Româncă născută în Haiti, atacată pentru culoarea pielii: răspunsul ei tranșant despre identitatea culturală
O tânără româncă care s-a născut în Haiti și a crescut în România, trăiește în prezent în Zanzibar. Ea a devenit virală pe rețelele sociale după ce a vorbit despre ce înseamnă, de fapt, să fii român. Chiar dacă viața a purtat-o pe mai multe continente, spune că locul pe care îl numește „acasă” este România și vorbește despre identitate dincolo de culoarea pielii sau locul nașterii. „Dacă mă întrebi pe mine unde este acasă, îți voi răspunde întotdeauna România”, spune ea. Mesajul unei românce născute în Haiti pentru cei care o atacă din cauza culorii pielii Tânăra a atras atenția asupra valului de comentarii rasiste pe care le-a primit în online, după ce s-a declarat româncă. Printre mesajele primite se numără afirmații precum: „Nu ești româncă, ești o cioară” sau „Român ești prin sânge, nu printr-o hârtie”. „De câteva zile primesc o avalanșă de astfel de comentarii și cred că e momentul să lămurim ceva. Oricât v-ar enerva sau ați rescrie ce am spus, eu sunt româncă în acte — adică am cetățenie română — și asta înseamnă legal, nu cultural. Vreau să se înțeleagă clar un lucru: identitatea culturală nu se măsoară în sânge, ci se formează din limba pe care o vorbești, locul în care ai crescut și oamenii care te-au format. Sunt româncă în acte, adică am cetățenie română — legal, nu simbolic”, explică ea. Tânăra le-a transmis că nu încearcă să ia nimănui identitatea și chiar a menționat că vorbește română mai corect decât mulți dintre cei care o atacă în online. „Când spun că sunt româncă în acte, fix la asta mă refer: că nu iau nimănui identitatea. Realitatea este că în buletin, în pașaport și în certificatul de naștere am cetățenie română. M-am născut în altă țară, am alte rădăcini, dar am crescut în România. Am învățat limba, cultura și valorile. Am mers la școală acolo, m-am format printre români și am drepturile și obligațiile oricărui cetățean român. Nu că vreau să mă laud, dar, culmea, vorbesc mai bine în română decât mulți dintre cei care se scandalizează că o vorbesc”, a transmis tânăra.
Rusia afirmă că va furniza Statelor Unite dovezi privind tentativa de atac ucrainean asupra reședinței lui Putin
Luni, Moscova a acuzat Kievul că a încercat să atace o reședință a președintelui Vladimir Putin din regiunea Novgorod, din nordul Rusiei, cu 91 de drone de atac cu rază lungă de acțiune. Rusia a declarat că își va revizui poziția de negociere în cadrul discuțiilor în curs cu SUA privind încheierea războiului din Ucraina, scrie Reuters. Ucraina și țările occidentale au contestat versiunea Rusiei cu privire la presupusa tentativă de atac. Într-o declarație publicată joi pe Telegram, Ministerul Apărării al Rusiei a afirmat: „Decriptarea datelor de rutare a revelat că ținta finală a atacului cu drone ucrainene din 29 decembrie 2025 a fost o facilitate din cadrul reședinței prezidențiale ruse din regiunea Novgorod.” „Aceste materiale vor fi transferate părții americane prin canalele stabilite”, a adăugat acesta. The Wall Street Journal a raportat miercuri că oficialii americani din domeniul securității naționale au constatat că Ucraina nu l-a vizat pe Putin sau una dintre reședințele sale în atacul cu drone. Președintele SUA, Donald Trump, și-a exprimat inițial simpatia față de acuzația Rusiei, declarând luni reporterilor că Putin l-a informat despre presupusul incident și că era „foarte supărat” în legătură cu acesta. Miercuri, Trump părea mai sceptic, distribuind pe rețelele sociale un editorial din New York Post în care Rusia era acuzată că blochează pacea în Ucraina. Ucraina a negat că ar fi comis un astfel de atac și a descris acuzația ca făcând parte dintr-o campanie de dezinformare a Rusiei menită să creeze o ruptură între Kiev și Washington după întâlnirea de weekend dintre Trump și președintele ucrainean Volodimir Zelenski.
Ucraina ar fi lovit un depozit de petrol din apropierea Moscovei, potrivit unei surse
Potrivit sursei citate, atacul a avut loc în dimineața zilei de 31 decembrie și a vizat un mare depozit de petrol din orașul Rîbinsk, regiunea Iaroslavl. Facilitatea ar fi administrată de Rosreserv, agenția de stat responsabilă cu rezervele strategice ale Rusiei pentru situații de criză. Guvernatorul regiunii Iaroslavl, Mihail Evraev, a anunțat în cursul nopții o alertă de drone, iar presa rusă a relatat ulterior despre explozii în zona Rîbinsk. Imagini distribuite pe rețelele sociale și analizate de The Kyiv Independent par să arate un incendiu de amploare și coloane de fum negru ridicându-se de la locul presupusului atac, însă informațiile nu au putut fi verificate independent. Atacul face parte dintr-o campanie mai amplă a Ucrainei, care a intensificat în 2025 loviturile asupra facilităților petroliere din Rusia și din teritoriile ocupate, folosind în principal drone dezvoltate pe plan intern. Sectorul energetic reprezintă una dintre principalele surse de venit ale Moscovei și susține efortul de război împotriva Ucrainei. O sursă din cadrul Serviciului de Securitate al Ucrainei (SBU) a declarat că aceste operațiuni vizează întreruperea „cu precizie chirurgicală” a lanțurilor de aprovizionare cu produse petroliere ale Rusiei și că acțiunile vor continua și în 2026.
Armata SUA a lovit o altă navă în Pacific. Două persoane au fost ucise
Atacul a avut loc la indicațiile secretarului de Război, Pete Hegseth potrivit unui anunț postat pe rețeaua X, potrivit CNN. „Pe 29 decembrie, la indicațiile lui @SecWar Pete Hegseth, Forța Operativă Comună Southern Spear a efectuat un atac cinetic letal asupra unei nave operate de organizații teroriste desemnate în apele internaționale”, a scris SOUTHCOM pe X. On Dec. 29, at the direction of @SecWar Pete Hegseth, Joint Task Force Southern Spear conducted a lethal kinetic strike on a vessel operated by Designated Terrorist Organizations in international waters. Intelligence confirmed the vessel was transiting along known… pic.twitter.com/69ywxXk30N — U.S. Southern Command (@Southcom) December 29, 2025 SOUTHCOM a declarat că doi bărbați au fost uciși și niciun membru al forțelor americane nu a fost rănit în atac. Cel puțin 107 persoane au fost ucise în atacuri asupra unor nave suspectate de trafic de droguri, în cadrul unei campanii, numită Operațiunea Southern Spear, despre care administrația Trump a declarat că vizează reducerea traficului de droguri. Administrația americană i-a etichetat pe cei uciși drept „combatanți ilegali” și a susținut că are capacitatea de a se angaja în atacuri letale fără control judiciar, în urma unei constatări clasificate a Departamentului de Justiție . Pe 22 decembrie, armata americană a atacat o navă altă despre care se presupune că trafica droguri în estul Oceanului Pacific. Atacurile administrației Trump au stârnit critici din partea unor membri ai Congresului, pe lângă cele ale grupurilor pentru drepturile omului. Armata a atacat și o instalație din zona docului Atacul de luni are loc la câteva zile după ce președintele Donald Trump a declarat că Statele Unite au distrus o „mare instalație” săptămâna trecută, ca parte a unei campanii de presiune împotriva Venezuelei, care a inclus o acumulare masivă de trupe și forțe navale americane în Caraibe și o blocadă a petrolierelor sancționate, pe lângă atacuri. Trump, care a oferit puține detalii suplimentare despre acțiunea de la „marea instalație”, a declarat luni reporterilor că „a avut loc o explozie majoră în zona docului unde se încarcă ambarcațiunile cu droguri” și că „o zonă de implementare” „nu mai există”.
Rusia acuză Ucraina că a atacat reședința președintelui Vladimir Putin și anunță că poziția de negociere a Moscovei va fi revizuită / Kievul acuză Moscova de minciună
Rusia a declarat că Ucraina a atacat reședința prezidențială din regiunea Novgorod în timpul nopții cu 91 de drone cu rază lungă de acțiune, care au fost toate distruse de apărarea aeriană rusă. Nimeni nu a fost rănit și nu au existat pagube, a spus Lavrov. Președintele ucrainean Zelenski a declarat că acuzația este o minciună, adăugând că Moscova pregătește terenul pentru a ataca clădirile guvernamentale din Kiev. El a afirmat că precizările Rusiei sunt o încercare de a submina negocierile de pace. Lavrov a declarat că țintele pentru loviturile de represalii ale forțelor armate ruse au fost deja selectate. „Astfel de acțiuni nesăbuite nu vor rămâne fără răspuns”, a spus el, adăugând că atacul echivalează cu „terorism de stat”. Lavrov a menționat că atacul a avut loc în timpul negocierilor privind un posibil acord de pace cu Ucraina și că, deși Rusia nu va părăsi negocierile, poziția Moscovei va fi revizuită. Nu a fost clar imediat dacă Putin se afla în reședința Dolgiye Borody care a fost folosită în trecut de Josef Stalin, Nikita Hrușciov, Boris Elțîn și Putin. Luni, Putin a ordonat armatei sale să continue campania de preluare a controlului total asupra regiunii Zaporojie din sudul Ucrainei, după ce un comandant rus a declarat că forțele Moscovei se aflau la 15 km de cel mai mare oraș al acesteia.
Elveția nu se poate apăra de un atac pe scară largă, avertizează șeful armatei
Elveția este pregătită pentru atacuri ale „actorilor non-statali” asupra infrastructurii critice și pentru atacuri cibernetice, însă armata se confruntă în continuare cu probleme majore în materie de echipamente, a spus Thomas Suessli într-un interviu acordat cotidianului NZZ. „Ceea ce nu putem face este să ne apărăm împotriva amenințărilor de la distanță sau chiar împotriva unui atac pe scară largă asupra țării noastre”, a declarat Suessli, care urmează să își încheie mandatul la sfârșitul acestui an. „Este împovărător să știi că, într-o situație de urgență reală, doar o treime dintre soldați ar fi complet echipați”, a mai spus el, într-un interviu publicat sâmbătă. Elveția își majorează cheltuielile pentru apărare, modernizează artileria și sistemele terestre și înlocuiește avioanele de luptă vechi cu F-35A. Planul este însă afectat de depășiri de costuri, iar criticii contestă cheltuielile pentru artilerie și muniții, pe fondul constrângerilor bugetare. Neutralitatea nu garantează securitatea Suessli a spus că atitudinea față de armată nu s-a schimbat semnificativ, în pofida războiului din Ucraina și a eforturilor Rusiei de a destabiliza Europa. El a pus acest lucru pe seama distanței Elveției față de conflict, a lipsei unei experiențe recente de război și a credinței eronate că neutralitatea oferă protecție. „Dar acest lucru este incorect din punct de vedere istoric. Există mai multe țări neutre care erau neînarmate și care au fost atrase în război. Neutralitatea are valoare doar dacă poate fi apărată cu arme”, a afirmat el. Elveția s-a angajat să majoreze treptat cheltuielile pentru apărare până la aproximativ 1% din PIB în jurul anului 2032, de la circa 0,7% în prezent, mult sub nivelul de 5% convenit de statele NATO. În acest ritm, armata elvețiană ar deveni pe deplin operațională abia în jurul anului 2050. „Este prea târziu, având în vedere amenințarea”, a spus Suessli.
Scurgere masivă de ulei de floarea-soarelui în mare după atacuri rusești la Odesa
Incidentul a fost provocat de bombardamentele aeriene rusești care au deteriorat rezervoarele de ulei de floarea-soarelui din infrastructura portuară. Zeci de păsări sălbatice au murit, iar ecologiștii au lansat avertismente severe despre impactul dezastrului. Voluntarii lucrează intens pentru a curăța țărmul și a salva fauna afectată. Bălți spumoase de ulei pe țărm Un jurnalist AFP aflat miercuri în oraș a filmat bălți spumoase de culoare maro de ulei de floarea-soarelui pe țărm. Pete mari de ulei acopereau suprafața apei din zonă. Imaginile arată o situație devastatoare. Uleiul s-a răspândit pe o suprafață largă, formând straturi groase pe nisip și în apă. Voluntari scot păsări moarte din apă Voluntarii adunau nisip contaminat și scoteau păsări moarte din apă. Echipele de salvare lucrează non-stop pentru a îndepărta păsările moarte și a încerca să salveze exemplarele care mai pot fi recuperate. Rezervoare deteriorate de atacuri Guvernatorul Oleg Kiper a explicat că deteriorarea rezervoarelor de ulei de floarea-soarelui ca urmare a atacurilor masive ale inamicului asupra infrastructurii portuare a provocat scurgerea. O parte semnificativă din uleiul stocat s-a scurs direct în Marea Neagră. Atacurile rusești au vizat specific infrastructura portuară din Odesa. Expert: Dezastru ecologic Vladislav Balinski, expert în ecologie marină, a calificat incidentul drept „dezastru ecologic”. Specialistul a documentat impactul devastator al uleiului de floarea-soarelui scurs asupra faunei sălbatice. Balinski a raportat că zeci de păsări moarte, în majoritate corcodei. Cum ucide uleiul păsările Veterinarul Leonid Stoianov, voluntar pentru salvarea păsărilor, a explicat mecanismul morții. Animalul nu moare din cauza uleiului în sine, ci din cauza efectului acestuia asupra penajului. Penele păsărilor sunt acoperite cu un strat de grăsime. Grăsimea este spălată de uleiul de floarea-soarelui, provocând moartea animalului din cauza hipotermiei. Fără stratul protector de grăsime, păsările nu mai pot rezista la frig. Portul Pivdenny închis Portul Pivdenny din regiune a fost închis temporar miercuri pentru a facilita operațiunile de curățare. Autoritățile ucrainene au mobilizat echipe specializate pentru a limita răspândirea uleiului. Închiderea portului este necesară pentru a permite acces echipelor de intervenție. Curățarea bazinelor portuare contaminate necesită oprirea activităților normale.
Atacul de la Sydney: Statul New South Wales adoptă cele mai dure legi privind armele și protestele
Noile măsuri au fost adoptate în cadrul unei sesiuni de urgență. Marți, pachetul de legi fusese adoptat de Camera Inferioară, urmând să fie aprobat miercuri și de Camera Superioară. Premierul statului, Chris Minns, a declarat că reformele sunt necesare, chiar dacă nu se bucură de un sprijin popular. „Sydney și New South Wales s-au schimbat pentru totdeauna ca urmare a acțiunii teroriste”, a afirmat Minns, citat de Reuters. Noul pachet legislativ limitează numărul de arme de foc deținute de o persoană la maximum patru. În acest timp, fermierii vor putea deține până la zece arme. De asemenea, toți posesorii de arme trebuie să fie membrii într-un club de tir. Prin aceleași legi, poliția primește competențe sporite pentru a impune restricții asupra protestelor. Aceste competențe vor funcționa timp de până la trei luni după un atac terorist declarat. Afișarea publică a simbolurilor și steagurilor organizațiilor interzise se poate pedepsi ori cu doi ani închisoare ori cu amendă de până la aproximativ 15.000 de dolari. Pachetul de legi, contestat puternic Noile legi au fost însă criticate dur de organizații civice și activiști, care au anunțat că vor contesta legea în instanță. Atacul din 14 decembrie, produs pe plaja Bondi, în timpul unui eveniment organizat cu prilejul Hanuka, a ucis 15 persoane și a rănit alte 20, iar autoritățile susțin că cei doi suspecți au fost motivați de ideologia Statului Islamic. S Sajid Akram, în vârstă de 50 de ani, a fost împușcat mortal de poliție, iar fiul său, Naveed Akram, de 24 de ani, este inculpat pentru 59 de infracțiuni, inclusiv crimă și terorism.
Atacul de la Sydney: Suspectul a fost inculpat pentru 59 de infracțiuni, dintre care 15 pentru crimă
Autoritățile australiene au anunțat miercuri că suspectul în vârstă de 24 de ani a fost inculpat în spitalul din Sydney unde se află internat, după ce a fost împușcat de poliție în timpul intervenției de duminică. Potrivit poliției, suspectul a fost pus sub acuzare pentru câte un cap de acuzare de crimă pentru fiecare victimă decedată, precum și pentru comiterea unui act terorist. Duminică, un bărbat de 50 de ani alături de fiul său de 24 au deschis focul pe plaja Bondi în timpul unei celebrări de Hanukkah, ucigând 15 persoane și rănind alte peste 20, dintre care mai multe se află în continuare internate în spitale. Toate victimele identificate până în prezent sunt de religie evreiască. În urma intervenției autorităților, bărbatul în vârstă de 50 de ani, considerat cel de-al doilea atacator, a fost împușcat mortal la fața locului. Krissy Barret, comisarul Poliției Federale Australiene, a anunțat marți că atacul de duminică a fost motivat de gruparea Statului Islamic. Pe fondul atacului, autoritățile atât la nivel federal, cât și la nivel statal au anunțat intenția de a înăspri condițiile pentru deținere a armelor, însă, la nivel internațional, președintele american Donald Trump a îndemnat la combaterea „forțelor răului reprezentate de terorismul islamist”.
Un urs negru își atacă dresorul în timpul spectacolului. Gata cu spectacolele cu animale
Ursul negru a atacat brusc un îngrijitor și un dresor după ce a terminat o serie de spectacole. Restul personalului a intervenit imediat pentru a-i separa. Angajații au folosit scaune pentru a îndepărta ursul de dresor. Animalul s-a năpustit de mai multe ori asupra îngrijitorului. Videoclipul atacului devine viral pe rețelele sociale Mai mulți utilizatori de social media au postat videoclipuri cu incidentul. Imaginile arată publicul care privește cum doi îngrijitori conduc doi urși negri pe scenă. Unul dintre urși evoluează cu succes. Celălalt se năpustește brusc asupra dresorului său, doborându-l la pământ. Îngrijitorul căzut se luptă să scape. După ce a fost tras deoparte, ursul se aruncă din nou asupra lui. A shocking 46 seconds: At Hangzhou Safari Park, a black bear unexpectedly attacked its keeper during a show. The zoo confirms the keeper is safe, the bear has been removed from shows, and officials suggest the smell of treats may have triggered the bear’s food drive. pic.twitter.com/pZSM5tr25J — Shanghai Daily (@shanghaidaily) December 7, 2025 Parcul: Ursul voia să fure mâncarea Hangzhou Safari Park a anunțat că nici îngrijitorul, nici ursul nu au fost răniți. Parcul a explicat că incidentul s-a produs în timp ce dresorul transporta o pungă mare cu morcovi și mere. Ursul „a văzut punga, s-a agitat și s-a năpustit rapid asupra îngrijitorului în încercarea de a fura mâncarea”. Dresorul a declarat că „va fi mai prudent în relația cu ursul în viitor”. Utilizatorii cer interzicerea spectacolelor cu animale Incidentul a stârnit o dezbatere în rândul utilizatorilor. Mulți au cerut anularea spectacolelor cu animale. Un utilizator, Momo, a comentat: „Siguranța trebuie să fie o prioritate și ar trebui să avem respect pentru animale”. El a adăugat: „Nu trebuie să credem niciodată că sunt drăguțe și docile sau că le putem controla”. Alt utilizator, Zero Geqian Qianqian, a subliniat necesitatea de a pune accentul pe siguranță. „Când vor fi anulate spectacolele cu animale?” a întrebat un utilizator. „Nu este în natura animalelor să fie motivate de hrană și să o protejeze? Oamenii sunt vizitatori, iar animalele sunt adevărații stăpâni”, a scris un alt comentator.