oficial american, care a vorbit sub protecția anonimatului, a declarat că Statele Unite retrag o parte din personalul din bazele cheie din regiune, ca măsură de precauție, având în vedere tensiunile regionale crescute, conform Reuters. Marea Britanie retrage, de asemenea, o parte din personalul său dintr-o bază aeriană din Qatar, în perspectiva unor posibile atacuri ale SUA. Ministerul britanic al apărării nu a făcut niciun comentariu imediat. Toate semnalele indică faptul că un atac al SUA este iminent „Toate semnalele indică faptul că un atac al SUA este iminent, dar acesta este și modul în care se comportă această administrație pentru a-i ține pe toți în alertă. Imprevizibilitatea face parte din strategie”, a afirmat miercuri un oficial militar occidental pentru Reuters. Doi oficiali europeni au declarat că intervenția militară a SUA ar putea avea loc în următoarele 24 de ore. Un oficial israelian a declarat, de asemenea, că se pare că Trump a decis să intervină, deși amploarea și momentul intervenției rămân neclare. Qatarul a declarat că retragerea personalului de la baza aeriană Al Udeid, cea mai mare bază americană din Orientul Mijlociu, „a fost întreprinsă ca răspuns la tensiunile regionale actuale”. Trei diplomați au declarat că unor membri ai personalului li s-a cerut să părăsească baza, deși nu au existat semne imediate că un număr mare de soldați ar fi fost transportați cu autobuzul la un stadion de fotbal și la un centru comercial, așa cum s-a întâmplat cu câteva ore înainte de atacul cu rachete iranian de anul trecut. Trump a amenințat în repetate rânduri că va interveni Trump a amenințat în repetate rânduri că va interveni în sprijinul protestatarilor din Iran, unde mii de oameni au fost uciși în urma represiunii împotriva tulburărilor împotriva regimului.
Donald Trump despre șeful băncii centrale a SUA: Idiotul ăla nu va mai fi mult timp acolo
Donald Trump l-a criticat din nou pe președintele Fed, Jerome Powell. „Idiotul ăla nu va mai fi mult timp prin preajmă”, a spus Donald Trump despre președintele Fed, potrivit Le Figaro. Trump și-a intensificat atacurile personale asupra șefului băncii centrale a SUA. Într-un discurs rostit marți în fața Detroit Economic Club, președintele SUA l-a criticat dur pe Jerome Powell. Discursul a fost ținut după ce Trump a vizitat o fabrică auto Ford din Michigan. Cu câteva ore mai devreme, de la Casa Albă, Trump l-a numit pe Powell „incompetent” și „necinstit”. Atacurile în serie ale liderului SUA asupra șefului Rezervei Federale au legătură cu dezacordurile dintre cei doi. Trump consideră că Fed are o politică monetară prea restrictivă și dăunătoare creșterii economice. În plus, Trump pune la îndoială independența Fed-ului, considerând că banca ar trebui să sprijine acțiunile puterii executive. Donald Trump vs Jerome Powell Atacurile lui Trumo reprezintă o tentativă de intimidare, susține Powell. Într-o declarație filmată, el a confirmat că este vizat de o anchetă penală. Powell a afirmat că anchetă nu se bazează pe probleme de management sau pe proiectul de renovare a sediului Fed. În opinia sa, este vorba despre o încercare motivată politic de a presa banca centrală să reducă ratele dobânzilor în conformitate cu dorințele administrației Trump. El a reiterat faptul că Fed trebuie să continue să își bazeze politica monetară pe date economice, nu pe considerații politice, subliniind importanța independenței sale. Procurorii americani au deschis o anchetă penală care îl vizează pe președintele Rezervei Federale (Fed), Jay Powell, în legătură cu renovarea sediului băncii centrale, un proiect estimat la 2,5 miliarde de dolari. Decizia a escaladat conflictul dintre administrația președintelui Donald Trump și instituția responsabilă de politica monetară a SUA.
Zelenski: Rusia a atacat Ucraina cu aproape 300 de drone și zeci de rachete
Potrivit lui Zelenski, forțele ruse au lansat aproape 300 de drone de atac, majoritatea de tip Shahed, alături de 18 rachete balistice și 7 rachete de croazieră. Principala țintă a atacului a fost infrastructura energetică, inclusiv centrale și stații de transformare, însă au fost lovite și cartiere rezidențiale și obiective civile. Regiunile Dnipro, Jîtomîr, Zaporojie, Kiev, Odesa, Sumî, Harkov și Donețk s-au aflat sub atac. În regiunea Harkov, rachetele au lovit o poștă din localitatea Korotici, unde patru persoane au murit și alte șase au fost rănite. Președintele ucrainean a transmis condoleanțe familiilor victimelor. Situația rămâne dificilă în regiunea Kiev, unde câteva sute de mii de gospodării au rămas fără electricitate. Autoritățile au mobilizat echipele de intervenție, iar în mai multe zone au fost activate așa-numitele „Puncte de Invincibilitate”, destinate sprijinirii populației afectate de penele de curent. Zelenski a subliniat că atacurile nu au avut niciun scop militar și a cerut din nou sprijin internațional. El a declarat că Ucraina are nevoie zilnic de sisteme de apărare antiaeriană, mai ales pe timp de iarnă, și a cerut accelerarea livrărilor de ajutor militar promise de Statele Unite și Europa. Președintele ucrainean a transmis că Rusia trebuie să înțeleagă că frigul nu îi va aduce victoria în război.
Trump spune că Ucraina nu a vizat reședința lui Putin într-un atac cu drone, cum susține Kremlinul
Ministrul rus de externe, Serghei Lavrov, a declarat săptămâna trecută că Ucraina a lansat o serie de drone asupra reședinței de stat a lui Putin din regiunea Novgorod, din nord-vestul țării, pe care sistemele de apărare rusești au reușit să le doboare. Lavrov a criticat, de asemenea, Kievul pentru că a lansat atacul într-un moment de negocieri intense pentru încheierea războiului, scrie Associated Press. Acuzația a venit la doar o zi după ce președintele ucrainean Volodimir Zelenski s-a deplasat în Florida pentru discuții cu Trump privind planul în 20 de puncte al administrației americane, încă în curs de elaborare, care vizează încheierea războiului. Zelenski a negat rapid acuzația Kremlinului. Trump a declarat că „s-a întâmplat ceva în apropierea” reședinței lui Putin, dar că oficialii americani nu au constatat că reședința președintelui rus a fost ținta atacului. „Nu cred că atacul a avut loc”, a declarat Trump reporterilor în timp ce se întorcea la Washington duminică, după ce a petrecut două săptămâni la reședința sa din Florida. „Nu credem că s-a întâmplat, acum că am putut verifica”. Trump a abordat determinarea SUA după ce oficialii europeni au susținut că afirmația Rusiei nu era altceva decât un efort al Moscovei de a submina eforturile de pace. Dar Trump, cel puțin inițial, părea să ia acuzațiile rusești ca atare. El a declarat reporterilor lunea trecută că Putin a ridicat această problemă în timpul unei convorbiri telefonice pe care a avut-o cu liderul rus mai devreme în acea zi. Trump a spus că era „foarte supărat” din cauza acuzației. Miercuri, Trump părea să minimizeze afirmația Rusiei. El a postat pe platforma sa de socializare un link către un editorial din New York Post care punea la îndoială acuzația Rusiei. Editorialul îl critica pe Putin pentru că a ales „minciuna, ura și moartea” într-un moment în care, potrivit lui Trump, cele două părți sunt „mai aproape ca niciodată” de a ajunge la un acord pentru a pune capăt războiului. Președintele SUA s-a străduit să-și îndeplinească promisiunea de a pune rapid capăt războiului din Ucraina și s-a arătat iritat atât de Zelenski, cât și de Putin, în timp ce încerca să medieze sfârșitul unui conflict pe care, în campania electorală, se lăudase că îl poate încheia într-o singură zi. Atât Trump, cât și Zelenski au declarat săptămâna trecută că au înregistrat progrese în discuțiile purtate la stațiunea Mar-a-Lago a lui Trump. Însă Putin nu a manifestat prea mult interes în încheierea războiului până când nu vor fi îndeplinite toate obiectivele Rusiei, inclusiv obținerea controlului asupra întregului teritoriu ucrainean din regiunea industrială cheie Donbas și impunerea de restricții severe asupra dimensiunii armatei ucrainene de după război și asupra tipului de armament pe care aceasta îl poate deține.
MAE Rus reacționează după atacul SUA asupra Venezuelei: Un act de agresiune armată
Ministerul rus de Externe a reacționat oficial după anunțul Statelor Unite privind acțiuni militare împotriva Venezuelei, catalogând intervenția drept „un act de agresiune armată” și subliniind necesitatea păstrării Americii Latine ca zonă a păcii. Kremlinul critică acțiunea și insistă asupra dialogului Potrivit Ministerului rus de Externe, pretextele invocate de Washington pentru atacul asupra Venezuelei sunt nefondate. Într-un comunicat oficial, instituția a transmis: “În această dimineață, SUA au comis un act de agresiune armată împotriva Venezuelei. Acest lucru provoacă o profundă îngrijorare și condamnare. Pornim de la premisa că toți partenerii care pot avea pretenții unii față de alții trebuie să caute modalități de soluționare a problemelor prin dialog. Suntem pregătiți să îi sprijinim în acest sens. America Latină trebuie să rămână o zonă a păcii, așa cum s-a proclamat în 2014. Iar Venezuelei trebuie să i se garanteze dreptul de a-și determina singură soarta, fără nicio intervenție distructivă din exterior, cu atât mai puțin una militară.” Autoritățile ruse au mai precizat că, în acest moment, nu există date privind cetățeni ruși uciși sau răniți în Venezuela, ca urmare a atacurilor anunțate de Statele Unite, potrivit agenției TASS. Trump a confirmat că atacul Statelor Unite a fost efectuat cu scucces. „Maduro a fost capturat și scos din țară împreună cu soția sa“ Reacțiile de la Moscova vin după ce președintele SUA, Donald Trump, a declarat că a ordonat o „lovitură de amploare” împotriva Venezuelei, susținând că președintele Nicolás Maduro și soția sa au fost „capturați” și evacuați din țară. „Statele Unite ale Americii au efectuat cu succes un atac la scară largă împotriva Venezuelei și a liderului său, președintele Nicolas Maduro, care a fost capturat și scos din țară împreună cu soția sa. Această operațiune a fost realizată în colaborare cu forțele de ordine din SUA. Detaliile vor urma. Va avea loc o conferință de presă astăzi, la ora 11:00, la Mar-a-Lago. Vă mulțumim pentru atenția acordată acestei chestiuni! Președintele DONALD J. TRUMP“ AUTORUL RECOMANDĂ
Apar noi detalii. Atacurile SUA au fost menite să îi protejeze pe cei ce îl capturau pe Maduro
Potrivit lui Lee, Rubio i-ar fi transmis că, odată ce Maduro se află „în custodia SUA”, Washingtonul nu vede necesare alte acțiuni pe teritoriul venezuelean. „El [Rubio] nu anticipează nicio altă acțiune în Venezuela acum că Maduro se află în custodia SUA”, a scris senatorul, menționând că a confirmat arestarea în urma convorbirii cu șeful diplomației americane. În aceeași declarație, Mike Lee a susținut că loviturile americane au avut rolul de a asigura desfășurarea mandatului de arestare: atacurile SUA ar fi fost „lansate pentru a proteja și apăra persoanele care executau mandatul de arestare”. Operațiunea a fost anunțată public de președintele SUA Donald Trump, care a afirmat că Maduro și soția sa au fost capturați și scoși din țară în urma unor lovituri și a unei intervenții militare de amploare. În Caracas au fost raportate explozii și pene de curent, iar autoritățile venezuelene au condamnat acțiunea; deocamdată, guvernul Venezuelei nu a confirmat oficial capturarea lui Maduro, potrivit relatărilor internaționale. Subiectul a declanșat reacții și pe plan intern, la Washington. Anterior, senatorul Lee își exprimase public rezervele privind temeiul legal al intervenției, într-o postare pe X: „Aștept cu interes să aflu ce ar putea justifica constituțional această acțiune, în absența unei declarații de război sau a unei autorizații pentru utilizarea forței militare”.
Claudiu Năsui, USR: Adevărul e că guvernului Bolojan nu i-a păsat nici de firme nici de oameni
Declarațiile sale reprezintă o poziție politică asumată, formulată în contextul dezbaterilor privind deficitul bugetar și măsurile de ajustare fiscală. În mesajul său, Claudiu Năsui folosește un limbaj dur pentru a descrie efectele pe care, în opinia sa, le-au avut deciziile guvernamentale asupra firmelor mici. „Atâta timp cât Bolojan, mama lui Bolojan sau oricine bagă mâna în buzunarul firmelor mici atât de agresiv, falimentând zeci de mii de firme, pentru mine nu e cu nimic diferit de alți ticăloși care au trecut prin politică”, afirmă deputatul USR. Potrivit lui Năsui, astfel de politici ar demonstra o continuitate a practicilor pe care el le consideră nocive pentru economie, indiferent de numele sau profilul politic al celor aflați la guvernare. „Adevărul e că guvernului Bolojan nu i-a păsat nici de firme nici de oameni”, susține Claudiu Năsui. Acesta își concentrează critica asupra modului în care executivul ar fi ales să gestioneze problema deficitului bugetar. În interpretarea sa, guvernul ar fi optat pentru soluții rapide, cu impact imediat asupra veniturilor la buget, fără a lua în calcul consecințele economice pe termen lung. „A ales calea ușoară de a reduce deficitul pe termen scurt, chiar dacă asta îngroapă economia pe termen lung. Un fel de «operația a reușit, pacientul e mort»”, afirmă Năsui. Deputatul USR consideră că majorarea taxelor a fost prioritară în raport cu reducerea cheltuielilor publice, despre care spune că ar fi trebuit să reprezinte prima opțiune. „A crescut taxele și nu s-a atins de cheltuielile pe care trebuia să le taie primele”, declară acesta. În același context, Claudiu Năsui respinge explicația potrivit căreia anumite decizii ar fi fost impuse de partenerii de guvernare, în special de PSD. „«Nu i-a lăsat PSD» ar merge ca scuză dacă n-ar fi crescut taxele. Acolo, ce să vezi, PSD i-a lăsat”, afirmă liderul USR. Năsui mai susține că guvernul ar fi încercat să contrabalanseze efectele acestor măsuri printr-o strategie de comunicare intensă, bazată pe marketing politic. „Chiar dacă a investit în marketing politic și propagandiști. Propaganda merge doar pe termen scurt. Pe termen lung adevărul iese întotdeauna la iveală”, mai spune deputatul. În opinia sa, efectele politicilor economice contestate încep să fie resimțite de un număr tot mai mare de cetățeni, nu doar de mediul antreprenorial. „Am tot vorbit despre asta de luni de zile. De dinainte să fie cool. Acum începe să simtă și majoritatea populației răul făcut”, afirmă Claudiu Năsui. În final, deputatul USR concluzionează că România ar fi ratat o nouă șansă de reformă structurală, responsabilitatea pentru acest eșec revenind, în opinia sa, actualei guvernări. „Păcat că România a pierdut încă o oportunitate de reformă”, conchide Claudiu Năsui.
Ucraina avertizează că Rusia ar pregăti o provocare majoră, cu victime
Serviciul de Informații Externe al Ucrainei a avertizat, vineri, că Rusia ar putea pregăti o „provocare de mare amploare, cu victime umane”, în contextul eforturilor de a bloca negocierile de pace susținute de Statele Unite. Potrivit serviciului ucrainean, există o probabilitate ridicată ca serviciile speciale ruse să pună la cale o acțiune armată chiar în ajunul sau în ziua Crăciunului pe stil vechi, sărbătorit pe 7 ianuarie. Țintele ar putea fi clădiri religioase sau alte locații cu o încărcătură simbolică puternică, fie pe teritoriul Rusiei, fie în zonele ocupate de trupele ruse în Ucraina, scrie Kyiv Independent. Avertismentul vine pe fondul intensificării campaniilor de dezinformare atribuite Moscovei, menite să submineze negocierile de pace. Recent, autoritățile ruse au susținut că o dronă ucraineană ar fi vizat reședința președintelui Vladimir Putin, afirmație respinsă atât de Ucraina, cât și de Agenția Centrală de Informații a SUA. Serviciul de Informații Externe al Ucrainei afirmă că Rusia ar intenționa să plaseze la locul provocării fragmente de drone de fabricație occidentală, pentru a crea aparența implicării Kievului. „Exploatarea fricii și comiterea de acte teroriste cu victime, sub steag fals, corespund pe deplin modului de operare al serviciilor speciale ruse”, se arată într-un mesaj publicat pe Telegram de instituția ucraineană.
Româncă născută în Haiti, atacată pentru culoarea pielii: răspunsul ei tranșant despre identitatea culturală
O tânără româncă care s-a născut în Haiti și a crescut în România, trăiește în prezent în Zanzibar. Ea a devenit virală pe rețelele sociale după ce a vorbit despre ce înseamnă, de fapt, să fii român. Chiar dacă viața a purtat-o pe mai multe continente, spune că locul pe care îl numește „acasă” este România și vorbește despre identitate dincolo de culoarea pielii sau locul nașterii. „Dacă mă întrebi pe mine unde este acasă, îți voi răspunde întotdeauna România”, spune ea. Mesajul unei românce născute în Haiti pentru cei care o atacă din cauza culorii pielii Tânăra a atras atenția asupra valului de comentarii rasiste pe care le-a primit în online, după ce s-a declarat româncă. Printre mesajele primite se numără afirmații precum: „Nu ești româncă, ești o cioară” sau „Român ești prin sânge, nu printr-o hârtie”. „De câteva zile primesc o avalanșă de astfel de comentarii și cred că e momentul să lămurim ceva. Oricât v-ar enerva sau ați rescrie ce am spus, eu sunt româncă în acte — adică am cetățenie română — și asta înseamnă legal, nu cultural. Vreau să se înțeleagă clar un lucru: identitatea culturală nu se măsoară în sânge, ci se formează din limba pe care o vorbești, locul în care ai crescut și oamenii care te-au format. Sunt româncă în acte, adică am cetățenie română — legal, nu simbolic”, explică ea. Tânăra le-a transmis că nu încearcă să ia nimănui identitatea și chiar a menționat că vorbește română mai corect decât mulți dintre cei care o atacă în online. „Când spun că sunt româncă în acte, fix la asta mă refer: că nu iau nimănui identitatea. Realitatea este că în buletin, în pașaport și în certificatul de naștere am cetățenie română. M-am născut în altă țară, am alte rădăcini, dar am crescut în România. Am învățat limba, cultura și valorile. Am mers la școală acolo, m-am format printre români și am drepturile și obligațiile oricărui cetățean român. Nu că vreau să mă laud, dar, culmea, vorbesc mai bine în română decât mulți dintre cei care se scandalizează că o vorbesc”, a transmis tânăra.