Deputatul AUR, Laura Gherasim, singurul parlamentar care a semnalat riscurile externalizării datelor Poștei Române în Republica Moldova. Demersul său parlamentar a declanșat anchete
Deputatul Laura Gherasim este, până în acest moment, singurul parlamentar care a ridicat oficial problema externalizării Serviciului de Relații cu Clienții al Companiei Naționale Poșta Română către Republica Moldova și a potențialelor riscuri privind protecția datelor personale ale cetățenilor români. Demersul parlamentar a început prin interpelarea nr. 2249A/18.09.2025, adresată Ministerului Economiei, Digitalizării, Antreprenoriatului și Turismului, prin care deputatul a solicitat explicații tehnice și juridice privind transferul activităților de call-center către un stat din afara Uniunii Europene și măsurile adoptate pentru respectarea Regulamentului General privind Protecția Datelor (GDPR). La scurt timp după înregistrarea interpelării, Ministerul Economiei a transmis Camerei Deputaților o solicitare oficială de prelungire cu 30 de zile a termenului de răspuns. În documentul semnat de secretarul de stat Viorel Băltărețu, instituția a motivat că tema este una complexă și necesită consultări atât cu direcțiile de specialitate din minister, cât și cu conducerea Companiei Naționale Poșta Română. Această solicitare confirma că subiectul ridicat de Laura Gherasim necesita verificări suplimentare și consultări instituționale înainte de formularea unui punct de vedere oficial. Răspunsul Ministerului: trimitere către poziția Poștei Române După expirarea termenului suplimentar solicitat, Ministerul Economiei a transmis răspunsul oficial către deputatul Laura Gherasim. În locul unor explicații tehnice privind cele opt întrebări formulate prin interpelare, ministerul a anexat punctul de vedere al Companiei Naționale Poșta Română. Documentul companiei confirma oficial că: la 12 decembrie 2025 Poșta Română a inaugurat o subsidiară la Chișinău; subsidiara face parte din proiectul „România – hub logistic”; serviciul de relații cu clienții a fost externalizat către un partener specializat din Republica Moldova; compania susține că externalizarea urmărește reducerea timpilor de răspuns și eficientizarea activității prin utilizarea unui sistem CRM și a unor soluții software dedicate. Poșta Română afirmă, de asemenea, că procesul s-ar fi desfășurat cu respectarea legislației în materie de protecție a datelor și că nu ar exista vulnerabilități de securitate. Laura Gherasim: răspunsul nu clarifică niciuna dintre întrebările formulate Considerând că răspunsul primit nu tratează fondul problemei, deputatul Laura Gherasim a revenit cu o nouă adresă oficială către: ministrul Economiei, Ambrozie-Irineu Darău; directorul general al Companiei Naționale Poșta Română, Florin Valentin Ștefan. În noul demers parlamentar, deputatul arată că răspunsul transmis de minister nu poate fi considerat un răspuns real la interpelarea parlamentară. Potrivit acesteia, după solicitarea unei prelungiri de 30 de zile invocând complexitatea subiectului, autoritățile nu au răspuns punctual niciuneia dintre cele opt întrebări tehnice formulate, limitându-se la transmiterea unui comunicat de presă și a unui punct de vedere general al companiei. Îngrijorări privind transferul datelor într-un stat din afara Uniunii Europene În noua interpelare, Laura Gherasim subliniază că extinderea operațiunilor Poștei Române într-un stat non-UE face cu atât mai necesare garanțiile privind protecția datelor cetățenilor români. Deputatul arată că, în spațiul public, au apărut în mod repetat sesizări ale unor cetățeni care afirmă că au fost contactați de persoane care utilizau numere cu prefix din Republica Moldova și care dețineau informații referitoare la credite bancare, adrese de domiciliu sau alte date cu caracter personal. În document se precizează că aceste situații nu reprezintă o acuzație directă la adresa Poștei Române, însă justifică necesitatea unor clarificări tehnice și juridice complete privind modul în care sunt protejate datele personale ale românilor. Invocarea obligațiilor constituționale ale Guvernului Laura Gherasim amintește că Poșta Română este o companie națională cu capital majoritar de stat, ceea ce îi conferă obligații suplimentare de transparență și responsabilitate. Totodată, deputatul invocă prevederile articolului 111 alin. (1) din Constituția României, care obligă Guvernul și instituțiile administrației publice să pună la dispoziția Parlamentului informațiile și documentele necesare exercitării controlului parlamentar. În adresa transmisă Ministerului Economiei și conducerii Poștei Române se solicită ca răspunsul să fie transmis în scris, punctual, pentru fiecare dintre întrebările formulate în interpelarea nr. 2249A/18.09.2025. Control parlamentar asupra unei teme de interes public Prin acest demers, Laura Gherasim susține că exercită atribuțiile constituționale ale Parlamentului privind controlul asupra activității autorităților și solicită explicații oficiale privind modul în care sunt gestionate datele cetățenilor români în contextul externalizării serviciului de relații cu clienții. Deputatul afirmă că întrebările formulate în interpelarea inițială nu au fost retrase, nu au fost modificate și nu au primit până în prezent răspunsuri de fond, motiv pentru care solicită reluarea procedurii și transmiterea unor clarificări tehnice și juridice asumate oficial de factorii de decizie. Cronologia documentelor arată că demersul parlamentar al Laurei Gherasim a determinat solicitarea unui termen suplimentar de analiză din partea Ministerului Economiei, consultarea oficială a Companiei Naționale Poșta Română și transmiterea unei poziții instituționale privind externalizarea serviciului de relații cu clienții în Republica Moldova. Nemulțumită de lipsa unor răspunsuri concrete la întrebările formulate, deputatul a reluat interpelarea, solicitând explicații detaliate privind respectarea legislației europene în materie de protecție a datelor și garanțiile oferite cetățenilor români.
Foști ambasadori SUA cer retragerea vizei lui George Simion
Un articol de opinie publicat în cotidianul israelian Jerusalem Post, semnat de un grup format din doi foști ambasadori ai SUA în România, un fost guvernator american, fostul ambasador al Belgiei și un jurnalist român, ridică o întrebare pentru Washington: de ce liderul AUR, George Simion, continuă să beneficieze de privilegiul unei vize americane, având în vedere asocierile sale politice și retorica partidului pe care îl conduce? Semnatarii articolului de opinie sunt Adrian Zuckerman și Mark Gitenstein, foști ambasadori ai SUA în România, alături de James S. Gilmore III, fost guvernator al statului Virginia, Ronald Gidwitz, fost ambasador al SUA în Belgia, și jurnalistul Sabin Gherman. Potrivit autorilor analizei, America înțelege un adevăr fundamental: antisemitismul nu este o simplă opinie politică, ci o ideologie distructivă. Istoria a demonstrat că extremismul devine periculos cu mult înainte de a se transforma în violență fizică, începând mereu cu scuze, cuvinte și disponibilitatea de a tolera idei inacceptabile. Contradicțiile discursului pro-american: Opoziția față de trupele SUA și interdicțiile externe În ciuda eforturilor intense ale lui George Simion de a se prezenta drept un politician pro-american și aliniat mișcării conservatoare MAGA, autorii subliniază că multe dintre pozițiile sale sugerează exact contrariul. Retorica sa a reflectat frecvent narațiuni favorabile Kremlinului, scriu autorii, evitând o condamnare clară a agresiunii ruse împotriva Ucrainei și a crimelor împotriva civililor. Mai mult, Simion s-a poziționat împotriva măsurilor care ar fi permis autorităților române să intercepteze dronele rusești ce încălcau spațiul aerian național. La aceste elemente, Jerusalem Post adaugă interdicțiile de intrare pe care George Simion le are în Republica Moldova și Ucraina. Fostul ministru moldovean al Apărării, Anatol Șalaru, a acuzat public faptul că liderul AUR ar servi interesele Rusiei, un fapt care pune sub semnul întrebării eticheta de „pro-american” pe care politicianul și-o arogă, conform autorilor. Umbra lui Călin Georgescu și normalizarea discursului extremist Dincolo de politica externă, îngrijorările internaționale, prin prisma articolului din Jerusalem Post, vizează tolerarea sau chiar promovarea în interiorul AUR a unor persoane care au elogiat figuri legate de trecutul fascist și antisemit al României. Analiza menționează cazul senatorului Sorin Lavric, lider de rang înalt în partid, criticat pentru retorica sa considerată revizionistă, pentru elogiile aduse unor figuri ale Mișcării Legionare și pentru atacurile la adresa lui Elie Wiesel. Autorii analizei cred că cel mai îngrijorător aspect este sprijinul constant și neîngrădit pe care George Simion i-l oferă lui Călin Georgescu. Deși Georgescu a fost trimis în judecată de procurorii români pentru promovarea ideologiei fasciste și constituirea unei organizații antisemite, Simion l-a apărat public. Oportunism politic: Atacurile la adresa lui Donald Trump, șterse din discurs Analiza vorbește și despre discrepanțe majore în discursul extern al lui Călin Georgescu. Deși recent a încercat să se profileze drept un aliat al lui Donald Trump și al lui JD Vance, autorii spun că declarațiile sale din vara anului 2024 arătau cu totul altceva. La acea vreme, Georgescu a catalogat tentativa de asasinare a lui Donald Trump drept o „lovitură de PR de la Hollywood”, a susținut că liderul american este slăbit politic și s-a referit la actualul vicepreședinte american, JD Vance, drept „un virus” în politica mondială. Această schimbare radicală de discurs este văzută de autorii analizei drept o dovadă clară de oportunism politic, nicidecum o aliniere ideologică autentică.
Petrișor Peiu: Datoria publică, pericol uriaș în buget
Liderul senatorilor AUR, Petrișor Peiu, trage un semnal de alarmă cu privire la evoluția datoriei publice a României. Economistul susține că datoria guvernamentală a ajuns, în primele cinci luni ale anului, la 1.194 de miliarde de lei, echivalentul a 61,4% din PIB. Într-o postare pe Facebook, Petrișor Peiu afirmă că datoria statului a crescut cu 57 de miliarde de lei, respectiv cu 1,2% din PIB, doar în primele cinci luni ale acestui an. Loading … „Adevărata măsură a prăbușirii statului: în primele cinci luni ale anului, datoria guvernamentală a ajuns la 1194 de miliarde de lei, 61,4% din PIB”, a scris Petrișor Peiu pe Facebook. Economistul AUR arată că datoria a crescut cu 57 de miliarde de lei în primele cinci luni din 2026, echivalentul a 1,2% din PIB. „Cu 57 de miliarde de lei , adica 1,2% din PIB, în plus doar pe primele cinci luni din 2026!”. Petrișor Peiu: Dobânzile au devenit „cel mai mare pericol bugetar” Potrivit lui Peiu, cel mai mare pericol bugetar pentru statul român este reprezentat de dobânzile aferente datoriei publice. Senatorul susține că acestea au depășit cu mult nivelul de 3% din PIB. „Aceasta face ca dobânzile plătite pentru datoria publică să depășească cu mult 3% din PIB, devenind cel mai mare pericol bugetar pentru statul român!”. În finalul mesajului, Petrișor Peiu contestă „propaganda triumfalistă” a Guvernului și avertizează că situația reală a finanțelor statului este mult mai gravă. De asemenea, el spune că PSD, PNL, USR și UDMR sunt responsabile pentru prelungirea acestei catastrofe. „Dincolo de propaganda triumfalistă a guvernului, aceasta este situația reală a finanțelor statului. Aceasta este catastrofa guvernării prelungite a cârdășiei PSD PNL USR UDMR”.
Petrișor Peiu: România este în criză economică din 2024
Economistul AUR, Petrișor Peiu, susține, într-o postare pe rețelele sociale, că România se află în criză economică încă de la începutul anului 2024, cu excepția a trei trimestre. Potrivit acestuia, cele trei excepții au apărut în perioadele care au coincis cu alegeri. Într-o postare pe Facebook, Petrișoe Peiu spune că din 10 trimestre România a avut doar trei perioade cu evoluție economică pozitivă față de trimestrul anterior, două în perioada alegerilor din 2024 și unul în perioada alegerilor din mai 2025. Loading … „În ultimii doi ani și jumătate, din 10 trimestre, România are doar trei trimestre de creștere economică (față de trimestrul precedent), fix cele două din timpul alegerilor din 2024 și cel din timpul alegerilor din mai 2025. În rest, criză!”, a scris Petrișor Peiu pe Facebook. Peiu acuză guvernele că au pompat bani în economie înaintea alegerilor Economistul AUR pune evoluția PIB-ului pe seama politicilor adoptate de coalițiile de guvernare din ultimii ani. El susține că formațiunile politice care au participat la guvernare, PSD, PNL, USR și UDMR, ar fi folosit măsuri prin care „au inundat economia cu bani înaintea alegerilor” pentru a crea iluzia unei bunăstări. „Ceea ce indică cu claritate politica coalițiilor formate din PSD, PNL, USR și UDMR: să inunde economia cu bani în timpul alegerilor, pentru a crea iluzia bunăstării”, afirmă acesta. „Criză economică de la începutul anului 2024” Liderul senatorilor AUR susține că România se află într-o criză economică de la începutul anului 2024 și contestă ideea potrivit căreia economia ar fi avut o evoluție suficient de bună în afara unor perioade punctuale. „În restul timpului, suntem, de fapt, în criză economică de la începutul anului 2024. Că numim această criză recesiune sau stagnare, tabloul întins pe ultimele 10 trimestre este, indubitabil, tabloul unei crize profunde și prelungite”. De asemenea, Petrișor Peiu spune că singurele acțiuni ale guvernanților din perioada analizată au fost majorarea taxelor și creșterea prețurilor la energie. În plus, el acuză Guvernul că încearcă să „păcălească” criza prin inflație. „Singurele acțiuni ale guvernanților din aceste 30 de luni de criză sunt creșterea de taxe și creșterea prețurilor la energie. Mai pe românește, guvernul vrea să «păcălească» criza prin inflație!”, susține liderul AUR. Petrișor Peiu: „Întâmplare sau manipulare grosolană, timpul ne va dovedi” Petrișor Peiu atrage atenția și asupra unei evoluții pe care o consideră neobișnuită în seria PIB. Potrivit economistului, trimestrul III din 2025 și trimestrul II din 2026 au avut exact același PIB ca trimestrele precedente. „De remarcat și coincidența „apolitică”, prin care trimestrele III din 2025 și II din 2026 au fix același PIB ca trimestrele precedente. Întâmplare sau manipulare grosolană, timpul ne va dovedi…”.
AUR, mesaj categoric despre trecerea la euro: Exclus în următorii 4-5 ani!
Petrișor Peiu a explicat că România ar trebui mai întâi să îndeplinească criteriile necesare, iar abia apoi să înceapă o dezbatere serioasă privind trecerea la moneda euro. „AUR crede că nu este momentul potrivit să avem această discuție, pentru că nu îndeplinim niciuna din condiții. Dacă am îndeplinit condițiile, ar trebui să avem o dezbatere serioasă”, a declarat Peiu la Digi24. Criteriile pentru euro, indicator al sănătății financiare a statului Senatorul AUR a spus că aceste criterii sunt importante în primul rând pentru sănătatea financiară a statului, nu doar pentru trecerea la moneda unică. „Criteriile alea de trecere la euro sunt criterii de sănătate financiară, nu neapărat de trecere la euro. Adică eu trebuie să am în vedere acele criterii, nu pentru că ele mă duc în zona monedei unice, ci pentru că pe aia e sănătatea financiară a unui guvern, a unei administrații”, a spus Peiu. Peiu: Discuția despre euro, abia după 4-5 ani Întrebat dacă AUR susține trecerea la euro, Peiu a răspuns: „Eu personal nu susțin trecerea la euro acum. Cred că după 4-5 ani în care am atinge acele condiții, am putea să avem o discuție”. Potrivit lui Peiu, trecerea la euro este exclusă în acest moment. Nicușor Dan: există acord politic pentru trecerea la euro Nicușor Dan a declarat la începutul lunii august că există un acord politic pentru ca România să treacă la euro și că viitorul Guvern ar urma să pregătească o foaie de parcurs pentru acest obiectiv. Președintele a spus că aderarea la zona euro trebuie să fie o prioritate, chiar dacă este un proces de durată. În același timp, el a subliniat că România trebuie să îndeplinească mai întâi criteriile necesare pentru adoptarea monedei unice, iar pregătirea pentru acest pas trebuie începută din timp. Ulterior, președintele a revenit asupra subiectului și a precizat că trecerea la euro este un proces de durată, care trebuie însă prioritizat.
Crin Antonescu, despre AUR: Psihologic, Călin Georgescu conduce partidul
Fost candidat la alegerile prezidențiale din 2025 susținut de coaliția PSD-PNL-UDMR, Crin Antonescu spune că situația politică din România continuă să se agraveze și că scandalul PSD-PNL „adaugă voturi” pentru AUR. AUR crește „În vreme ce domnul Bolojan și propaganda sa speră, că, ducând această luptă cu PSD-ul, vor ajunge, nu știu, la jumătate plus unu din electoratul României, ei, de fapt, cu fiecare zi, adaugă voturi părții celeilalte. AUR, cine mai e pe acolo”, a explicat Crin Antonescu la Antena 3 CNN. El spune că nu este speriat de creșterea AUR, care, în opinia lui, este un lucru natural: „Ce vreți să facă oamenii când tu le-ai spus că faci o coaliție, ca nu cumva să vină AUR, că faci o coaliție pro-europeană, că o să fie aia, aia, aia, și, de fapt, repeți la indigo scandalul stupid și falimentar, Ciucă-Ciolacu, PNL-PSD, care a dus la rezultatele din 2024. Dezastruoase. Asta fac acum, din nou, și rezultatul nu poate fi decât acela că AUR crește”, a mai spus fostul candidat. El consideră că lucrul grav este că „votanții AUR continuă să se raporteze la Călin Georgescu”. „Nu la Simion, nu la alți oameni chiar rezonabil, care circulă prin platouri și prin parlament și prin funcții de conducere în AUR, ci la Călin Georgescu. În așa fel încât, psihologic, Călin Georgescu conduce partidul ăla. Nu domnul Dungaciu, nu domnul Peiu, nu domnul Piperea, nici chiar domnul Simion, care, din punctul meu de vedere, încă ar fi un partener rezonabil de dialog. Ori asta duce România către un deznodământ așteptat. Ce o să se întâmple? Dânșii cred că, dacă facem alegeri anticipate, o să ia domnul Bolojan mult. Da, o să ia mai mult decât a avut. O să ia USR mai puțin. O să ia PSD-ul mai puțin. Și ce am rezolvat? Pentru că AUR va lua dublu”, a mai spus Antonescu. El l-a caracterizat pe Călin Georgescu drept „un personaj nociv și periculos”.
Ministerul Mediului, precizări după acuzațiile AUR privind Strategia pentru biodiversitate. Studiul a costat 373.600 de lei
Reacția vine după ce liderul senatorilor AUR, Petrișor Peiu, a cerut Curții de Conturi să verifice cheltuielile pentru elaborarea Strategiei, acuzând Ministerul Mediului că a plătit un consorțiu privat pentru realizarea documentului, deși instituția are o direcție proprie pentru biodiversitate. Ministerul susține că finanțarea contractului din Fondul pentru Mediu este prevăzută de legislație, iar Guvernul aprobase încă din 2022 o alocare maximă de 500.000 de lei pentru studiul necesar elaborării Strategiei. Studiul pentru elaborarea Strategiei a costat 373.600 de lei fără TVA „O strategie națională cu o miză de un miliard pentru România, o strategie care va fi aplicată 4 ani de zile de acum încolo, a costat, dintr-un fond care are ca scop expres inclusiv astfel de studii, 373.600 de lei fără TVA. Spre comparație, doar în 2025, AUR a primit peste 27,5 milioane lei din subvenția acordată de stat. Deci studiul acesta la nivel național a fost echivalentul a aproximativ 5 zile din subvenția partidului AUR”, a transmis ministra Mediului, Diana Buzoianu. Potrivit ministerului, suma de 373.600 de lei a acoperit întregul studiu tehnic, structurat în opt activități, și nu doar redactarea Strategiei. Au fost analizate strategia anterioară și rezultatele acesteia, situația biodiversității din România, obligațiile europene și internaționale, cadrul legislativ, sursele de finanțare, indicatorii de monitorizare și obiectivele naționale. Ministerul Mediului: Direcția Biodiversitate are 13 angajați În ceea ce privește acuzația că documentul ar fi putut fi realizat de angajații ministerului, Ministerul Mediului arată că Direcția Biodiversitate are în prezent 13 angajați, care se ocupă, printre altele, de legislația europeană, raportările către Comisia Europeană, procedurile de infringement, convențiile internaționale, speciile și ariile protejate și proiectele de acte normative. Ministerul afirmă că o strategie națională necesită expertiză multidisciplinară, cercetători, date științifice și analize juridice, iar Direcția Biodiversitate a avut rolul de coordonator al politicii publice. Ministerul Mediului respinge și afirmația potrivit căreia Strategia ar fi fost realizată exclusiv de „firme private”. „Coordonarea și asumarea Strategiei au aparținut MMAP în fiecare etapă, nu unor «firme private» așa cum fals menționează comunicatul AUR. Ministerul a stabilit cerințele tehnice, a organizat achiziția, a analizat livrabilele, a solicitat revizuiri, a coordonat consultările și a promovat documentul pentru aprobare. Asocierea contractată este formată din două societăți comerciale și Societatea Ornitologică Română, organizație nonprofit”, a subliniat Ministerul Mediului. Cronologia documentului Ministerul Mediului a prezentat și cronologia elaborării și aprobării Strategiei naționale pentru conservarea biodiversității 2026–2030. Contractul pentru elaborarea studiului a fost semnat la 11 septembrie 2025, iar prima versiune tehnică a Strategiei este datată 30 ianuarie 2026, potrivit Ministerului Mediului. În lunile următoare, specialiștii MMAP și ai instituțiilor subordonate sau aflate în coordonare au analizat documentul, au solicitat corecturi și au introdus amendamente consistente. Procedura de evaluare de mediu a început prin notificarea din 20 martie 2026 și a inclus consultarea Comitetului Special Constituit din 2 aprilie 2026. Versiunea revizuită a Strategiei este datată 7 mai 2026, după mai mult de trei luni de analiză și revizuire, iar consultarea publică a început la 8 mai. Avizarea interministerială a inclus observații din partea Ministerului Energiei și Hidroelectrica, Ministerului Economiei și Ministerului Agriculturii. Potrivit MMAP, centralizatorul cuprinde 31 de observații și răspunsul argumentat al ministerului pentru fiecare dintre ele, iar mai multe propuneri au fost preluate sau au determinat reformularea textului. Guvernul a aprobat Strategia la 23 iulie 2026. După retragerea hotărârii, documentul a fost depus în Parlament și adoptat definitiv la 6 august 2026, arată Ministerul Mediului. Ministerul Mediului mai arată că precedenta strategie privind biodiversitatea, aprobată în 2013 pentru perioada 2014–2020, a fost realizată în cadrul unui proiect UNDP/GEF în valoare de 460.000 de dolari, argumentând că utilizarea expertizei externe pentru astfel de documente strategice nu reprezintă o practică nouă.
Modificarea legii decarbonizării pune sub semnul întrebării respectarea angajamentelor prin PNRR: Siegfried Mureșan, despre avertismentul Comisiei Europene
Într-o postare încărcată vineri pe contul său de Facebook, europarlamentarul PNL Siegfried Mureșan acuză PSD și AUR că votul lor privind modificarea legii decarbonizării „a creat un risc nou”. „Modificarea legii decarbonizării pune sub semnul întrebării respectarea angajamentelor asumate de România prin PNRR”, a transmis acesta. „PSD și AUR au creat un risc nou” „Prin votul lor, PSD și AUR au creat un risc nou. Comisia Europeană va analiza dacă legea modificată mai respectă condițiile asumate prin PNRR. Dacă răspunsul va fi negativ, nota de plată nu o vor achita PSD sau AUR. O va achita România, prin întârzieri, corecții financiare sau pierderea unor fonduri europene”, a afirmat Mureșan. Europarlamentarul a scris că mesajul Comisiei Europene transmite că „orice pas înapoi față de reformele asumate prin PNRR poate avea consecințe financiare pentru România”. Acest avertisment al Comisiei „confirmă ceea ce Partidul Naţional Liberal a spus încă din momentul votului din Parlament”. „În timp ce Guvernul Ilie Bolojan negociază cu Comisia Europeană soluții pentru protejarea intereselor României și păstrarea fondurilor europene, PSD și AUR au ales calea amendamentelor populiste, fără să țină cont de riscurile pe care le creează”, susține Siegfried Mureșan. „Exista o soluție negociată” De asemenea, „Guvernul purta deja discuții cu Comisia Europeană pentru adaptarea calendarului de decarbonizare pe baza analizelor privind securitatea energetică. Exista o soluție negociată, fără a pune în pericol finanțarea europeană”, potrivit acestuia. Europarlamentarul a conchis cu ideea că atunci „când interesul politic de moment ajunge înaintea interesului național, România pierde. Fondurile europene nu se obțin prin sloganuri și nu se păstrează prin voturi iresponsabile. Se păstrează prin respectarea angajamentelor asumate și prin dialog cu partenerii europeni”. Context Joi, Comisia Europeană a transmis că va urmări traseul amendamentelor depuse la Legea decarbonizării. Acestea ar pune pe pauză închiderea capacităților de producție a energiei electrice pe bază de cărbune până la construirea unora care să suplinească producția, din surse cu emisii reduse de carbon. „Comisia ia act de aceste amendamente aduse Legii decarbonizării, care reprezintă o reformă esențială a Planului Național de Redresare și Reziliență (PNRR) al României, a cărei intrare în vigoare a stat la baza evaluării pozitive a jalonului 114”, a transmis un purtător de cuvânt al Comisiei Europene pentru Mediafax. De asemenea, „Comisia va examina cu atenție aceste amendamente, care nu au fost încă promulgate de președintele României. Va evalua orice risc potențial de reversibilitate a Jalonului 114. În general, Comisia solicită tuturor statelor membre să își îndeplinească pe deplin angajamentele asumate în temeiul planurilor lor naționale de redresare și reziliență și reamintește că orice riscuri de reversibilitate vor fi examinate cu atenție, putând atrage consecințe financiare”, au transmis oficialii Executivului de la Bruxelles.
George Simion spune că AUR este alături de Călin Georgescu: Trebuie să fie președintele României. Liderul AUR îl acuză pe Nicușor Dan că nu respectă Constituția
Invitat la emisiunea „Subiectul Zilei”, realizată de Răzvan Dumitrescu la Gândul, Simion a fost întrebat dacă a mai discutat în ultimele zile cu fostul candidat la alegerile prezidențiale. „Vorbim constant și suntem alături de el în toate atacurile pe care le orchestrează unii și alții împotriva domniei sale”, a declarat liderul AUR. Întrebat despre posibilitatea ca Georgescu să fie propus pentru funcția de premier, liderul AUR a susținut că acesta ar trebui să ajungă președintele României. „Din punctul nostru de vedere, domnul Călin Georgescu trebuie să fie președintele României, în urma respectării procedurilor constituționale și a votului românilor. Deci, dacă mă întrebați «Călin Georgescu premier?», aș spune «Călin Georgescu președinte»”, a afirmat Simion. El a precizat că, în timpul discuțiilor de la Palatul Cotroceni privind desemnarea unui premier, reprezentanții AUR au respins varianta unui tehnocrat și au susținut că ar prefera un independent care beneficiază de susținere electorală. „Inclusiv la discuțiile de la Cotroceni, în încercarea unora și altora de a ne impune un premier tehnocrat, neales, de tip Dragoș Pîslaru, care dădea lecții azi de la tribuna Parlamentului, deși el a condus un partid care nu a trecut pragul electoral, la fel ca și Eugen Tomac, noi am spus: decât un astfel de tehnocrat, mai bine un independent de tip Călin Georgescu, care are voturi în spate”, a spus Simion. Liderul AUR îl acuză pe Nicușor Dan că „trage de timp” George Simion l-a criticat și pe președintele Nicușor Dan, pe care l-a acuzat că amână desemnarea unui nou candidat pentru funcția de prim-ministru și că nu respectă Constituția. „Nicușor Dan nu respectă Constituția, este la Cotroceni în urma încălcării Constituției și a funcționării defectuoase a sistemului democratic românesc și alege să sfideze cetățenii români. Există o soluție constituțională, numită alegeri anticipate, dacă a doua variantă de premier nu trece. Alege să tragă de timp”, a adăugat George Simion. Simion a susținut că șeful statului ar acorda mai multă atenție unor proiecte precum Codul urbanismului decât găsirii unei soluții pentru formarea unui guvern. „Ne trebuie un guvern pe o perioadă de patru ani” Liderul AUR a mai declarat că România are nevoie de un guvern cu un mandat de patru ani și cu susținere populară. „Dacă vrem să avem stabilitate în România, ne trebuie un guvern pe o perioadă de patru ani, votat de români, cu susținere populară, care să vină cu un program pe care să-l poată aplica”, a spus Simion. El a acuzat partidele aflate la putere că nu au „nicio strategie” și că se bazează pe împrumuturi externe.
Simion, despre amendamentul privind decarbonizarea: De bun simț
„Am votat pentru, după ce a trecut acel amendament de bun simț al PSD-ului – nu mă interesează cine vine cu inițiativa – ca nici o facilitate să nu fie închisă până nu este înlocuită în Sistemul Național Energetic cu altceva”, a declarat George Simion. „Până nu sunt construite Ișalnița-Turceni, să nu închidem Rovinari, cum este în plan, de exemplu”, spune Simion. Simion a vorbit despre închiderea grupului energetic 4 de la Turceni. „A venit domnul Pîslaru să ne spună: «pentru ce vă trebuie acest amendament?», că vom fi sancționați, nu vom mai primi banii din PNRR de la Comisia Europeană. De ce? Comisia Europeană vrea să stăm în beznă? Că n-am înțeles…”, întreabă retoric Simion. Potrivit Pactului Verde European și pachetului de legi „Fit for 55”, țara noastră trebuie să închidă treptat centralele pe cărbune pentru a reduce poluarea făcută de gazele cu efect de seră. Practic, centralele pe lignit și huilă sunt cele mai mari surse de emisii de dioxid de carbon (CO₂) din sectorul energetic. Țările membre UE au nevoie să atingă obiectivul de neutralitate climatică până în 2050. Astfel, măsurile prevăd reducerea emisiilor de carbon cu cel puțin 55% față de nivelul din 1990. Amendamentul ce modifică OUG nr.108/2022 privind decarbonizarea sectorului energetic a fost adoptat cu 73 de voturi „pentru”, 42 de abțineri și niciun vor contra, marți, în Senat. Acesta stipulează că nicio centrală pe cărbune nu ar trebui închisă până când nu vor fi puse în funcțiune alte capacități noi care să le înlocuiască. Cu toate acestea, premierul Ilie Bolojan a atras atenția, marți, că amendamentul „intervine într-un jalon pe care anii trecuți, prin ordonanțele care au fost aprobate”, România l-a închis. Statul a primit fonduri europene, iar modificarea acestuia ar putea atrage după sine penalități din partea Comisiei Europene.