Rusia ar fi declanșat un nou val de atacuri asupra fabricilor de armament din Europa. Kremlinul testează limitele NATO
Potrivit evaluărilor serviciilor de informații, atacurile sunt concepute astfel încât să producă pagube și să afecteze lanțurile de aprovizionare militară ale Ucrainei, fără a ajunge la un nivel care să determine activarea Articolului 5 al NATO, clauza privind apărarea colectivă, scrie The Telegraph. Cel mai recent caz a avut loc în Estonia, unde o clădire aparținând companiei Milrem Robotics, cu sediul la Tallinn, a fost incendiată pe 15 august. Compania produce vehicule terestre fără pilot și furnizează echipamente militare Ucrainei. Trei cetățeni letoni au fost reținuți în Letonia în legătură cu suspiciunea de incendiere. Autoritățile estoniene investighează inclusiv posibilitatea ca incidentul să fi fost un act de sabotaj și să existe o implicare a Rusiei. Cazul din Estonia face parte dintr-un tipar mai amplu de atacuri suspectate sau confirmate asupra infrastructurii și companiilor care sprijină capacitatea militară a Ucrainei în state NATO. Un oficial NATO a declarat că Rusia și-a intensificat în ultimii ani campaniile de destabilizare împotriva statelor membre prin atacuri cibernetice, tentative de asasinat și acte de sabotaj. Rusia ar folosi grupări infracționale pentru atacuri în Europa Potrivit unei evaluări occidentale, serviciul rus de informații militare GRU ar fi schimbat parțial modul în care desfășoară astfel de operațiuni. În loc să trimită agenți direct în țările vizate, serviciul ar recruta intermediari din mediul infracțional. Șeful serviciului de securitate de stat din Letonia, Normunds Mežviets, afirma anterior că agenții GRU nu sunt văzuți în mod obișnuit călătorind fizic în țările baltice. Potrivit acestuia, agenții ruși ar rămâne în Rusia și ar recruta persoane din grupări criminale prin intermediul aplicațiilor de mesagerie. Intermediarii ar transmite ulterior ordinele unor persoane din țara vizată, care ar fi plătite inclusiv în criptomonede. Această metodă ar permite Moscovei să păstreze negarea plauzibilă și să facă mai dificilă atribuirea directă a atacurilor către Rusia. Rusia și fabricile de armament din Bulgaria, Italia și Cehia În luna august au fost raportate și alte incidente la fabrici europene de armament. Pe 10 august, o explozie puternică a avut loc la o fabrică aparținând EMCO, unul dintre cei mai mari producători privați de armament din Bulgaria. Compania produce, printre altele, muniție de artilerie de 155 mm destinată Ucrainei. Incendiul inițial ar fi pornit de la un camion parcat în apropierea unui depozit. Trei zile mai târziu, o explozie a avut loc la fabrica KNDS Ammo Italy din Colleferro, în apropiere de Roma. În acest caz, autoritățile au indicat un incendiu izbucnit într-o unitate de procesare a prafului de pușcă, fără ca o cauză să fi fost stabilită imediat. În Cehia, un incendiu a afectat aproape în totalitate o fabrică ce produce drone și sisteme optice termice pentru Ucraina. Patru persoane au fost reținute în cadrul unei anchete privind o posibilă implicare rusă. Lituania a pus, de asemenea, sub acuzare șase persoane pentru o tentativă de incendiere a unei fabrici care furnizează Ucrainei echipamente de scanare a undelor radio. Rusia ar încerca să provoace diviziuni în NATO Serviciile occidentale consideră că operațiunile de sabotaj au și o componentă politică. Atacurile ar putea testa modul în care reacționează statele NATO și ar urmări să creeze diferențe de poziție între membrii alianței. Țările din estul NATO, în special statele baltice și Polonia, au adoptat o poziție fermă față de Rusia și au cerut în repetate rânduri o reacție mai dură la acțiunile Moscovei. În schimb, unele state occidentale sunt mai prudente în atribuirea publică a incidentelor Rusiei, din cauza riscului de escaladare. Secretarul general al NATO, Mark Rutte, a avertizat în repetate rânduri că presupusele operațiuni de sabotaj rusești sunt „nesăbuite și periculoase” și a susținut necesitatea unui răspuns „clar, rapid și decisiv”. Un oficial NATO a transmis că alianța își consolidează reziliența și își dezvoltă instrumentele pentru contracararea acțiunilor hibride, inclusiv a activităților desfășurate prin intermediari. În lipsa unor canale diplomatice eficiente între Moscova și capitalele occidentale, fiecare nou incident de sabotaj poate deveni o nouă probă pentru capacitatea NATO de a descuraja Rusia fără ca tensiunile să escaladeze într-un conflict direct.
Oana Țoiu, mesaj de solidaritate pentru Ucraina: În timp ce liderii SUA, UE și ai Ucrainei lucrează pentru a obține pacea, Moscova răspunde prin a ucide
Ministra de Externe Oana Țoiu a transmis, sâmbătă, printr-o postare pe rețelele de socializare că România „își exprimă solidaritatea față de Ucraina”, pe fondul atacurilor recente lansate de Rusia asupra capitalei Kiev. „Ne exprimăm solidaritatea față de Ucraina, în condițiile în care se confruntă cu atacuri rusești asupra infrastructurii energetice, școlilor și zonelor rezidențiale. Au fost raportate zeci de victime, iar o bună parte din capitală (n.r. Kiev) a rămas fără căldură în mijlocul iernii și în timpul perioadei Crăciunului”, a scris Oana Țoiu pe contul oficial de X. Ministra a afirmat că atacurile Rusiei fac parte din „campania de teroare” împotriva civililor ucraineni și a reamintit sprijinul României pentru independența, suveranitatea și integritatea teritorială a Ucrainei. We express our solidarity with Ukraine as it faces ongoing Russian strikes on Kyiv’s energy infrastructure, educational facilities and residential areas. Dozens of civilian victims have been reported, and large parts of the capital were left without heating in the middle of… — Toiu Oana (@oana_toiu) December 27, 2025 „În timp ce liderii SUA, Uniunii Europene și Ucrainei lucrează pentru a obține pacea, Moscova răspunde prin a ucide și teroriza femei, copii și familii întregi”, a mai scris Oana Țoiu. Sâmbătă dimineață, Rusia a atacat Kievul și alte regiuni ale Ucrainei cu rachete și drone, cu puțin timp înainte de întâlnirea dintre președintele Volodimir Zelenski și președintele american Donald Trump. Întâlnirea dintre cei doi președinți este programată duminica aceasta la Mar-a-Lago, în Florida, unde se va negocia un acord menit să încheie războiul care durează aproape patru ani.
Atacuri rusești în Uman și Harkov: cel puțin 2 morți și 14 răniți
Atacurile Rusiei asupra orașelor Uman și Harkov au ucis cel puțin două persoane și au rănit 14 persoane, au anunțat autoritățile locale vineri, 26 decembrie. Regiunea Harkov a fost vizată de trei bombe ghidate KAB, una dintre ele lovind orașul Harkov, a transmis guvernatorul Oleh Syniehubov, conform Kyiv Independent. Cel puțin două persoane și-au pierdut viața, iar alte opt, inclusiv o fetiță de 9 luni, au fost rănite, a precizat Oleh Syniehubov. Primarul din Harkov, Ihor Terehov, a afirmat că un atac a lovit „cel mai aglomerat drum” al orașului. „Mai multe mașini sunt în flăcări, iar geamurile clădirilor din apropiere au fost sparte. În mașinile care ardeau se aflau oameni”, a spus Ihor Terehov. Guvernatorul Oleh Syniehubov a declarat că la locul atacului nu există instalații militare, „doar clădiri civile”. În regiunea Cerkasî, centrul Ucrainei, orașul Uman a fost lovit de o rachetă vineri, rănind șase persoane, inclusiv doi copii, a declarat guvernatorul Ihor Tabyrets. „Conform datelor preliminare, cel puțin cincizeci de case au fost avariate”, a spus Tabyrets.
Rusia a lovit pentru prima dată Odesa cu bombe aeriene ghidate
Potrivit șefului Administrației Militare Regionale, Oleh Kiper, armata rusă a folosit pentru prima dată acest tip de armament în atacul de vineri asupra regiunii Odesa. Loviturile au afectat obiective civile și zone locuite, marcând o nouă etapă în ofensiva Moscovei din sudul Ucrainei. Crește alarmant riscul pentru populație „În timpul atacului aerian de astăzi, armata rusă a folosit pentru prima dată bombe aeriene ghidate asupra infrastructurii civile din regiunea noastră. Aceasta este o nouă amenințare gravă pentru regiunea Odesa”, a transmis Kiper, citat de Interfax-Ukraine. El a avertizat că astfel de lovituri „reprezintă un pericol uriaș pentru oameni și pot provoca distrugeri semnificative”. Numite și bombe planante, bombele aeriene ghidate, sunt proiectile lansate din avioane, echipate cu sisteme de ghidare prin satelit sau laser. Ele pot lovi ținte la distanțe mari cu precizie ridicată, permițând avioanelor să rămână în afara razei apărării antiaeriene. Folosirea lor înseamnă o creștere alarmantă a riscului pentru zonele civile și complică considerabil apărarea antiaeriană a Ucrainei. Sirenele salvează vieți, spun autoritățile Guvernatorul militar din Odesa a făcut apel la locuitori să respecte avertismentele: „Îi îndemn pe toți să nu ignore semnalele de alarmă aeriană”. El a explicat că, la declanșarea sirenelor, oamenii trebuie să se adăpostească imediat în locuri sigure, deoarece noile bombe pot lovi rapid și cu mare precizie, chiar și ținte aflate la distanță de front. Ulterior, Kiper a anunțat că forțele de apărare antiaeriană au doborât cu succes ținte inamice, prevenind distrugeri și victime: „Nu s-au înregistrat distrugeri sau victime. Este rezultatul muncii eficiente și coordonate a apărătorilor noștri”.