Vicepremierul Tanczos Barna: Reducerile de cheltuieli și austeritatea nu rezolvă o criză bugetară
„Nu cred că o să genereze un șoc. De ajutat, cu siguranță, nu ajută această criză politică. Am fi avut nevoie de calm, de liniște și de reforme, de măsuri economice care să ajute la relansarea economică”, a declarat Tanczos Barna, la Digi24. Vicepremierul a declarat că austeritatea nu rezolvă crizele bugetare. „Nicăieri austeritatea, doar austeritatea, n-a rezolvat nici o criză bugetară. În nicio țară. Nici în Grecia, nici în alte țări europene sau nici în alte țări de pe alte continente. Pur și simplu, reducerile de cheltuieli și austeritatea nu rezolvă o criză bugetară, mai ales dacă pornim de la 9,6% sau 9,3% deficit”, a spus Tanczos Barna. El a explicat că ajustările bugetare trebuie făcute gradual, pentru a evita efecte negative în economie. „Corecțiile majore se resimt în economie imediat. O corecție de 1,4%, o corecție făcută în anul 2025, e o corecție majoră care poate fi apreciată de piețele internaționale sau de Comisia Europeană ca un rezultat extraordinar. Dar toată lumea trebuie să aibă în vedere că peste tot unde s-au făcut corecțiile prea repede și prea abrupt, au generat o spirală de adâncire a crizei”, a afirmat vicepremierul. „Corecțiile majore se resimt în economie imediat” El a spus că ajustările bugetare făcute prea rapid pot avea efecte negative asupra economiei. „Corecțiile majore se resimt în economie imediat. O corecție de 1,4%, o corecție făcută în anul 2025, e o corecție majoră care poate fi apreciată de piețele internaționale sau de Comisia Europeană ca un rezultat extraordinar. Dar toată lumea trebuie să aibă în vedere că peste tot unde s-au făcut corecțiile prea repede și prea abrupt, au generat o spirală de adâncire a crizei”, a spus vicepremierul. Întrebat dacă declarațiile sale reprezintă o critică la adresa premierului Ilie Bolojan, Tanczos Barna a spus că, în primele luni, nu au existat alte opțiuni decât respectarea cerințelor Comisiei Europene.
Politico: România, din nou la răscruce politică
România traversează o nouă perioadă de instabilitate politică. Partidul Social-Democrat, cel mai mare din coaliția de guvernare, a votat cu majoritate covârșitoare retragerea sprijinului pentru premierul liberal Ilie Bolojan, scrie Politico. Ce reproșează PSD premierului Liderul PSD, Sorin Grindeanu, l-a acuzat pe Bolojan că a condus un program de austeritate care a afectat economia și a scumpit traiul românilor. „PSD nu mai poate fi ținut captiv în timp ce baza noastră socială este distrusă”, a declarat Grindeanu luni, la București. România a înregistrat cel mai mare deficit bugetar din UE în 2025, de aproximativ 9% din PIB. Programul de austeritate a reprezentat principalul punct de fricțiune în coaliție. Bolojan, ferm: nu demisionez Premierul a respins categoric acuzațiile. Bolojan i-a acuzat pe social-democrați că destabilizează țara într-un moment dificil. E vorba de războiul în Orientul Mijlociu și stagnarea economică în Europa. „Ceea ce vedem astăzi este punerea în pericol a finanțelor țării noastre, distrugerea guvernării”, a afirmat premierul. El le-a reproșat partenerilor de coaliție că „fug laș” de responsabilitatea deciziilor asumate împreună. Sute de persoane s-au adunat luni seară în București, la un miting de susținere a premierului. Ce urmează pentru coaliție Guvernul actual a fost format la începutul lui 2025, cu un acord prin care Bolojan urma să conducă țara doi ani, după care conducerea urma să revină unui social-democrat. Coaliția a fost marcată de la bun început de animozități și de refuzul PSD de a susține măsurile de austeritate. Potrivit presei române, o moțiune de cenzură ar urma să fie depusă în Parlament săptămâna viitoare. Reuters a relatat că PSD amenință că își va retrage cei șase miniștri din cabinet până la sfârșitul acestei săptămâni. Opoziția, cu ochii pe criză Liderul Alianței pentru Unitatea Românilor, George Simion, a cerut luni alegeri anticipate – chiar înainte ca PSD să voteze retragerea sprijinului pentru Bolojan. Ultimele sondaje arată o creștere a sprijinului pentru AUR, formațiunea de dreapta care a terminat pe locul al doilea la alegerile din 2024. Contextul politic rămâne fragil. România fusese deja zguduită în 2024 de anularea controversată a alegerilor prezidențiale.
Ministrul Economiei: Austeritatea este inevitabilă, România plătește deciziile proaste din ultimii ani
„Nu se pot compara aceste scenarii din mai multe motive. Atunci toată lumea a fost luată prin surprindere și nu existau mecanisme de protecție. Acum, suntem mai pregătiți și există o mai mare transparență în raportarea datelor economice”, a spus ministrul. Darău a insistat asupra responsabilității politicienilor. „Trebuie să fim supărați pe cei care au adâncit gaura bugetară prin cheltuieli inutile și pomeni electorale. În rest, oamenii simpli nu sunt vinovați”. Ministrul a precizat că tăierile de cheltuieli la nivel central și local reprezintă o prioritate, și că acestea ar putea, pe termen mediu, să conducă la o scădere a taxelor. Întrebat despre reducerea TVA-ului, așa cum au făcut alte state europene, cum ar fi Austria, Darău a explicat: „Nu avem resursele bugetare pentru astfel de măsuri în 2025. Mai degrabă, ne concentrăm pe menținerea taxelor actuale și pe câteva angajamente asumate pentru 2027, cum ar fi eliminarea impozitului pe cifra de afaceri și stabilitatea fiscală pentru mediul de afaceri românesc și străin”. Ministrul a mai explicat provocările coaliției de guvernare, formată din patru partide diferite. „O voce unită nu înseamnă că toți suntem de acord pe toate. Înseamnă să ajungem la decizii comune, chiar dacă presupune negocieri și compromisuri”. Referitor la restructurarea ministerelor și a instituțiilor subordonate, Darău a subliniat că obiectivul este eficientizarea fără pierderea locurilor de muncă. „Poți reduce anvelopa salarială prin eficientizare, restructurare, evitând pierderea de posturi. Preocuparea mea este ca oamenii să fie motivați și remunerați corect, chiar dacă salariile în cabinetul meu sunt între 4.700 și 5.200 lei net, mai mici decât media pe economie în București”. Ministrul a mai avertizat că austeritatea este inevitabilă, dar că este necesară pentru stabilitatea economică. „Nu se pot face minuni peste noapte. Este nevoie de responsabilitate, transparență și măsuri clare pentru a evita agravarea deficitului”, a conchis ministrul.
Ciolacu îl atacă pe Bolojan: Un zapciu al austerității, disperat să-și acopere propriul eșec
„Ai tăiat degeaba banii gravidelor și pensionarilor, ai crescut aberant taxele distrugând mediul privat și când ai văzut că efectul este infim, ai ordonat o scamatorie contabilă ca să te lauzi cât de priceput ești în a administra banii țării! Acesta este adevărul, Ilie Bolojan!”, a scris joi pe Facebook Marcel Ciolacu, El spune că nu există o reducere reală a deficitului ca urmare a „reformelor” făcute de premier. „Șmecheria făcută se poate dovedi acum cu date din execuția bugetară. Cheltuieli de investiții făcute inclusiv în mandatul meu, din prima parte a anului 2025, au fost trecute de la împrumuturi din PNRR la granturi și, astfel, au fost înregistrate la venituri. În total, 0.6% din PIB au fost mutate în decembrie, apărând în buget si la venituri. Așadar, creșterile de taxe (TVA, accize, etc) si măsurile de austeritate puse in spinarea românilor săraci si a celor din clasa de mijloc nu au avut efectul dorit în buget”, adaugă Ciolacu. Fostul premier îl acuză pe Bolojan că și-a mințit partenerii de guvernare, presa și mediul de afaceri, „inclusiv la rectificările bugetare bazate pe aceste artificii contabile”. „Și minți in continuare că deficitul a fost mai mic din cauza realizate cu tine ca premier. Nu, mandatul Bolojan înseamnă doar economie în cădere, inflație la 10% (dublă, in doar câteva luni) și cea mai dramatică cădere a puterii de cumpărare a salariilor și pensiilor din ultimii 25 de ani. Ilie Bolojan, tot ce ai făcut este grosolan și crud: ai sacrificat oameni, ai mințit instituții, ai manipulat cifre și ai pus economia pe brânci doar ca să-ți lustruiești propria legendă. Iar sub poleiala asta nu e nici competență, nici viziune — ești doar un zapciu al austerității, disperat să-și acopere propriul eșec”, a mai spus Marcel Ciolacu.
Vești bune de la INS: PIB-ul României estimat pentru trimestrul III 2025 a crescut cu 1,7% faţă de trimestrul III 2024
Datele provizorii publicate de Institutul Național de Statistică (INS) arată că economia României a crescut modest în trimestrul III din 2025 comparativ cu aceeași perioadă a anului trecut. Produsul Intern Brut (PIB), principala măsură a activității economice, a ajuns la 518,092 miliarde de lei. Aceasta reprezintă o creștere de 1,7% față de trimestrul III din 2024. Creșterea economică în termeni reali înseamnă că economia a produs mai multe bunuri și servicii decât anul trecut, după ce s-au scăzut efectele inflației și ale altor factori de preț. Economia rămâne pe plus, dar pierde din avans de la un trimestru la altul Pe termen mai lung, datele arată tot un avans modest: în primele nouă luni ale anului 2025, economia a crescut cu 0,9% comparativ cu aceeași perioadă din 2024, conform aceleiași serii brute de date. Dacă privim economia adaptată sezonier (care elimină efectele fluctuațiilor de moment), PIB-ul pentru trimestrul III este estimat la aproximativ 486,8 miliarde de lei, iar acesta a fost mai mic cu 0,2% față de trimestrul anterior (II), dar cu 1,5% mai mare decât în aceeași perioadă din 2024. Ritmul de creștere economică este lent, iar în unele măsurători economia a scăzut față de trimestrul precedent. Asta reflectă o perioadă dificilă pentru economia reală, în care avansul rămâne modest și se resimte presiunea unor factori precum cererea internă mai slabă sau consumul temperat. RECOMANDAREA AUTORULUI Când poate trece România la euro? Exemplul Bulgariei și Croației. Câștigă sau pierde țara dacă adoptă moneda unică? Economist: Bulgarii vor lua credite de 3 ori mai ieftine ca românii O „moștenire” grea pentru copii și nepoți. Datoria publică a României a spart toate barierele și a depășit 1.000 de miliarde de lei, adică 200 de miliarde de euro. Cine deține datoria României
Miruță: Soluțiile lui Ilie Bolojan sunt instrumentul rațional la boala existentă
Miruță a subliniat, miercuri seara, la Digi24, că datoria națională a crescut „exponențial în ultimii doi ani” și că prioritatea Guvernului este să stopeze viteza acestei creșteri. El a argumentat că, deși nepopulare, măsurile fiscale luate pe termen scurt au fost necesare pentru a obține rapid resurse. Ministrul a explicat că Executivul nu a avut timp să taie imediat cheltuielile masive, astfel că a fost nevoit să majoreze temporar unele taxe. Guvernul a cerut mediului privat să fie „solidari” și să accepte „să mai creștem o tură niște taxe”, deoarece „singura soluție să iei bani de azi pe mâine este să crești niște taxe”. „Datoria României a tot crescut” „Domnul Bolojan este instrumentul rațional la boala existentă. Boala existentă este o datorie care a crescut exponențial în ultimii doi ani, pe care trebuie să o oprim. Trebuie să oprim viteza de creștere… Convingerea mea e că este bine și nu există de fapt o altă variantă. Pentru că populist poți să spui că vei avea mâine pe card, începând de mâine, de două ori mai mulți bani. De unde? Că am văzut filmul ăsta de vreo 20 de ani în România și datoria României a tot crescut”. El a adăugat că a respins abordările populiste, deoarece experiența ultimilor 20 de ani a demonstrat că promisiunile de îmbogățire rapidă au dus doar la creșterea datoriei, fără investițiile justificate. Cu privire la propunerea de reducere a cheltuielilor salariale, ministrul a criticat ferm varianta simplistă de a scădea salariile tuturor angajaților cu 10%, deoarece aceasta „pedepsește omul care muncește la una cu cel care nu muncește”. Miruță a anunțat că la ministerul Economiei va fi implementat un „template” de evaluare a performanței, pe care îl va pune la dispoziția celorlalte ministere. Scopul este de a măsura capacitatea și volumul de muncă al fiecărui angajat.
Sindicaliștii din Parlament îi cer lui Bolojan politici economice coerente în loc de austeritate
Sindicatul Funcționarilor Publici din Senatul României, Sindicatul Personalului Contractual din Senatul României, Sindicatul Șoferilor din Senatul României și Sindicatul Salariaților din Camera Deputaților i-au transmis premierului Ilie Bolojan că măsurile recente de ajustare fiscale sunt „dureroase pentru oameni” și „irelevante pentru buget”. „În contextul recentelor măsuri de ajustare fiscală – creșterea TVA-ului, reducerea unor drepturi salariale și tăieri de personal – devine tot mai evident că aceste decizii nu au produs efectele scontate asupra echilibrării bugetului de stat, ci, dimpotrivă, au accentuat scăderea puterii de cumpărare a populației. Potrivit ultimelor raportări economice, marile companii semnalează o scădere semnificativă a vânzărilor, un indicator clar al diminuării consumului intern și al tensiunilor crescânde din economie. Cifrele vorbesc singure: Din totalul de 89,8 miliarde lei cheltuieli de personal, măsurile de reducere a drepturilor salariale aplicate în 2025 aduc economii de doar aproximativ 1,3 miliarde lei. Cu alte cuvinte, mai puțin de o jumătate de procent din cheltuielile totale de personal — o economie nesemnificativă pentru buget, dar profund resimțită de oameni”, spun sindicaliștii. În acest context, o categorie puternic afectată o reprezintă angajații din Parlamentul României. „Deși lucrează într-una dintre cele mai importante instituții ale statului – organul legislativ al țării, garant al echilibrului democratic – acești oameni se confruntă cu o salarizare sub media din sistemul bugetar, în pofida complexității și responsabilității activității desfășurate. După valurile de disponibilizări inițiate în perioada mandatului lui Ilie Bolojan, resursele umane au fost considerabil reduse, iar sarcinile de serviciu au crescut, generând frustrare și demotivare. Creșterile constante ale prețurilor la utilități, alimente și servicii, coroborate cu diminuarea veniturilor, au dus la o scădere vizibilă a nivelului de trai, afectând moralul și performanța angajaților unei instituții esențiale pentru funcționarea democrației”, mai spun sinsicaliștii Aceștia îi transmit lui Bolojan că adevăratele măsuri economice de substanță, care ar putea contribui la stabilitatea bugetară și relansarea economică, sunt altele: combaterea eficientă a marilor rețele de evaziune fiscală; sprijinirea microîntreprinderilor și IMM-urilor; revizuirea scutirilor și privilegiilor fiscale nejustificate; digitalizarea completă a administrației fiscale (ANAF); reformarea sistemului de achiziții publice, pentru eliminarea risipei și creșterea transparenței. „Este momentul ca Guvernul să înlocuiască măsurile contabile de moment cu politici economice coerente, care să genereze creștere reală, nu austeritate fără rezultat. Reducerea veniturilor celor care muncesc nu este o soluție, ci un pas înapoi pentru întreaga societate. Un efect insignifiant pentru bugetul de stat, dar devastator pentru oamenii care trăiesc din aceste venituri. Problemele bugetare nu se rezolvă prin sacrificarea celor mai vulnerabili, ci prin curajul de a reforma cu adevărat – de sus în jos – acolo unde risipa și ineficiența chiar contează”, mai arată sindicatele.
Sindicatele fac bilanțul realizărilor Guvernului Bolojan: taxe mai mari, concedieri și același deficit bugetar
Federația Națională a Sindicatelor din Administrație (FNSA) atacă dur politicile economice și administrative adoptate de Guvernului României. Sindicatele au întocmit o listă de 10 mari „realizări” ale Guvernului condus de Ilie Bolojan în doar 4 luni. Deși au crescut taxele, s-au făcut concedieri și s-a lărgit baza de impozitare, deficitul bugetar este la același nivel ca anul trecut. FNSA acuză Guvernul Bolojan că a declanșat un adevărat haos în economia și administrația României, după doar 4 luni de la preluarea guvernării. Aceștia spun că sacrificiile impuse românilor, de la concedieri până la creșterea TVA nu au produs nicio îmbunătățire seminifcativă pentru situația bugetară. Pe lângă situația bugetară, Federația acuză Guvernul pentru concedierile masive din administrația locală. Liderii coaliției de guvernare au căzut de acord cu reducerea a 10% din personal în 700 de primării din țară. Practic vor fi desființate peste 13.000 de posturi din administrația locală, în timp ce reducerea numărului de parlamentari se va face abia din 2028. De asemenea, sindicatele acuză Guvernul pentru măsurile de austeritate care nu au avut un efect vizibil asupra scăderii PIB-ului. Produsul Intern Brut al României a scăzut cu doar 0,08% în primele 9 luni ale anului. „Domnule prim-ministru Ilie Bolojan, cum explicați faptul că după patru luni de tăieri, concedieri și creșteri de taxe, deficitul bugetar pe primele nouă luni ale anului 2025 a ajuns la 5,39% din PIB, aproape identic cu cel de anul trecut (5,47%), pentru aceeași perioadă?” Cum arată lista FNSA cu cele 10 „realizări” ale Guvernului Bolojan Deficit bugetar aproape identic cu cel de anul trecut, deși s-au introdus taxe noi și s-au făcut concedieri. Patronatele din construcții anunță disponibilizarea a 50.000 de oameni, pentru că investițiile publice sunt blocate și economia este în cădere liberă. Numărul firmelor în insolvență a crescut cu 35% în ultimele 12 luni, potrivit platformei de analiză RisCo. Guvernul anunță înghețarea salariilor bugetarilor și a pensiilor pentru anul 2026, prin vocea ministrului de Finanțe, Alexandru Nazare. Aproape 2 milioane de lucrători plătiți cu salariul minim vor rămâne cu veniturile înghețate. Datoria publică a depășit 57% din PIB. Dobânzile plătite de România în 2025 se ridică la 11 miliarde de euro. Inflația reală depășește 10%, de peste trei ori mai mare decât media Uniunii Europene. Au fost tăiate bursele studenților. Mamele, veteranii de război și alte categorii vulnerabile au fost incluse la plata contribuției pentru sănătate (CASS). Guvernul este blamat și pentru concedierile și reducerea de cheltuieli făcută „pe hârtie”, timp în care povara taxelor și a creșterilor cade pe umerii românilor. „Guvernul face concedieri și reduce cheltuielile doar pe hârtie, în timp ce povara taxelor și a creșterilor cade pe umerii românilor. Statul este acuzat că nu a realizat un plan de reformă ci un dezastru administrativ și social în care populația devine victima guvernării incoerente.” RECOMANDAREA AUTORULUI: Cum plătim cu toții dobânzi mai mari din cauza împrumuturilor Guvernului Bolojan Ieri ungurii, azi bulgarii. România a ajuns GLUMA economiștilor de la Sofia, după ce presa maghiară a râs de noi. În Bulgaria, stabilă economic și cu moneda euro aproape adoptată, specialiștii spun în cor: „Nu vrem să ajungem ca România!” Ce îi sperie pe vecini la cuplul Nicușor-Bolojan
Marii câștigători ai CRIZEI economice. Companiile care au sfidat măsurile lui Bolojan. Economist: E vremea rechinilor
Orice criză ascunde o oportunitate, ne spun speakerii motivaționali. Experții economici sunt de aceeași părere, astfel că există și domenii care au profitat de măsurile de austeritate draconice decise de Guvernul Bolojan. Companiile care au plusat în acest an de criză economică au avut o spectaculoasă creștere a afacerilor. Economia continuă să resimtă din plin efectele pachetelor fiscale ale Executivului condus de Ilie Bolojan: inflație galopantă, creșterea taxelor și impozitelor, a salariului minim pe economie și a costurilor operaționale ale companiilor. Număr record de companii intrate în insolvență, în anul austerității Experții avertizează că lanțurile economice sunt expuse unui mare risc în mai multe domenii, de la comerț la transporturi și construcții, scrie Profit.ro. Doar în primele 5 luni ale anului au intrat în insolvenţă aproape 2.800 de firme, o cifră uriașă, care arată dimensiunile recesiunii economice. Potrivit celor mai recente date, din septembrie 2025, numărul dosarelor de insolvență a crescut aproape de marja de 1.000, în creștere față de luna august, și cu 63% peste nivelul aceleiași perioade a anului 2024. Sursă foto: Pixabay Ținând cont și de factorii regionali, presiunea fiscală și dificultatea cu care firmele mici, în special, s-au adaptat creșterii impozitelor pe profit și pe cifra de afaceri, multe companii românești se confruntă cu o agravare a situației, arată datele platformei de analiză financiară RisCo.ro. „Economia românească merge cu frâna de mână trasă” Într-un comentariu în exclusivitate pentru Gândul, expertul economic Adrian Negrescu a detaliat cauzele pentru care companiile, în special cele cu capital românesc, sunt foarte expuse crizei economice. „Economia românească merge cu frâna de mână trasă. Companiile sunt afectate tot mai mult de cadrul fiscal, de costurile din ce în ce mai mari la utilități – în special curentul electric – și de lipsa unor măsuri concrete menite să tempereze inflația, care este cea mai mare problemă în momentul de față pentru majoritatea companiilor românești. Cei care suferă acum sunt companiile blocate financiar, care s-au expus prea mult în această perioadă, nu au anticipat evoluția cursului, creșterea inflației, de măsurile fiscale. N-ar trebui să ne facem iluzii că suntem pe linia de plutire, în multe sectoare resimțim efectele unei recesiuni economice din ce în ce mai puternice”. Logistica și infrastructura sunt marii câștigători ai crizei Totuși, în pofida acestui tablou pesimist, există și companii înfloritoare. În viziunea analistului economic Adrian Negrescu, companiile cu fler și curaj au profitat de domeniile unde protagoniștii nu au știut să se adapteze recesiunii. În consecință, au injectat masiv capital și au speculat oportunitățile existente pe piață. „Multe dintre companii s-au adaptat acestor vremuri, anticipând aceste evoluții economice. Și-au restructurat activitățile, în acest moment au renunțat la pedala de frână și apasă puternic pe accelerație. Sunt tot mai multe șanse, mai ales în zona de logistică și depozitare, unde din ce în ce mai mulți antreprenori privesc cu optimism criza economică. Pentru unii e o perioadă plină de provocări, pentru alții una de oportunități. Se știe foarte bine că în astfel de perioade reușești să dezvolți business-uri, să câștigi cote de piață cum nu poți într-o perioadă de creștere economică. Se fac investiții ca niciodată în ultimii 5 ani Cred că e o perioadă în care adevărații manageri reușesc să-și salveze companiile, să le repună pe un cadru economic stabil. Cei care închid sunt cei care nu au reușit să anticipeze soluțiile salvatoare. Da, economia suferă, din cauza blocajului financiar, dar aceste lucruri puteau fi anticipate. Cei care se lamentează că o duc rău, din punctul meu de vedere n-au făcut un minim de demers pentru a-și proteja firma, a-și reduce expunerile și a căuta soluții pemtru a trece de perioada aceasta de criză pe care o anticipam cu toții. Fac un studiu pentru Sierra Quadrant și pot să vă spun că e o perioadă foarte bună pentru anumite sectoare de economie. Se fac investiții în logistică și infrastructură cum n-au mai fost în ultimii 5 ani. Atât capital românesc, cât și străin. Cine investește acum intră pe niște nișe de piață în care au dispărut firmele slab capitalizate, companiile care n-au știut să se adapteze. E vremea rechinilor”, a explicat expertul economic pentru Gândul. RECOMANDĂRILE AUTORULUI: Anul austerității pune pe butuci industria românească. În 2025 s-au închis fabrici emblematice, număr dublu de ȘOMERI față de 2024. Economist: În 2026 va fi adevăratul examen al Guvernului Adevăratele scumpiri se vor vedea la anul. Ce ne așteaptă în 2026
Cristian Socol: Măsurile de austeritate adâncesc deficitul și frânează economia României
Profesorul universitar Cristian Socol a analizat execuția bugetară pe luna septembrie, prima lună în care pot fi evaluate efectele măsurilor de corecție fiscal-bugetară. Concluzia sa: „Este bine, se văd rezultatele măsurilor de austeritate, de corecție” — însă tonul este ironic, pentru că indicatorii economici arată o înrăutățire semnificativă a situației bugetare. Potrivit lui Socol, deficitul bugetar este relativ același ca pondere în PIB, dar mai mare cu 6,3 miliarde lei în valoare nominală față de anul trecut. În ciuda înghețării salariilor și pensiilor, a tăierii sporurilor și a majorării TVA, accizelor și altor taxe, România înregistrează o deteriorare a echilibrului fiscal. Veniturile din TVA cresc sub nivelul inflației, ceea ce indică o scădere a consumului În septembrie, deficitul lunar a fost de 16,1 miliarde lei, în creștere față de 9,9 miliarde lei în august. Veniturile fiscale au încetinit semnificativ: dinamica lor a coborât de la 11% la 8 luni la 10,7% la 9 luni. Veniturile din TVA cresc sub nivelul inflației, ceea ce indică o scădere a consumului, în timp ce veniturile nefiscale au fost susținute punctual de încasarea impozitului pe profit de la BNR. Cheltuielile cu dobânzile au crescut cu 50% față de anul trecut (+13,3 miliarde lei), în timp ce investițiile finanțate din buget sunt mai mici cu 2,6 miliarde lei. Creșterea investițiilor totale vine aproape exclusiv din fonduri europene, care acoperă 94% din majorare. Deși Guvernul a promis menținerea unui nivel ridicat al investițiilor, execuția arată că doar 55% din sumele bugetate au fost cheltuite până la finalul lunii septembrie, ceea ce face improbabilă realizarea integrală a planului. „Motoarele creșterii economice sunt în cădere, iar pachetele de ajustare fiscal-bugetară nu se văd în încasări structurale mai mari la buget. Efectul contracționist al măsurilor asupra economiei reale este mai puternic”, a explicat Socol. Socol propune reformă fiscală reală și impozit progresiv Profesorul avertizează că România are noroc de fondurile europene, fără de care investițiile ar fi stagnat. În rest, bugetul continuă să se bazeze în principal pe taxarea muncii, nu pe impozitarea capitalului. Soluțiile propuse de Cristian Socol sunt implementarea rapidă a Programului de Relansare Economică propus de PSD, raționalizarea cheltuielilor publice printr-o reformă reală, bazată pe date și analize, nu pe concedieri arbitrare, introducerea impozitului progresiv și a unui sistem fiscal echitabil și crearea unor criterii clare de performanță pentru ANAF, axate pe reducerea evaziunii și recuperarea arieratelor bugetare. „Cu toate măsurile de austeritate, cu toate creșterile de taxe și eliminările de facilități, deficitul persistă. Economia reală dă semne de slăbiciune, iar austeritatea a adâncit problemele în loc să le rezolve”, a conchis Cristian Socol.