Ministerul Mediului, precizări după acuzațiile AUR privind Strategia pentru biodiversitate. Studiul a costat 373.600 de lei
Reacția vine după ce liderul senatorilor AUR, Petrișor Peiu, a cerut Curții de Conturi să verifice cheltuielile pentru elaborarea Strategiei, acuzând Ministerul Mediului că a plătit un consorțiu privat pentru realizarea documentului, deși instituția are o direcție proprie pentru biodiversitate. Ministerul susține că finanțarea contractului din Fondul pentru Mediu este prevăzută de legislație, iar Guvernul aprobase încă din 2022 o alocare maximă de 500.000 de lei pentru studiul necesar elaborării Strategiei. Studiul pentru elaborarea Strategiei a costat 373.600 de lei fără TVA „O strategie națională cu o miză de un miliard pentru România, o strategie care va fi aplicată 4 ani de zile de acum încolo, a costat, dintr-un fond care are ca scop expres inclusiv astfel de studii, 373.600 de lei fără TVA. Spre comparație, doar în 2025, AUR a primit peste 27,5 milioane lei din subvenția acordată de stat. Deci studiul acesta la nivel național a fost echivalentul a aproximativ 5 zile din subvenția partidului AUR”, a transmis ministra Mediului, Diana Buzoianu. Potrivit ministerului, suma de 373.600 de lei a acoperit întregul studiu tehnic, structurat în opt activități, și nu doar redactarea Strategiei. Au fost analizate strategia anterioară și rezultatele acesteia, situația biodiversității din România, obligațiile europene și internaționale, cadrul legislativ, sursele de finanțare, indicatorii de monitorizare și obiectivele naționale. Ministerul Mediului: Direcția Biodiversitate are 13 angajați În ceea ce privește acuzația că documentul ar fi putut fi realizat de angajații ministerului, Ministerul Mediului arată că Direcția Biodiversitate are în prezent 13 angajați, care se ocupă, printre altele, de legislația europeană, raportările către Comisia Europeană, procedurile de infringement, convențiile internaționale, speciile și ariile protejate și proiectele de acte normative. Ministerul afirmă că o strategie națională necesită expertiză multidisciplinară, cercetători, date științifice și analize juridice, iar Direcția Biodiversitate a avut rolul de coordonator al politicii publice. Ministerul Mediului respinge și afirmația potrivit căreia Strategia ar fi fost realizată exclusiv de „firme private”. „Coordonarea și asumarea Strategiei au aparținut MMAP în fiecare etapă, nu unor «firme private» așa cum fals menționează comunicatul AUR. Ministerul a stabilit cerințele tehnice, a organizat achiziția, a analizat livrabilele, a solicitat revizuiri, a coordonat consultările și a promovat documentul pentru aprobare. Asocierea contractată este formată din două societăți comerciale și Societatea Ornitologică Română, organizație nonprofit”, a subliniat Ministerul Mediului. Cronologia documentului Ministerul Mediului a prezentat și cronologia elaborării și aprobării Strategiei naționale pentru conservarea biodiversității 2026–2030. Contractul pentru elaborarea studiului a fost semnat la 11 septembrie 2025, iar prima versiune tehnică a Strategiei este datată 30 ianuarie 2026, potrivit Ministerului Mediului. În lunile următoare, specialiștii MMAP și ai instituțiilor subordonate sau aflate în coordonare au analizat documentul, au solicitat corecturi și au introdus amendamente consistente. Procedura de evaluare de mediu a început prin notificarea din 20 martie 2026 și a inclus consultarea Comitetului Special Constituit din 2 aprilie 2026. Versiunea revizuită a Strategiei este datată 7 mai 2026, după mai mult de trei luni de analiză și revizuire, iar consultarea publică a început la 8 mai. Avizarea interministerială a inclus observații din partea Ministerului Energiei și Hidroelectrica, Ministerului Economiei și Ministerului Agriculturii. Potrivit MMAP, centralizatorul cuprinde 31 de observații și răspunsul argumentat al ministerului pentru fiecare dintre ele, iar mai multe propuneri au fost preluate sau au determinat reformularea textului. Guvernul a aprobat Strategia la 23 iulie 2026. După retragerea hotărârii, documentul a fost depus în Parlament și adoptat definitiv la 6 august 2026, arată Ministerul Mediului. Ministerul Mediului mai arată că precedenta strategie privind biodiversitatea, aprobată în 2013 pentru perioada 2014–2020, a fost realizată în cadrul unui proiect UNDP/GEF în valoare de 460.000 de dolari, argumentând că utilizarea expertizei externe pentru astfel de documente strategice nu reprezintă o practică nouă.
Modificarea legii decarbonizării pune sub semnul întrebării respectarea angajamentelor prin PNRR: Siegfried Mureșan, despre avertismentul Comisiei Europene
Într-o postare încărcată vineri pe contul său de Facebook, europarlamentarul PNL Siegfried Mureșan acuză PSD și AUR că votul lor privind modificarea legii decarbonizării „a creat un risc nou”. „Modificarea legii decarbonizării pune sub semnul întrebării respectarea angajamentelor asumate de România prin PNRR”, a transmis acesta. „PSD și AUR au creat un risc nou” „Prin votul lor, PSD și AUR au creat un risc nou. Comisia Europeană va analiza dacă legea modificată mai respectă condițiile asumate prin PNRR. Dacă răspunsul va fi negativ, nota de plată nu o vor achita PSD sau AUR. O va achita România, prin întârzieri, corecții financiare sau pierderea unor fonduri europene”, a afirmat Mureșan. Europarlamentarul a scris că mesajul Comisiei Europene transmite că „orice pas înapoi față de reformele asumate prin PNRR poate avea consecințe financiare pentru România”. Acest avertisment al Comisiei „confirmă ceea ce Partidul Naţional Liberal a spus încă din momentul votului din Parlament”. „În timp ce Guvernul Ilie Bolojan negociază cu Comisia Europeană soluții pentru protejarea intereselor României și păstrarea fondurilor europene, PSD și AUR au ales calea amendamentelor populiste, fără să țină cont de riscurile pe care le creează”, susține Siegfried Mureșan. „Exista o soluție negociată” De asemenea, „Guvernul purta deja discuții cu Comisia Europeană pentru adaptarea calendarului de decarbonizare pe baza analizelor privind securitatea energetică. Exista o soluție negociată, fără a pune în pericol finanțarea europeană”, potrivit acestuia. Europarlamentarul a conchis cu ideea că atunci „când interesul politic de moment ajunge înaintea interesului național, România pierde. Fondurile europene nu se obțin prin sloganuri și nu se păstrează prin voturi iresponsabile. Se păstrează prin respectarea angajamentelor asumate și prin dialog cu partenerii europeni”. Context Joi, Comisia Europeană a transmis că va urmări traseul amendamentelor depuse la Legea decarbonizării. Acestea ar pune pe pauză închiderea capacităților de producție a energiei electrice pe bază de cărbune până la construirea unora care să suplinească producția, din surse cu emisii reduse de carbon. „Comisia ia act de aceste amendamente aduse Legii decarbonizării, care reprezintă o reformă esențială a Planului Național de Redresare și Reziliență (PNRR) al României, a cărei intrare în vigoare a stat la baza evaluării pozitive a jalonului 114”, a transmis un purtător de cuvânt al Comisiei Europene pentru Mediafax. De asemenea, „Comisia va examina cu atenție aceste amendamente, care nu au fost încă promulgate de președintele României. Va evalua orice risc potențial de reversibilitate a Jalonului 114. În general, Comisia solicită tuturor statelor membre să își îndeplinească pe deplin angajamentele asumate în temeiul planurilor lor naționale de redresare și reziliență și reamintește că orice riscuri de reversibilitate vor fi examinate cu atenție, putând atrage consecințe financiare”, au transmis oficialii Executivului de la Bruxelles.
George Simion spune că AUR este alături de Călin Georgescu: Trebuie să fie președintele României. Liderul AUR îl acuză pe Nicușor Dan că nu respectă Constituția
Invitat la emisiunea „Subiectul Zilei”, realizată de Răzvan Dumitrescu la Gândul, Simion a fost întrebat dacă a mai discutat în ultimele zile cu fostul candidat la alegerile prezidențiale. „Vorbim constant și suntem alături de el în toate atacurile pe care le orchestrează unii și alții împotriva domniei sale”, a declarat liderul AUR. Întrebat despre posibilitatea ca Georgescu să fie propus pentru funcția de premier, liderul AUR a susținut că acesta ar trebui să ajungă președintele României. „Din punctul nostru de vedere, domnul Călin Georgescu trebuie să fie președintele României, în urma respectării procedurilor constituționale și a votului românilor. Deci, dacă mă întrebați «Călin Georgescu premier?», aș spune «Călin Georgescu președinte»”, a afirmat Simion. El a precizat că, în timpul discuțiilor de la Palatul Cotroceni privind desemnarea unui premier, reprezentanții AUR au respins varianta unui tehnocrat și au susținut că ar prefera un independent care beneficiază de susținere electorală. „Inclusiv la discuțiile de la Cotroceni, în încercarea unora și altora de a ne impune un premier tehnocrat, neales, de tip Dragoș Pîslaru, care dădea lecții azi de la tribuna Parlamentului, deși el a condus un partid care nu a trecut pragul electoral, la fel ca și Eugen Tomac, noi am spus: decât un astfel de tehnocrat, mai bine un independent de tip Călin Georgescu, care are voturi în spate”, a spus Simion. Liderul AUR îl acuză pe Nicușor Dan că „trage de timp” George Simion l-a criticat și pe președintele Nicușor Dan, pe care l-a acuzat că amână desemnarea unui nou candidat pentru funcția de prim-ministru și că nu respectă Constituția. „Nicușor Dan nu respectă Constituția, este la Cotroceni în urma încălcării Constituției și a funcționării defectuoase a sistemului democratic românesc și alege să sfideze cetățenii români. Există o soluție constituțională, numită alegeri anticipate, dacă a doua variantă de premier nu trece. Alege să tragă de timp”, a adăugat George Simion. Simion a susținut că șeful statului ar acorda mai multă atenție unor proiecte precum Codul urbanismului decât găsirii unei soluții pentru formarea unui guvern. „Ne trebuie un guvern pe o perioadă de patru ani” Liderul AUR a mai declarat că România are nevoie de un guvern cu un mandat de patru ani și cu susținere populară. „Dacă vrem să avem stabilitate în România, ne trebuie un guvern pe o perioadă de patru ani, votat de români, cu susținere populară, care să vină cu un program pe care să-l poată aplica”, a spus Simion. El a acuzat partidele aflate la putere că nu au „nicio strategie” și că se bazează pe împrumuturi externe.
Simion, despre amendamentul privind decarbonizarea: De bun simț
„Am votat pentru, după ce a trecut acel amendament de bun simț al PSD-ului – nu mă interesează cine vine cu inițiativa – ca nici o facilitate să nu fie închisă până nu este înlocuită în Sistemul Național Energetic cu altceva”, a declarat George Simion. „Până nu sunt construite Ișalnița-Turceni, să nu închidem Rovinari, cum este în plan, de exemplu”, spune Simion. Simion a vorbit despre închiderea grupului energetic 4 de la Turceni. „A venit domnul Pîslaru să ne spună: «pentru ce vă trebuie acest amendament?», că vom fi sancționați, nu vom mai primi banii din PNRR de la Comisia Europeană. De ce? Comisia Europeană vrea să stăm în beznă? Că n-am înțeles…”, întreabă retoric Simion. Potrivit Pactului Verde European și pachetului de legi „Fit for 55”, țara noastră trebuie să închidă treptat centralele pe cărbune pentru a reduce poluarea făcută de gazele cu efect de seră. Practic, centralele pe lignit și huilă sunt cele mai mari surse de emisii de dioxid de carbon (CO₂) din sectorul energetic. Țările membre UE au nevoie să atingă obiectivul de neutralitate climatică până în 2050. Astfel, măsurile prevăd reducerea emisiilor de carbon cu cel puțin 55% față de nivelul din 1990. Amendamentul ce modifică OUG nr.108/2022 privind decarbonizarea sectorului energetic a fost adoptat cu 73 de voturi „pentru”, 42 de abțineri și niciun vor contra, marți, în Senat. Acesta stipulează că nicio centrală pe cărbune nu ar trebui închisă până când nu vor fi puse în funcțiune alte capacități noi care să le înlocuiască. Cu toate acestea, premierul Ilie Bolojan a atras atenția, marți, că amendamentul „intervine într-un jalon pe care anii trecuți, prin ordonanțele care au fost aprobate”, România l-a închis. Statul a primit fonduri europene, iar modificarea acestuia ar putea atrage după sine penalități din partea Comisiei Europene.
Un senator PACE, de Neamţ, a anunţat miercuri că s-a mutat la AUR
Grupul senatorilor AUR şi-a mărit numărul de senatori cu un parlamentar, care va figura pe circumscripţia Neamţ. Acesta a deţinut funcţia de vicelider în cadrul Grupului PACE. Paul Gheorghe a anunţat miercuri, în plenul Senatului, că a trecut la AUR. Senatorul Daniel-Paul-Romeo Gheorghe (cunoscut public drept Paul Gheorghe) a trecut prin mai multe formațiuni și grupuri parlamentare de la alegerea sa în legislatura 2024-2028. S.O.S. România – Partidul pe listele căruia a fost ales inițial ca senator de Neamț în decembrie 2024. A fost și președinte al filialei Sector 3, demisionând din partid în ianuarie/februarie 2025 Partidul Social Democrat (PSD) – S-a afiliat grupului parlamentar PSD în perioada iunie – octombrie 2025 Partidul „Dreptate și Frăție” (PDF) – Formațiune politică asociată cu Luis Lazarus, din care a făcut parte spre sfârșitul anului 2025 Grupul PACE – Întâi România – Grupul parlamentar din Senat la care s-a afiliat în decembrie 2025, devenind ulterior și vicelider al acestuia în 2026. În intervalele dintre aceste schimbări, senatorul a activat și ca parlamentar independent (neafiliat). Detalii complete despre traseul său pot fi consultate
An de aur pentru companiile de construcții din Iași. În 2025, profiturile au explodat, deși numărul angajaților a scăzut
Primele zece companii de construcții din Iași au încheiat anul 2025 cu o cifră de afaceri cumulată de aproape două miliarde de lei, cu 48% mai mare decât în anul precedent. Profiturile au crescut însă într-un ritm de trei ori mai rapid, depășind 180 de milioane de lei, în timp ce numărul total al angajaților s-a redus ușor, transmite Ziarul de Iași. Loading … Datele conturează o piață a construcțiilor aflată într-o transformare accelerată: firmele ieșene generează venituri și profituri tot mai mari cu echipe mai restrânse, iar noii jucători își consolidează rapid poziția și reduc distanța față de companiile tradiționale. Primele trei companii din clasament – Conest, Daroconstruct și Build Corp – au generat împreună mai mult de jumătate din cifra de afaceri cumulată a celor zece firme. Dincolo de dimensiunea businessurilor, însă, clasamentul surprinde și transformările prin care trece sectorul construcțiilor din Iași. În timp ce unele companii și-au dublat sau chiar triplat afacerile, altele au atins profituri record fără să-și extindă echipele. Pentru câteva dintre firme, 2025 a marcat începutul unei noi etape de dezvoltare, ale cărei semne aveau să devină și mai vizibile în 2026, prin tranzacții importante sau prin extinderea activității pe piețe externe. Citește mai multe pe Ziarul de Iași Sursa foto: Ziarul de Iași
Senatul dă testul pe legi disputate între PNL și PSD, jaloane în PNRR
Senatorii se reunesc astăzi, la ora 15.00, într-o nouă sesiune extraordinară, pentru a dezbate și, ulterior, pentru a da votul final pe trei proiecte de legi restante și disputate între politicieni. Ordine de zi, sesiune extraordinară Senat Cele trei proiecte de lege au generat opinii pro și contra în rândul partidelor din fosta coaliție. Strategia pentru conservarea Biodiversității – jalon PNRR de 1 miliard de euro. Condițiile PSD pentru vot Imagine aeriana a unei pepiniere in judetul Valcea. OCTAV GANEA / MEDIAFAX FOTO Primul proiect de lege vizează Strategia Națională și Planul de Acțiune pentru Conservarea Biodiversității 2026-2030. Proiectul a fost depus în Parlament, după ce Guvernul României l-a aprobat în iulie 2026 ca să stopeze degradarea naturii și pentru a alinia România la obiectivele europene și globale. Adoptarea acestui act normativ a fost o condiție critică (jalon PNRR) care a deblocat fonduri europene de aproape 1 miliard de euro pentru România. Strategia este construită în jurul a 4 mari direcții de intervenție: Conservarea și restaurarea ecosistemelor: refacerea zonelor naturale afectate (păduri, râuri, zone umede). Reducerea riscului de extincție: protejarea strictă a speciilor de plante și animale aflate în pericol. Utilizarea durabilă a resurselor: exploatarea responsabilă a pădurilor, apelor și solurilor. Consolidarea capacității: creșterea finanțării, a cercetării științifice și întărirea instituțiilor de control. Președintele PSD, Sorin Grindeanu, a declarat ieri că PSD va vota strategia pentru conservarea biodiversității, doar dacă este bună pentru economie, dacă îndeplinește acordurile și cerințele de mediu și dacă aceasta nu va fi folosită ca pretext pentru blocarea construcției de autostrăzi și hidrocentrale. „Din perspectiva noastră, are un impact semnificativ pe termen lung. În plină criză energetică, Ministerul Mediului a venit, din punctul nostru de vedere, pe ultima sută de metri, cu o strategie care valorează cam un miliard de euro în PNRR. A lăsat-o în transparență cred eu, într-un moment nu foarte potrivit, atunci când atenția tuturor era îndreptată spre rezolvarea altor probleme urgente. Plecând de la declarațiile făcute de cei responsabili, am văzut următoarea chestiune spusă, și anume faptul că cei de la Bruxelles nu vor accepta ca jalon îndeplinit decât forma aceasta pregătită de ei și pe care au trimis-o la Senat. Pregătită cum? Chiar cu ONG-urile de mediu, ONG-uri care au oferit, în trecut, din bani publici, consultanță pentru protejarea păsărilor (…). Aici se ridică cel puțin două probleme din perspectiva aprobării acestei strategii. Ce se întâmplă cu siguranța energetică a României? Suntem în plin colaps energetic în acest moment, iar USR deja a blocat la CCR finalizarea a șapte hidrocentrale strategice”, a spus Grindeanu. Președintele PSD susține că strategia, în forma actuală, va compromite și actualele capacități de producție a energiei. Regulile de desfășurare a programului SAFE de 16,6 miliarde de euro Al doilea proiect pe ordinea de zi a plenului Senatului vizează programul SAFE. Senatul este primă cameră sesizată în acest caz. Propunerea legislativă vizează crearea cadrului instituțional și financiar urgent pentru implementarea Programului SAFE în România, evitând blocajele administrative. Prin acest instrument european, România accesează un împrumut masiv de peste 16,6 miliarde de euro destinat securității naționale și retehnologizării industriei autohtone de apărare. Completările legislative aduse ordonanței inițiale au fost impuse pentru a asigura reducerea birocrației și semnarea contractelor înainte de termenele limită europene. Proiectul vizează: deblocarea achizițiilor urgente – MApN și alte structuri de siguranță națională să poată semna contracte de achiziții fără blocaje financiare și contestații. exceptarea de la regulile de achiziție – Contractele derulate prin SAFE să fie exceptate de la regulile licitațiilor clasice și sunt considerate de importanță strategică. Vor fi derulate direct sau în parteneriat cu state UE. managementul Planului de Investiții – Cancelaria Prim-Ministrului și Ministerul Finanțelor primesc atribuții clare pentru a negocia implementarea acordului direct cu Comisia Europeană. Orice direcție majoră este aprobată de Consiliul Suprem de Apărare a Țării (CSAT). garanția fluxului financiar – Modificarea legislativă stabilește circuitele bugetare clare pentru utilizarea celor 16,6 miliarde de euro primiți prin împrumutul SAFE, definind modul în care banii sunt distribuiți către fabricile din industria de apărare (ex: producție de muniție, transportoare, sisteme radar). Decarbonizarea sectorului energetic, condiție PNRR Al treilea proiect de lege de pe ordinea de zi de astăzi se referă la decarbonizarea sectorului energetic, o altă temă disputată între PNL – USR și PSD – AUR. Modificările propuse constau în reajustarea calendarului de închidere a grupurilor energetice pe cărbune (lignit și huilă) și securizarea banilor europeni din PNRR. Proiectul face parte din condiția obligatorie a Comisiei Europene pentru deblocarea cererii de plată numărul 4 din PNRR. Proiectul stabilește clar că eliminarea cărbunelui este definitivă pentru a îndeplini jalonul 114 din PNRR. Se reglementează scoaterea strictă din exploatare a 1.045 MW din capacități pe lignit și huilă, urmată de alți 710 MW. Sorin Grindeanu a cerut amânarea termenului de închidere a centralelor pe cărbune, depunerea unui proiect de lege care interzice închiderea capacităților energetice până la înlocuirea lor și susținerea legii privind decarbonizarea cu amendamente. Liderul PSD i-a cerut premierului demis Ilie Bolojan să meargă la Bruxelles pentru a renegocia și amâna termenul limită de 31 august privind închiderea centralelor pe cărbune. Ilie Bolojan a spus că „deciziile populiste privind centralele pe cărbune pot aduce României corecții de peste un miliard de euro”.
Victor Ponta anunță că își face un nou partid pentru alegerile parlamentare: Trebuie să eliberăm România de această sectă globalistă
Victor Ponta a făcut anunțul în emisiunea „Subiectul Zilei” de la Gândul fără să precizeze deocamdată numele viitoarei formațiuni, data lansării sau echipa cu care va porni noul proiect politic. „Fac partid pentru alegerile următoare parlamentare. Eu cred că orice român în acest moment, indiferent de gândirea social-democrată, liberală sau conservatoare, trebuie să participe la efortul de a elibera România de această sectă globalistă care ne-a subjugat”, a declarat Victor Ponta. Ponta respinge ideea că va lua voturi de la AUR Întrebat dacă apariția unei noi formațiuni pe zona suveranistă nu va fragmenta electoratul și nu va afecta în primul rând AUR, fostul premier a susținut că intenția sa este, dimpotrivă, să adune mai multe forțe politice și categorii de alegători. „Nu e vorba de împărțit, e vorba de unit toate forțele ca să eliberăm România de aceștia”, a răspuns Ponta. Fostul premier a invocat și voturile date alături de PSD, AUR și UDMR împotriva USR, sugerând că viitorul său proiect ar putea încerca să atragă electorat din mai multe zone politice, nu doar din bazinul tradițional al AUR. Victor Ponta activează în grupul parlamentar „Uniți pentru România” Victor Ponta este deputat de Dâmbovița și a fost ales în Parlament pe lista PSD. După deteriorarea relațiilor cu conducerea social-democrată și candidatura sa independentă la prezidențiale, acesta a părăsit grupul parlamentar al PSD. Începând din vara anului 2026, fostul premier activează în grupul parlamentar „Uniți pentru România”, structură constituită în luna mai și formată în principal din parlamentari desprinsi din alte formațiuni. Site-ul Camerei Deputaților îl menționează pe Ponta printre membrii grupului. Noul proiect ar reprezenta o nouă încercare a lui Victor Ponta de a construi o formațiune în afara PSD, după experiența Pro România, partid lansat după conflictul său cu fosta conducere social-democrată. Ponta nu crede că vor fi organizate alegeri anticipate Fostul premier a declarat și că nu se așteaptă la declanșarea alegerilor parlamentare anticipate. El și-a argumentat poziția prin faptul că Guvernul Bolojan este interimar și are atribuții limitate. „Nu cred că vor fi alegeri anticipate”, a spus Ponta. El a susținut că Executivul nu poate emite ordonanțe de urgență și hotărâri de guvern și că situația s-ar putea schimba prin instalarea unui guvern cu puteri depline. Legislația stabilește însă o limitare ceva mai nuanțată. Un guvern al cărui mandat a încetat poate adopta acte individuale sau normative necesare pentru administrarea treburilor publice, dar nu poate promova politici noi. În această perioadă, Executivul nu poate emite ordonanțe și nu poate iniția proiecte de lege. Prin urmare, un guvern interimar poate adopta hotărâri, dar numai în limitele administrării curente. Victor Ponta a candicat la alegerile prezidențiale din mai 2025. Acesta a primit 1.230.164 de voturi, reprezentând 13,04%, și s-a clasat pe locul al patrulea în primul tur, după George Simion, Nicușor Dan și Crin Antonescu.
PSD: PNL, USR și AUR sacrifică banii din PNRR pentru Fritz
PSD acuză „coaliția” PNL-USR-AUR că sacrifică 770 de milioane de euro din PNRR pentru salvarea lui Dominic Fritz. Reacția vine după ce legea integrității, care este jalon în PNRR, a fost respinsă în Parlament. PSD acuză „coaliția” PNL-USR-AUR că pune interesele politice înaintea fondurilor europene. Social-democrații susțin că Ilie Bolojan a blocat adoptarea Legii ANI pentru a-l proteja pe Dominic Fritz și afirmă că miza reală este salvarea liderului USR, nu respectarea angajamentelor din PNRR. Loading … Ce a transmis PSD după ce legea ANI a picat în Parlament. Sursă foto: Facebook „Iată imaginea coaliției PNL-USR-AUR: e gata să sacrifice cu cinism 770 milioane de euro din PNRR ca să-l salveze pe Dominic Fritz! Când a fost vorba de a vota pentru un jalon PNRR pe decarbonizare care însemna aproape un miliard de euro din PNRR, Bolojan nu s-a obosit să vină la vot în Senat. Azi, când a fost vorba de salvarea politică a lui Fritz, Bolojan a făcut toate eforturile posibile pentru a bloca adoptarea noii Legi a ANI, din care PSD scosese toate portițele pe care le strecuraseră în favoarea șefului USR. A venit, s-a zbătut, a luat cuvântul, și-a scos parlamentarii din sală. Aceasta este adevărata față a lui Bolojan, nu contează cu adevărat integritatea, miliardele europene și economia, ci doar supraviețuirea sa politică și a aliatului din fruntea USR”, arată PSD pe Facebook. Ce arată tabelul postat de PSD AUR: 1 „pentru”, 25 „abțineri”, 1 „nu a votat” PIR: 7 „pentru”; PNL: 17 „nu au votat”; PSD: 35 „pentru”; UDMR: 9 „pentru”; USR: 11 „nu au votat”; Senatori neafiliați: 3 „pentru”, 3 „abțineri”. Legea ANI a picat în Parlament, joi, 30 iulie 2026 Legea ANI, inclusă ca jalon în PNRR, nu a fost adoptată de Senat. Un amendament propus de PSD prevedea încetarea mandatului pentru persoanele declarate incompatibile sau în conflict de interese prin decizie definitivă. Dominic Fritz susține că modificarea îl viza direct. Proiectul a întrunit 55 de voturi „pentru”, 28 „abțineri”, iar 29 de senatori „nu au votat”. De asemenea, în această seară, Dominic Fritz a reacționat, după ce legea ANI a picat în Parlament. Președintele USR susține că, potrivit noii legi, dacă acest caz s-ar rejudeca, nu s-ar mai afla în conflict de interese. Liderul USR afirmă că aplicarea retroactivă a prevederilor ar încălca Constituția și respinge schimbarea sancțiunilor după producerea faptelor. Detaliile pot fi consultate AICI. Sursă foto: Facebook, Mediafax Foto
Grindeanu îl torpilează pe Bolojan după ce acesta a recunoscut că s-a întâlnit cu Simion
Președintele PSD, Sorin Grindeanu, a comentat pe pagina sa de Facebook despre întâlnirile pe care le-a avut premierul interimar Ilie Bolojan cu George Simion. Politicianul a precizat că Bolojan i-a sărăcit pe români în numele ”reformei”, însă s-a întâlnit cu ”extremistul” George Simion pentru a rămâne la putere. ”Pentru putere și bani! ”Pro-europeanul” Bolojan, care i-a sărăcit pe români în numele ”reformei” recunoaște că și-a salvat scaunul prin înțelegeri netransparente cu ”extremistul” George Simion. Apărătorul democrației care ne ținea prelegeri sforăitoare despre ”pericolul extremist” a recunoscut negocierile pe sub masă, prin camere de hotel, de la Cluj până la Bruxelles, cu fix aceiași ”extremiști” pe care îi critica. De ce?! E simplu: pentru a rămâne la putere și racordat la bani! Bolojan nu este ”salvatorul providențial” care luptă cu forțele răului, anti-europene”, a scris președintele PSD. Sorin Grindeanu: ”Românii au nevoie de stabilitate” De asemenea, Sorin Grindeanu a mai scris că Bolojan ”este doar un negustor dispus să vândă orice, până și principii”, iar ”românii să plătească prețul acestei crize profunde”. ”Bolojan este doar un negustor dispus să vândă orice, până și principii, ca să mențină instabilitatea în țară, iar românii să plătească prețul acestei crize profunde. Eu am spus mereu că respect votanții AUR și că luptăm împotriva măsurilor aberante ale lui Bolojan și pentru ei. Am însă o problemă cu liderii lor. ”Imaculații” de la PNL acum au descoperit că cei de la AUR ”au voturi în spate”. Domnilor de la PNL și USR – când strigați pe la televizoare că AUR este un partid pro-rus și un pericol pentru Europa, nu știați asta? Sau ”liniile roșii” pe care le trasați sunt valabile doar pentru presă, în timp ce ascunși prin cotloane negociați pentru funcții și interese personale? Românii au nevoie rapid de un guvern funcțional. Românii au nevoie de stabilitate. PSD rămâne alături de români și vom sancționa în Parlament orice derapaj la adresa lor”, a mai spus Sorin Grindeanu. Ce a spus Ilie Bolojan despre întâlnirile cu George Simion Premierul interimar și președintele PNL Ilie Bolojan a oferit o serie de explicații la Digi24, miercuri seara. ”Anul acesta cred că m-am întâlnit cu domnul Simion de două ori. În condiţiile în care, în plan parlamentar, în plan uman, oamenii vor să discute cu tine, au voturi în spate, reprezintă categorii de cetăţeni care au votat… am căutat să nu jignesc oameni şi să am o relaţie civilizată. Asta am făcut şi cât am fost preşedintele Senatului, asta am făcut şi în această perioadă şi cu toţi cei, de exemplu, care sunt în Senat, cu liderii de grup, cu cei care erau vicepreşedinţi, am căutat să am o relaţie civilizată, pentru că asta ţine de respectul între oameni şi de respectul pentru românii care votează”, a spus Bolojan.