Vizita lui Macron la Atena. Franța și Grecia reînnoiesc angajamentele de apărare reciprocă
În cadrul vizitei la Atena a președintelui francez Emmanuel Macron, cele două țări s-au angajat să se sprijine reciproc în cazul unor amenințări la adresa securității, consolidând cooperarea bilaterală în domeniul Apărării, informează Politico. Parisul și Atena au semnat, sâmbătă, nouă acorduri bilaterale, printre care și prelungirea unui Pact-cadru de Apărare, care va fi reînnoit automat peste 5 ani, după expirarea sa. „În cadrul acestui parteneriat, există o clauză de sprijin și asistență reciprocă în caz de agresiune armată”, a declarat Macron în cadrul conferinței comune de presă, alături de premierul Greciei, Kyriakos Mitsotakis, la reședința Maximos din Atena. „Nici măcar nu vă puneți întrebarea; orice s-ar întâmpla, vom fi alături de voi”, a adăugat el. Premierul Greciei a precizat că „Franța este adevăratul aliat” al țării sale, adăugând că „angajamentele privind asistența reciprocă” dintre Grecia și Franța reprezintă „punctul forte” al acordurilor dintre cele două țări. În afară de semnarea parteneriatului strategic cuprinzător, cele două guverne au semnat și alte acorduri în diverse domenii, între care Educației, Cercetare, dar și Energie Nucleară. În cadrul vizitei, compania franceză din Apărare, MBDA, a semnat un contract pentru continuarea sprijinului acordat rachetelor Mica ale Armatei Greciei. Cei doi lideri au insistat și asupra necesității de a clarifica modul în care clauza de Apărare reciprocă a UE – Articolul 42, alineatul 7 din Tratatul UE – ar funcționa în practică, subliniind că această clauză nu ar trebui considerată un substitut al Articolului 5 din Tratatul NATO, care precizează că un atac asupra unui membru este un atac asupra tuturor membrilor. Cu toate acestea, în cadrul unei conferințe de presă comune cu premierul Greciei, Macron a afirmat că această clauză de apărare a UE este „mai puternică” decât Articolul 5 din Tratatul NATO, în contextul în care Macron a propus anterior că Franța poate să-și asume un rol mai puternic în rândul aliaților europeni ai alianței nord-atlantice, după ce Trump a criticat lipsa de sprijin a aliaților în războiul Statelor Unite împotriva Iranului. Sâmbătă dimineață, în cadrul vizitei, președintele Franței și premierul Greciei, au vizitat o fregată grecească construită de compania franceză Naval Group în portul Pireu. Cei doi oficiali au fost însoțiți de ministrul francez al Apărării și Forțelor Armate, Catherine Vautrin, alături de directorul general al companiei, Pierre-Eric Pommelet.
Fratele și cumnata Simonei Halep au plecat în Grecia și au transmis un mesaj. FOTO
Două dintre cele mai apropiate persoane din viața Simonei Halep, fratele și cumnata campioanei, au început Anul Nou în Grecia, având o apariție rară în spațiul public. Nicolae Halep, fratele Simonei și totodată fostul ei manager de-a lungul carierei, a apărut după mult timp în public, alături de soția sa, Luminița. Cei doi au ajuns săptămâna aceasta în destinația lor preferată, Atena (Grecia), unde au petrecut Revelionul. Imaginile nu au trecut neobservate de Simona Halep, care a reacționat cu un „like”. Nicolae și Luminița Halep s-au afișat pe rețelele de socializare în ținute de gală, transmițând un mesaj din capitala Greciei: „Cu drag, din Atena”, a fost textul scris în limba greacă de cumnata Simonei, în descrierea fotografiei. Cuplul a participat la un concert în Atena și a vizitat obiectivele turistice, așa cum se vede din imaginile postate în mediul online. De asemenea, în una dintre serile din sejurul de Revelion, Nicolae Halep și soția sa au petrecut la un restaurant luxos. Nu doar cei doi, ci și Simona Halep este îndrăgostită de Grecia, fostul lider WTA petrecându-și mai multe vacanțe în celebrele insule, în perioada în care era activă în circuit. Nicolae și Luminița Halep au petrecut Revelionul la Atena. Nicolae Halep a jucat și el tenis, apoi a devenit cel mai mare susținător al Simonei Fratele Simonei Halep a practicat tenisul, însă nu a reușit să pătrundă în circuitul profesionist, astfel că „Simo” a devenit vedeta familiei. Constănțeanca a recunoscut însă că nu ar fi ajuns atât de departe fără sprijinul lui Nicolae: „Familia mea m-a susținut încă din ziua în care am început să joc tenis! Faptul că i-am avut lângă mine a contat enorm atât la victorii, cât și după înfrângeri. Le mulțumesc tare mult pentru susținere, în special fratelui meu! El este o persoană specială în viața mea, pentru că m-a sprijinit cel mai mult!”, a declarat Simona pentru site-ul oficial al WTA.
Novak Djokovic și soția sa, petrecere fabuloasă pe ritmuri grecești. VIDEO
Novak Djokovic, marele campion sârb care și-a mutat de curând reședința la Atena, împreună cu familia sa, a fost în centrul atenției la o petrecere, chiar în Grecia. Novak Djokovic, cel care a cucerit în urmă cu o săptămână și jumătate al 101-lea titlu în circuitul ATP, la Atena, scor 4-6, 6-3, 7-5 în finala cu italianul Lorenzo Musetti, este protagonistul unor noi imagini savuroase. Alături de soția sa, Jelena, deținătorul a 24 de titluri de Grand Slam s-a distrat de minune pe ritmuri grecești. Atmosfera a fost întreținută de cunoscutul cântăreț Konstantinos Argyros. Novak Djokovic și-a arătat talentul de dansator, marți seară, alăturându-se cântărețului Konstantinos Argyros, într-un energic dans grecesc hasaposerviko. Evenimentul dedicat Crăciunului a fost organizat la 91 Athens Riviera Members Club, conform Greek City Times. În timp ce Argyros interpreta hitul „Eleftheros”, starul tenisului a urcat pe ringul de dans, oferind un moment spontan și plin de veselie împreună cu artistul grec. Djokovic s-a bucurat în continuare de atmosfera festivă și, mai târziu, a dansat alături de soția sa, Jelena. În alte imagini de la eveniment, cei doi pot fi văzuți într-un alt cadru romantic, dansând pe melodia unui cântăreț sârb, Sinan Sakic: „Nole și Jelena. Se iubesc atât de mult!”, au comentat fanii pe platforma X. Novak Djokovic a dezvăluit cum a „furat-o” pe Jelena Novak Djokovic a povestit recent cum a cucerit-o pe soția sa Jelena, după ce aceasta a avut o relație cu un prieten al său: „Acel prieten juca la același club de tenis cu mine. Țin minte că a avut un meci în liga regională, pe care l-a câștigat. După meci, și-a scos tricoul, iar dedesubt purta un maiou alb pe care scria ‘Jelena, te iubesc’. M-am gândit atunci: ‘Doamne, ce penibil! De ce ai face asta? Și cine e această Jelena?’ Ei bine, era chiar ea. Ne-am mai întâlnit apoi, prin intermediul prietenilor comuni, cam patru sau cinci ani. Apoi s-a despărțit de prietenul meu, ca să fie totul clar. Ea a plecat să studieze în Italia, eu locuiam la Monte Carlo, și am început să ne vedem mai des. A devenit iubirea vieții mele. A trecut peste, chiar am vorbit cu el acum câteva zile. Are propria lui familie. N-am mai vorbit niciodată despre asta, dar am rămas prieteni, așa că e bine”, a dezvăluit Nole la emisiunea lui Piers Brosnan.
Hacker celebru, arestat la Atena. Este acuzat că a realizat un program care a permis accesul ilegal la sute de mii de computere
Autoritățile din Grecia au arestat un bărbat în cadrul operațiunii Europol privind criminalitatea cibernetică. Este vorba despre o operațiunea globală numită „Operațiunea Endgame” care a demontat infrastructura de programe malware care infectase sute de mii de computere din întreaga lume. Suspectul, un cetățean albanez reținut la Atena pe 3 noiembrie, este acuzat că a creat și a vândut încă din anul 2020 VenomRAT, un program ilegal care permite accesul de la distanță. Autoritățile spun că malware-ul a furat informații de pe computerele victimelor, inclusiv imagini de pe camera web și portofele de criptomonede. Se pare că programul ilegal a avut acces la peste 100.000 de portofele de criptomonede în valoare potențială de milioane de euro, relatează Reuters. În timpul anchetei, poliția greacă a confiscat hard disk-uri, stick-uri USB, un portofel digital cu 140.424 de dolari în criptomonede și alte probe digitale. În total, Europol a raportat că 1.025 de servere au fost închise și 20 de domenii confiscate în 10 țări, inclusiv SUA și Franța. Operațiunea a vizat programe ilegale precum Rhadamanthys, VenomRAT și botnetul Elysium. Experții spun că acțiunea Europol a dezvăluit amploarea criminalității cibernetice internaționale și a arătat că este necesară o cooperare pe măsură pentru a o combate.
Novak Djokovic a cucerit al 101-lea titlu ATP, chiar în țara adoptivă!
Novak Djokovic (Serbia, 5 ATP) a triumfat sâmbătă seară la turneul ATP 250 de la Atena (Grecia), după ce l-a răpus în ultimul act pe italianul Lorenzo Musetti (Italia, 9 ATP), scor 4-6, 6-3, 7-5. Succesul are o semnificație specială pentru marele campion sârb, care s-a mutat recent în capitala Greciei, după ce a fost numit „trădător” de o parte a simpatizanților președintelui Aleksandar Vucic. La 38 de ani, Djokovic continuă să sfideze timpul și să scrie istorie, ridicând trofeul cu numărul 101 al carierei, dar și un premiu în valoare de 116.690 de euro. Novak Djokovic și-a adjudecat trofeul cu numărul 101 în circuitul ATP, chiar în țara adoptivă Finala turneului ATP 250 de la Atena a avut o miză uriașă pentru ambii jucători! Dacă Lorenzo Musetti era obligat să îl învingă pe Novak Djokovic pentru a-și asigura locul la Turneul Campionilor, „Nole” evolua în fața fanilor greci, care l-au încurajat ca pe unul de-al lor după ce sârbul s-a mutat cu familia la Atena. La final, Novak Djokovic a trăit un moment de descătușare totală: și-a rupt tricoul și a strigat din toate puterile, celebrând astfel al 101-lea titlu al carierei. Novak Djokovic și-a confirmat încă o dată statutul de cel mai bun jucător de tenis al tuturor timpurilor, dar deținătorul a 24 de titluri de Grand Slam nu a avut o misiune ușoară. Motivat de visul de a evolua la Turneul Campionilor, Musetti a început în forță, adjudecându-și primul set cu 6-4. Djokovic s-a mobilizat însă și s-a impus relativ lejer în al doilea, pentru ca actul decisiv să fie un adevărat roller coaster. Novak a condus de două ori break și de fiecare dată Musetti a făcut re-break, dar Djokovic s-a dezlănțuit și a luat ultimele două game-uri, scor 4-6, 6-3, 7-5 la capătul unei lupte de trei ore. Momentele de la festivitatea de premire au fost cu adevărat speciale, Novak Djokovic sărbătorind alături de părinți, dar și de fiul său Stefan, mare pasionat de tenis.
Alexandru Nazare, discuții despre Coridorul Vertical de Energie la Atena: Viziunea României de a deveni hub energetic regional
Alexandru Nazare face de miercuri până vineri o vizită de lucru la Atena, Grecia. El va avea o întrevedere oficială cu ministrul elen al Economiei și Finanțelor, Kyriakos Pierrakakis, în marja Forumului P-TEC (Partnership for Transatlantic Energy Cooperation) și a Reuniunii Ministeriale dedicate Coridorului Vertical de Energie, organizate în capitala Greciei. Întâlnirea are ca obiectiv consolidarea cooperării economice bilaterale dintre România și Grecia, cu accent pe reformele fiscale și identificarea de oportunități strategice pentru investiții comune în infrastructura energetică, de transport și digitală. Printre temele de discuție se regăsesc viziunea României de a deveni un hub energetic regional pentru gaze naturale și energie electrică, prin valorificarea infrastructurii existente și a proiectelor aflate în derulare, rolul Greciei ca poartă de acces către surse alternative de energie, inclusiv gaze naturale lichefiate (LNG) și interconectări transfrontaliere, cu potențial de cooperare directă cu România și colaborarea în domeniul reformelor economice, digitalizării serviciilor publice și simplificării procedurilor fiscale pentru stimularea investițiilor străine și susținerea mediului de afaceri. Ce reprezintă Coridorul Vertical de Energie În marja Forumului P-TEC, ministrul Alexandru Nazare va participa la o serie de discuții cu miniştrii energiei din țările Coridorului Vertical – Grecia, Bulgaria, România, Republica Moldova și Ucraina – axate pe reducerea barierelor în utilizarea extinsă a Coridorului Vertical. „Coridorul Vertical de Energie este o inițiativă regională de importanță strategică, care va asigura transportul gazelor naturale din sudul către nordul Europei, aducând gaze din zona Mării Caspice (în special Azerbaidjan), precum și gaze naturale lichefiate (LNG) provenite din terminalele din Grecia și Turcia, inclusiv din Statele Unite ale Americii. Acest proiect contribuie direct la diversificarea surselor de aprovizionare, la creșterea rezilienței energetice a Europei Centrale și de Est și la reducerea dependenței de furnizori unici. România are un rol central în proiectul Coridorului Vertical, datorită poziției sale geografice strategice, a rețelei de interconectare și a infrastructurii dezvoltate, precum conducta BRUA, integrată în sistemul Coridorului Vertical. Acest lucru transformă România într-un nod regional de transport și distribuție a gazelor naturale și într-un promotor activ al rezilienței energetice europene și transatlantice”, arată reprezentanții Ministerului Finanțelor într-un comunicat. Totodată, în marja forumului de la Atena, sunt programate întâlniri cu secretarul american al Energiei, Chris Wright, și cu secretarul de Interne al SUA și președintele Consiliului Național pentru Energie, Doug Burgum, vizând consolidarea cooperării transatlantice în domeniile energiei, investițiilor și securității infrastructurilor critice.
Atena, un smart city în devenire: Economia unei țări care era acum 14 ani în pragul falimentului, refăcută de o putere asiatică
Grecia, una dintre cele mai vizitate țări europene din turiști, era în urmă cu 14 ani în incapacitate de plată. Însă, în ultimii ani, economia grecească a avut parte de o revigorare, ca să nu-i spunem „miracol”, iar Atena este acum un „oraș inteligent” în devenire. În mod discret, orașul a fost transformat de către investitorii chinezi. În prezent, cetățenii chinezi dețin aproape o jumătate din vizele acordate pentru prima dată în legătură cu achiziționarea de proprietăți. Ei dețin peste 60% dintre reînnoiri. Atena a devenit o atracție pentru investitorii chinezi Potrivit South China Morning Post , Atena a fost schimbată în mod vizibil de China. Nu mai sunt doar turiști europeni, americani și indieni, ci chiar mulți afaceriști chinezi care au cumpărat mii de apartamente pentru a aplica la programul grecesc de rezidență „viza de aur” lansat în 2013 pentru investitori. Programul a atras investitori turci și ruși. Vorbitori de dialect nord-estic chinezesc, ei lucrează pentru gigantul industrial China Ocean Shipping Company, care administrează al cincilea port ca mărime din Europa. 5.679 de investitori, din care 61% sunt cetățeni chinezi, și-au reînnoit viza de aur. După pandemie, numărul restaurantelor, cafenelelor și firmelor chinezești a explodat după ce mai mulți investitori chinezi bogați și din clasa de mijloc au căutat să plece din China, pentru a scăpa de restricțiile impuse de politica zero-COVID. FMI: Grecia s-a recuperat remarcabil În iunie 2025, Fondul Monetar Internațional a publicat un raport privind recuperarea economică remarcabilă a Greciei. Țara a înregistrat o rată de creștere pozitivă care depășește media Uniunii Europene. „Considerată cândva călcâiul lui Ahile în economia Europei, Grecia a devenit acum o poveste de succes. Această redresare remarcabilă este susținută de rate pozitive de creștere care depășesc media Uniunii Europene: o revenire semnificativă a investițiilor, exporturi la un nivel istoric ridicat și o scădere a șomajului la niveluri nemaivăzute de peste un deceniu. Politica fiscală rămâne consecventă, generând excedente primare în creștere, iar datoria publică a scăzut cu aproape 55 de puncte procentuale din PIB, una dintre cele mai abrupte scăderi pe care Europa le-a cunoscut vreodată. Dincolo de indicatorii fiscali și macroeconomici, transformarea are și o dimensiune calitativă: un climat de afaceri din ce în ce mai favorabil investitorilor, condiții de finanțare îmbunătățite, un stat care se dovedește mai priceput la organizarea economiei și, bineînțeles, restabilirea ratingului de credit al investițiilor Greciei”. FMI susține că evoluția pozitivă a economiei grecești ar fi rezultatul implementării unor politici mixte: „o politică fiscală prudentă pentru a restabili încrederea pieței, un efort susținut de a vindeca sistemul bancar și finalizarea reformelor structurale care stimulează creșterea.” Costurile vieții Cu toate că investitorii străini au de beneficiat, costurile vieții au devenit insuportabile pentru majoritatea grecilor. În 2017, achiziționarea unei locuințe în Atena era 1.300 de euro/metru pătrat. Astăzi, prețul s-a dublat: la 2500 euro/metru pătrat. Potrivit Tovima, chiriile din Atena au crescut cu 20% numai în prima jumătate a anului 2025. O treime din locuințe sunt vacante. S-au înregistrat scumpiri de peste 70% la prețurile imobilelor, având cea mai rată de creștere din Europa. Salariul mediu n-a mai fost crescut de câțiva ani, potrivit OECD. Al doilea oraș ca mărime din Grecia, Salonic, încă își revine cu greu după criza economică prelungită (2009-2018), constată publicația Le Monde. Grecia se confruntă nu doar cu criza costurilor de trai și criza chiriilor, dar și cu criza migrației. Presiunea nu vine de la imigranții care solicită drept de azil, ci de la turiști, „nomazi digitali” și investitori străini bogați. Turismul contribuie cu 25% la PIB și peste 2 milioane de greci trăiesc exclusiv de pe urma cheltuielilor turiștilor. Însă, în Atena, chiriile de scurtă durată efectuate de Airbnb au explodat. Capitala Greciei a devenit sufocată de supraturism, iar localnicii au de suferit. Grecia a privatizat aeroporturile, rafinăriile, instalațiile sanitare și rețelele electrice. Portul Pireu a fost predat unei firme chineze (China Ocean Shipping Company), potrivit The Guardian. Gigantul chinez la cumpărat cu 368 de milioane de euro în 2016, potrivit DW. Aeroporturile au ajuns sub controlul conglomeratelor germane. În 2015, Fraport AG a cumpărat atunci 14 aeroporturi printr-o înțelegere de 1,23 miliarde de euro. Rețeaua electrică națională a fost vândută unor investitori străini. Pentru greci, mesajul este unul și clar: poate că țara își va păstra denumirea de „Grecia”, dar nu mai aparține grecilor. Sursa Foto: Shutterstock Autorul recomandă: Tot ce trebuie să știi despre METROUL din Atena, o rețea cu trei linii feroviare, stații modernizate și automate de bilete. Cât costă o călătorie
București vs Atena: Care oraș are costurile de trai mai mici în 2025
București vs Atena: Primul oraș este capitala unei țări post-comuniste din Europa estică, cu o climă temperată, iar al doilea oraș este capitala unei țări balcanice din Europa sud-estică, cu o climă subtropicală. România este o țară în dezvoltare, cu o economie mixtă, situându-se pe locul 12 la PIB în UE și pe locul 7 la putere de cumpărare, dar cu deficit mare. Grecia este o țară dezvoltată, cu o economie avansată și în creștere. În urmă cu 10 ani, aceasta era în prag de incapacitate de plată. Acum, este a 50-a putere economică a lumii, a 16-a din UE și a 54-a la putere de cumpărare, la nivel global. Două țări, două economii, două povești La 35 de ani de la revoluția anti-ceaușistă din 1989, România depune eforturi pentru reforme structurale și întărirea instituțiilor. Dintr-un fost stat comunist aflat într-o îndelungată tranziție spre democrație și capitalism, partidele liberale aflate la guvernare încearcă să-l transforme într-un stat de drept, deplin integrat în spațiul euro-atlantic. Pe de altă parte, Grecia stă mai bine pe plan democratic, la 51 ani de la căderea juntei militare, dar încă are probleme sociale după criza economică din 2009-2018. Spre deosebire de România care a devenit un stat comunist după cel de-al Doilea Război Mondial, Grecia a fost printre țările care au primit ajutor în cadrul Planului Marshall, ba chiar a respins comunismul în războiul civil dintre anii 1946 și 1949. România a crescut în ultimii 20 ani într-uin centru pentru tehnologia mobilă, producția de electronice, securitate cibernetică și cercetare în domeniul hardware, devenind lider în domenii de IT și producția de motoare auto, iar Bucureștiul tinde să devină un mare centru financiar și industrial în estul Europei. Grecia, ca membru fondator OECD și membru al BSEC (Organizația de Cooperare Economică la Marea Neagră), are o economie bazată în proporție de 80% pe servicii, 16% pe sectorul industrial și 4% pe producția agricolă. Cele mai importante domenii sunt turismul, telecomunicațiile și navigația. Grecia este a șaptea cea mai vizitată țară din UE și a 13-a din lume, cu peste 30 de milioane de turiști anual. Potrivit Numbeo, costurile de trai din Atena sunt cu 23,6% mai mari decât în București, excluzând chiriile. Chiriile din Atena sunt cu 19,1% mai mari decât în București. Și mersul la restaurant este mai costisitor în Atena: cu 16,3% mai mult. Prețurile din magazine sunt cu 26,9% mai mari decât în București. Puterea de cumpărare locală din Atena este cu 27,2% mai mică în comparație cu cea din București. Pentru a trăi în Atena de unul singur și a acoperi costurile de trai esențiale, ai avea nevoie de un salariu de 831,8 euro (echivalentul a 4.211,5 lei). Excluzând chiria, în cazul în care vrei să-ți întemeiezi o familie, trebuie să ai un salariu de 2.907,2 euro (14.719,8 lei) pentru a întreține o familie alcătuită din patru persoane: bărbatul, soția și doi copii. Un bucureștean singur are nevoie în medie de un salariu lunar de 3.491,6 lei pentru a face față costurilor, excluzând chiria, iar o familie de patru persoane, pentru a fi întreținută, are nevoie de un venit lunar de 12.230,3 lei în total. Prețuri comparate În mare, produsele alimentare și băuturile alcoolice sunt mai scumpe la greci. Însă, portocalele, apa plată și țigările de tutun sunt mai ieftine în Grecia. Meniu de restaurant București: 60 de lei – 11,85 euro Atena: 75,95 lei – 15 euro Meniu McDonalds București: 35 lei – 6,91 euro Atena: 50,63 lei – 10 euro Bere locală (0,50 ml) București: 15 lei – 2,96 euro Atena: 25,32 lei – 5 euro Bere de import (0,33 ml) București: 16 lei – 3,16 euro Atena: 25,32 lei – 5 euro Cafea Cappucino București:14 lei – 2,77 euro Atena: 18,75 lei – 3,70 euro Cola sau Pepsi (0,33 ml) București: 10 lei – 2 euro Atena: 10,67 lei – 2,11 euro Apă (0,33 ml) București: 9,81 lei – 1,94 euro Atena: 2,85 lei -0,56 euro Lapte (1 litru) București: 7,73 lei – 1,53 euro Atena: 8,34 li – 1,65 euro Pâine albă (500 grame) București: 5,98 lei – 1,18 euro Atena: 6,12 lei – 1,21 euro Cofrag cu 12 ouă București: 15,45 lei – 3,05 euro Atena: 21,89 lei – 4,32 euro 1 kg Brânză locală București: 41,60 lei – 8,22 euro Atena: 64,87 lei – 12,81 euro 1 kg mere București:6,02 lei – 1,19 euro Atena: 9,80 lei – 1,94 euro 1 kg banane București: 7,45 lei – 1,47 euro Atena: 9,27 lei – 1,83 euro 1 kg portocale București:7,55 lei – 1,49 euro Atena: 6,78 lei – 1,34 euro 1 kg roșii București: 11,39 lei – 2,25 euro Atena: 10,23 lei – 2,02 euro 1 kg cartofi București: 4,43 lei – 0,88 eurocenți Atena: 6,31 lei – 1,25 euro O sticlă medie de vin București: 35 lei – 6,91 euro Atena: 44,81 lei – 8,85 euro Pachet de 20 țigări Malboro București: 28,25 lei -5,58 euro Atena: 25,32 lei – 5 euro Transportul public: un bilet pentru o călătorie București: 5 lei – 0,99 eurocenți Atena: 6,08 lei – 1,20 euro Abonament lunar la transportul public București: 100 lei – 19,75 euro Atena: 151,90 lei – 30 euro Taxi București: 3 lei – 0,59 eurocenți Atena: 20,25 lei – 4 euro 1 litru de gaz București: 7,25 lei – 1,43 euro Atena: 9,14 lei – 1,81 euro Mașină Volkswagen Golf București: 125.000 lei – 24,687 euro Atena: 126.581 lei – 25.000 euro Întreținere/utilități lunare – Electricitate, căldură, apă, gunoi pentru un apartament de 85 metri pătrați București: 774 lei – 152 euro Atena: 927 lei – 183 euro Abonament lunar la telefonie mobilă București: 38 lei – 7,56 euro Atena: 117 lei – 23 euro Abonament lunar la internet București: 49,81 lei -9,81 euro Atena: 153,69 lei – 30,35 euro Abonament lunar la un club de fitness București: 233 lei – 46 euro Atena: 243 lei – 48, 19 euro Bilet la cinema București: 40 lei – 7,90 euro Atena: 45,57 lei – 9 euro O
Atena, un smart city în devenire: Cum a reușit o putere asiatică să revigoreze o țară europeană aflată acum 14 ani în pragul falimentului
Grecia, una dintre cele mai vizitate țări europene din turiști, era în urmă cu 14 ani în incapacitate de plată. Însă, în ultimii ani, economia grecească a avut parte de o revigorare, ca să nu-i spunem „miracol”, iar Atena este acum un „oraș inteligent” în devenire. În mod discret, orașul a fost transformat de către investitorii chinezi. În prezent, cetățenii chinezi dețin aproape o jumătate din vizele acordate pentru prima dată în legătură cu achiziționarea de proprietăți. Ei dețin peste 60% dintre reînnoiri. Atena a devenit o atracție pentru investitorii chinezi Potrivit South China Morning Post , Atena a fost schimbată în mod vizibil de China. Nu mai sunt doar turiști europeni, americani și indieni, ci chiar mulți afaceriști chinezi care au cumpărat mii de apartamente pentru a aplica la programul grecesc de rezidență „viza de aur” lansat în 2013 pentru investitori. Programul a atras investitori turci și ruși. Vorbitori de dialect nord-estic chinezesc, ei lucrează pentru gigantul industrial China Ocean Shipping Company, care administrează al cincilea port ca mărime din Europa. 5.679 de investitori, din care 61% sunt cetățeni chinezi, și-au reînnoit viza de aur. După pandemie, numărul restaurantelor, cafenelelor și firmelor chinezești a explodat după ce mai mulți investitori chinezi bogați și din clasa de mijloc au căutat să plece din China, pentru a scăpa de restricțiile impuse de politica zero-COVID. FMI: Grecia s-a recuperat remarcabil În iunie 2025, Fondul Monetar Internațional a publicat un raport privind recuperarea economică remarcabilă a Greciei. Țara a înregistrat o rată de creștere pozitivă care depășește media Uniunii Europene. „Considerată cândva călcâiul lui Ahile în economia Europei, Grecia a devenit acum o poveste de succes. Această redresare remarcabilă este susținută de rate pozitive de creștere care depășesc media Uniunii Europene: o revenire semnificativă a investițiilor, exporturi la un nivel istoric ridicat și o scădere a șomajului la niveluri nemaivăzute de peste un deceniu. Politica fiscală rămâne consecventă, generând excedente primare în creștere, iar datoria publică a scăzut cu aproape 55 de puncte procentuale din PIB, una dintre cele mai abrupte scăderi pe care Europa le-a cunoscut vreodată. Dincolo de indicatorii fiscali și macroeconomici, transformarea are și o dimensiune calitativă: un climat de afaceri din ce în ce mai favorabil investitorilor, condiții de finanțare îmbunătățite, un stat care se dovedește mai priceput la organizarea economiei și, bineînțeles, restabilirea ratingului de credit al investițiilor Greciei”. FMI susține că evoluția pozitivă a economiei grecești ar fi rezultatul implementării unor politici mixte: „o politică fiscală prudentă pentru a restabili încrederea pieței, un efort susținut de a vindeca sistemul bancar și finalizarea reformelor structurale care stimulează creșterea.” Costurile vieții Cu toate că investitorii străini au de beneficiat, costurile vieții au devenit insuportabile pentru majoritatea grecilor. În 2017, achiziționarea unei locuințe în Atena era 1.300 de euro/metru pătrat. Astăzi, prețul s-a dublat: la 2500 euro/metru pătrat. Potrivit Tovima, chiriile din Atena au crescut cu 20% numai în prima jumătate a anului 2025. O treime din locuințe sunt vacante. S-au înregistrat scumpiri de peste 70% la prețurile imobilelor, având cea mai rată de creștere din Europa. Salariul mediu n-a mai fost crescut de câțiva ani, potrivit OECD. Al doilea oraș ca mărime din Grecia, Salonic, încă își revine cu greu după criza economică prelungită (2009-2018), constată publicația Le Monde. Grecia se confruntă nu doar cu criza costurilor de trai și criza chiriilor, dar și cu criza migrației. Presiunea nu vine de la imigranții care solicită drept de azil, ci de la turiști, „nomazi digitali” și investitori străini bogați. Turismul contribuie cu 25% la PIB și peste 2 milioane de greci trăiesc exclusiv de pe urma cheltuielilor turiștilor. Însă, în Atena, chiriile de scurtă durată efectuate de Airbnb au explodat. Capitala Greciei a devenit sufocată de supraturism, iar localnicii au de suferit. Grecia a privatizat aeroporturile, rafinăriile, instalațiile sanitare și rețelele electrice. Portul Pireu a fost predat unei firme chineze (China Ocean Shipping Company), potrivit The Guardian. Gigantul chinez la cumpărat cu 368 de milioane de euro în 2016, potrivit DW. Aeroporturile au ajuns sub controlul conglomeratelor germane. În 2015, Fraport AG a cumpărat atunci 14 aeroporturi printr-o înțelegere de 1,23 miliarde de euro. Rețeaua electrică națională a fost vândută unor investitori străini. Pentru greci, mesajul este unul și clar: poate că țara își va păstra denumirea de „Grecia”, dar nu mai aparține grecilor. Sursa Foto: Shutterstock Autorul recomandă: Tot ce trebuie să știi despre METROUL din Atena, o rețea cu trei linii feroviare, stații modernizate și automate de bilete. Cât costă o călătorie
Cât l-a costat pe un turist român o vacanță de 5 nopți în Atena, în 2025
Atena este una dintre cele mai vizitate destinații de către turiștii români pentru atracțiile sale monumentale și istoria antică. Însă, dacă când vine vorba de hoteluri accesibile, mâncare ieftină și transport ieftin, capitala Greciei nu este un oraș tocmai ideal pentru turiștii cu buget modest în plin sezon turistic. O săptămână petrecută în Grecia poate să coste în medie 1.300 de euro pentru o singură persoană, iar pentru două persoane, suma ajunge la 2.600 de euro, potrivit unui articol publicat în iunie de către Știrile PRO TV. Un turist român a împărtășit costurile unei aventuri la Atena pe rețelele de socializare. Zborul: O cursă dus-întors AGEAN din Otopeni Henri Coandă International Airport către Atena Eleftherios Venizelos costă 395 euro/2000 de lei, fără rezervare din timp. Pe site-ul eSky, se pot găsi oferte de 81 de euro la zboruri, dar numai în ianuarie 2026, de aceea, trebuie rezervate zborurile cu minim 5 luni înainte. Un sandviș grecesc de la un magazin din aeroport poate costa 6 euro. Cazarea: Hotelurile din Atena sunt foarte scumpe. Prin Booking.com se pot găsi cazări ieftine în apartamente cu condiții mai mult decât decente. Pentru 5 nopți, turistul a cheltuit 316 euro, adică în jur de 1.600 de lei, la un apartament din zona portului Pireu. Atracții: Un bilet pentru vizitarea Muzeului Acropole costă 20 de euro (100 de lei), iar pentru vizitarea Partenonului de pe Acropole, mai trebuie să plătești încă un bilet de acces în valoare de 20 de euro. La intrare se pot cumpăra sticle mici de apă care costă 0,50 de cenți. Accesul la Forumul Roman este 10 euro, iar pentru a vizita Agora ateniană, trebuie să plătești 20 de euro. Un tur cu ghid de 6 ore către Delfi este 100 euro/persoană, în plin sezon, fără a mai adăuga cheltuielile extra pentru mâncare și suveniruri la fiecare popas. De asemenea, accesul la Muzeul Național de Arheologie unde poți admira statui spectaculoase și multe exponate grecești, egiptene și romane, te costă 10 euro. Mâncarea: Este recomandat să cumperi de la supermarket, unde mâncarea este mai ieftină. La restaurantele ateniene, meniurile sunt ceva mai scumpe: Souvlaki cu cartofi prăjiți și o băutură răcoritoare: 20 de euro; Musaka și ciocolată caldă – 20 de euro; Un pahar cu suc de pepene – 9 euro; Un milkshake – 4 euro; Gyros – între 5 și 10 euro, în funcție de gramaj; O înghețată cu căpșuni și Cola-Cola cu lămâie și cuburi de gheață (fără taxă extra) – 11 euro; Măsline – între 3 și 8 euro/kilogramul; Friptură de cocoș cu sos – 11 euro. Transportul: O cursă de taxi poate costa în jur de 20 de euro, în funcție de distanță. Pentru că Atena este un oraș aglomerat, taximetristul poate întârzia și 30 de minute, iar unii chiar anulează cursele. De aceea, este recomandat metroul, fiind facil și rapid. Costă 4 euro biletul, cu o valabilitate de 24 ore. Asta înseamnă 24 de euro. Suveniruri: 6-10 euro o figurină, 30 de euro o carte cu ilustrații; TOTAL: în jur de 1100 euro Sursa Foto: Profimedia | Shutterstock Autorul recomandă: Cât costă o vacanță pe insula românilor din GRECIA în 2025. Prețurile s-au triplat în ultmii ani. Ce buget trebuie să-ți iei în calcul acum