Etichetă: austeritate

Siegfried Mureșan, declarație controversată despre Ilie Bolojan

Premierul desemnat Siegfried Mureșan a făcut vineri, 25 septembrie, o declarație controversată despre Ilie Bolojan, premierul demis în urmă cu aproape cinci luni. Cu o zi înainte de depunerea programului de guvernare și a listei de miniștri la Parlament, liberalul a lăudat activitatea șefului din fostul Guvern cu puteri depline și a precizat că „este convins” că acesta „va mai face multe lucruri bune pentru România, indiferent de poziția pe care o ocupă în stat”. Declarația a apărut cu doar câteva ore înainte ca europarlamentarul să prezinte lista finală a celor 16 miniștri care vor face parte din Executivul său – dacă acesta va primi votul de învestitură – listă pe care nu se regăsește și numele lui Bolojan. Totuși, mai multe surse politice au susținut că liderul PNL ar fi fost propus pentru a fi unul dintre cei trei vicepremieri, lucru care, în cele din urmă, nu s-a întâmplat.  Loading … „Nu vor mai fi vicepremieri care să nu facă nimic, care să ia doar ordine” / „Apreciez lucrurile bune pe care domnul Bolojan le-a făcut în România” În cazul în care Guvernul Mureșan va primi cele minimum 233 de voturi necesare pentru a fi învestit de Parlament, noul Executiv al României va avea în componență trei vicepremieri, câte unul din partea fiecărui partid al coaliției. Este vorba de Mircea Abrudean (PNL), care va fi și ministru al Afacerilor Interne, de Radu Miruță (USR), căruia îi revine și Ministerul Apărării Naționale, și de Tanczos Barna (UDMR), care va ocupa și funcția de minsitru al Agriculturii și Dezvoltării Rurale. „Nu vor mai fi vicepremieri care să nu facă nimic, care să ia doar ordine de la partide. Fiecare vicepremier va conduce un minister și va avea de lucru. Am spus că nu confirm și nu infirm (n.r. – dacă Ilie Bolojan va fi vicepremier în Guvernul meu). Despre domnul Bolojan vă pot spune că apreciez mult lucrurile bune pe care le-a făcut în România în ultimii ani. Le vedem cu toții, la Oradea, la Bihor și le-am văzut în Guvernul României. Sunt convins că va mai face multe lucruri bune pentru România în următorii ani, indiferent de poziția pe care o ocupă în statul român”, a declarat Siegfried Mureșan cu câteva ore înainte de a prezenta lista finală a miniștrilor. Siegfried Mureșan și Ilie Bolojan | Sursa foto: Facebook Mureșan îl laudă pe Bolojan, dar critică „numărul mare” de vicepremieri din Guvernele precedente / Guvernul Bolojan a pornit la drum cu cinci Siegfried Mureșan afirmă că, în Executivul său, nu vor mai fi vicepremieri care „să nu facă nimic și care să ia doar ordine de la partide”. Liberalul mai spune că numărul acestora a fost redus la trei și că toți „vor avea de lucru”. Declarația apare în contextul în care Guvernul condus de același Ilie Bolojan căruia europarlamentarul îi recunoaște meritele a pornit la drum cu nu mai puțin de cinci vicepremieri. În total au fost șapte persoane care au ocupat funcția de vicepremier, într-o anumită perioadă de timp. Patru dintre acestea încă au statutul de viceprim-ministru interimar. Cătălin Predoiu (PNL): 23 iunie 2025 – prezent Tanczos Barna (UDMR): 23 iunie 2025 – prezent Oana Gheorghiu (PNL): 30 octombrie 2025 – prezent Radu Miruță (USR): 23 decembrie 2025 – prezent Marian Neacșu (PSD): 23 iunie 2025 – 25 aprilie 2026 Ionuț Moșteanu (USR): 23 iunie 2025 – 28 noiembrie 2025 Dragoș Anastasiu (independent): 23 iunie 2025 – 27 iulie 2025 Ilie Bolojan și Siegfried Mureșan | Sursa foto: Mediafax Înainte ca premierul desemnat să prezinte lista oficială a celor 16 miniștri care vor face parte din Guvernul său, mai multe surse politice susțineau că numele lui Ilie Bolojan se regăsește în categoria viceprim-miniștrilor. Totuși, în ciuda zvonurilor, liderul liberalilor nu este inclus în Cabinetul lui Siegfried Mureșan și nu va ocupa nicio funcție de conducere în noul Executiv. Pe de altă parte, europarlamentarul a afirmat, în repetate rânduri, că își dorește să continue „reformele începute de Ilie Bolojan” – aspect care reiese și din programul său de guvernare. Mai nou, Mureșan spune că premierul demis „va mai face multe lucruri bune pentru România, indiferent de poziția pe care o va ocupa în stat”. La momentul actual, în afară de funcția de prim-ministru interimar, Bolojan mai este președinte al Partidului Național Liberal și senator de Bihor. Ilie Bolojan și Siegfried Mureșan | Sursa foto: Mediafax Mureșan, pregătit să ducă mai departe moștenirea lui Bolojan / „Să nu confundăm oprirea risipei cu austeritatea” „Să nu confundăm oprirea risipei cu austeritatea. În ultimii ani, termenul de „austeritate” a fost folosit prea des de politicienii care vor să continue risipa banului public. De fiecare dată când cineva încearcă să pună ordine în finanțele țării, să reducă cheltuielile inutile sau să facă statul mai eficient, este acuzat imediat de politicienii populiști de „austeritate”. Vom continua să punem ordine în finanțele publice, să reducem risipa și să cerem performanță acolo unde statul cheltuiește banii oamenilor. Asta nu înseamnă austeritate. Înseamnă responsabilitate față de banii oamenilor. Vreau ca banii publici să ajungă la oameni, nu să fie risipiți”, este unul dintre mesajele transmise de Siegfried Mureșan cu privire la activitatea premierului demis. Siegfried Mureșan | Sursa foto: Mediafax Miniștrii propuși vor fi audiați luni și marți în comisiile din Parlament. Votul în plen va avea loc miercuri Candidații propuși de premierul desemnat Siegfried Mureșan pentru viitorul Guvern vor fi audiați luni, 28 septembrie, și marți, 29 septembrie, în comisiile de specialitate ale Camerei Deputaților și Senatului. Audierile încep luni, la ora 12:00, iar votul de învestitură pentru Cabinetul Mureșan este programat miercuri, 30 septembrie, de la ora 13:00. Programul complet, cu intervalul orar alocat fiecărui ministru propus, poate fi consultat AICI.

Mureșan, pregătit să ducă mai departe moștenirea lui Bolojan

Liberalul Siegfried Mureșan, europarlamentarul desemnat de președintele Nicușor Dan pentru a forma următorul Guvern cu puteri depline, laudă activitatea premierului demis Ilie Bolojan și confirmă că vrea să ducă mai departe „misiunea” pe care acesta și-a asumat-o atunci când a preluat mandatul. Mureșan a postat marți, 22 septembrie, un mesaj pe pagina personală de Facebook, în care explică de ce „austeritatea” despre care se vorbește în spațiul public nu trebuie confundată cu „oprirea risipei banului public”, în încercarea de a „pune ordine în finanțele țării”.  Loading … „Să nu confundăm oprirea risipei cu austeritatea” / „Vom continua să punem ordine în finanțele publice” În postarea publicată pe Facebook, liberalul desemnat de Nicușor Dan pentru funcția de prim-ministru face referire la unul dintre cei trei piloni pe care Ilie Bolojan și-a construit programul de guvernare în iunie 2025, atunci când a preluat mandatul de șef al Guvernului. „Să nu confundăm oprirea risipei cu austeritatea. În ultimii ani, termenul de „austeritate” a fost folosit prea des de politicienii care vor să continue risipa banului public. De fiecare dată când cineva încearcă să pună ordine în finanțele țării, să reducă cheltuielile inutile sau să facă statul mai eficient, este acuzat imediat de politicienii populiști de „austeritate”. Eu cred exact contrariul. Risipa banului public înseamnă mai puțini bani pentru oameni. Fiecare leu cheltuit inutil de stat este un leu care nu ajunge într-o școală, într-un spital, într-un drum sau într-o investiție de care România are nevoie. De aceea, vom continua să punem ordine în finanțele publice, să reducem risipa și să cerem performanță acolo unde statul cheltuiește banii oamenilor. Asta nu înseamnă austeritate. Înseamnă responsabilitate față de banii oamenilor. Vreau ca banii publici să ajungă la oameni, nu să fie risipiți”, a scris Siegfried Mureșan pe Facebook. Europarlamentarul Siegfried Mureșan | Sursa foto: Facebook Cum a ajuns România de la „ordine în finațele publice” la recesiune, sub comanda Guvernului demis al lui Bolojan Obiectivele „Ordinii în finanțele publice” despre care vorbea prim-ministrul demis la începutul lunii mai implicau, printre altele, evitarea unei crizei economice, reducerea deficitului bugetar, și creșterea încrederii investitorilor. „Programul de guvernare este construit pe trei piloni fundamentali: Ordine în finanțele publice, ca bază pentru evitarea unei crize economice și pentru recâștigarea încrederii investitorilor, a piețelor și a cetățenilor; Bună guvernare, ca motor al reformei statului: o administrație eficientă, responsabilă și adaptată nevoilor actuale; Respect pentru cetățeni, exprimat prin echitate, anularea beneficiilor exagerate, servicii publice de calitate și politici sociale oneste, care susțin munca, nu dependența. Acest program reprezintă viziunea, dar și baza unui plan concret de măsuri cu obiective prioritare, pentru fiecare domeniu în parte. El reflectă nevoia de rigoare, simplitate și eficiență”, era specificat în programul de guvernare prezentat de Ilie Bolojan. În realitate, în perioada în care Bolojan a condus Executivul, economia României a ajuns în recesiune, deficitul bugetar a înregistrat cea mai mare cotă dintre toate statele membre UE, inflația a ajuns până aproape de 11%, iar datoria publică a continuat să crească, până a depășit 60% din PIB. Ilie Bolojan | Sursa foto: Mediafax

Dăncilă, despre Guvernul Bolojan: Au venit cu o poveste frumoasă pe care românii au crezut-o. Și eu am crezut

Viorica Dăncilă a criticat discuțiile privind legea salarizării, despre care spune că au fost folosite pentru a acoperi alte probleme. „Uitați-vă câtă înverșunare a fost cu legea salarizării, că pierdem 770 de milioane și nenoroceam niște domenii foarte importante. Dar nu spuneau că noi, din cei 50 de miliarde, despre care pomenea domnul președinte Iohannis, nu am luat decât 13. Deci avem de luat 37 de miliarde până la sfârșitul anului următor, din cadrul financiar multianual 2021-2027. Păi acolo avem politică de coeziune. Ce presupune? Investiții”, a afirmat fostul premier, la Marius Tucă Show de la Gândul. Dăncilă a criticat modul în care sunt stabilite prioritățile Guvernului și a dat ca exemple salariile demnitarilor și măsurile care afectează anumite categorii sociale. „Sunt de acord că și ei merită o creștere, dar după ce ai crescut la toți. Adică tu vrei să tai bursele sociale, ai tăiat de la mămici, de la persoanele cu dizabilități și vrei să crești salariile miniștrilor. Acest lucru a arătat că, de fapt, nu contează decât ceea ce îi priveșt. Această austeritate de care a vorbit domnul Bolojan și vorbesc în continuare și cei de la USR și mai mulți a fost o austeritate pe care ei vor să o suporte doar ceilalți, nu referitoare la ei. Dacă ești un om corect, această austeritate începe de la vârf”, a spus ea. „Lozinci care deranjează” „Au mai venit cu niște lozinci care efectiv deranjează. «Trebuie să aliniem taxele și impozitele la cele europene». Dar am aliniat și salariile și pensiile?. Deci când e vorba să iei, ești primul”, a spus Dăncilă. Fostul premier a susținut că politica de austeritate și înghețarea salariilor și pensiilor afectează consumul și economia. „Toate aceste măsuri, este economie de clasa a VII-a: creșterea prețurilor, creșterea inflației. Faptul că au înghețat salarii, pensii și prețurile au crescut atât de mult a dus la scăderea puterii de cumpărare. Deci ponderea consumului în produsul intern brut a scăzut foarte mult. Acum, dacă vrei în continuare să mergi pe această politică de austeritate, ce vei face din punct de vedere economic? E o abordare foarte greu de înțeles”, a declarat Dăncilă. Dăncilă: „Un program de guvernare nu este o poveste” Viorica Dăncilă a criticat și modul în care Guvernul Bolojan își pune în aplicare programul de guvernare, susținând că măsurile adoptate nu ar fi fost prevăzute în forma prezentată inițial. „Un program de guvernare nu este o poveste. Un program de guvernare nu este facultativ, este obligatoriu. Au venit cu o poveste frumoasă pe care românii mulți au crezut-o. Trebuie să vă spun că și eu la început am crezut că domnul Bolojan va fi un premier bun. Având în vedere că și domnul Ciolacu și doamna Lasconi și toți îl voiau prim-ministru. Și m-am gândit că dânsul va aduce un plus, are experiență. Programul de guvernare a fost o poveste în care, așa cum ați spus, nimic din ceea ce a făcut nu era prevăzut a fost pus în sertar și ne-am trezit cu alte lucruri ”, a declarat Dăncilă. Potrivit lui Dăncilă, programul de guvernare ar trebui să fie un instrument concret, cu termene și surse de finanțare clar stabilite. „Un program de guvernare trebuie să fie o foaie de parcurs: dată de începere, de finalizare și proiecție bugetară pentru fiecare proiect”, a afirmat fostul premier.

Fostul premier Viorica Dăncilă: Nu aș fi început austeritatea de la cetățeni. Aș fi oprit ajutoarele pentru Ucraina

Dăncilă a criticat faptul că Executivul a început măsurile de austeritate „de la cetățeni”, în loc să reducă mai întâi cheltuielile la nivelul administrației centrale. „În primul rând a început o politică de austeritate de la cetățeni, în loc să înceapă de la vârf. Nu reduci deficitul printr-o politică de austeritate. Trebuie să vii cu o relansare economică, pentru că această politică de austeritate a dus la scăderea consumului, la creșterea gradului de sărăcie și la distrugerea mediului antreprenorial românesc”, a declarat fostul premier. Taxele, în centrul criticilor Ea a afirmat că nu ar fi majorat impozitele și taxele aplicate mediului de afaceri și a criticat majorarea TVA. „Niciodată nu aș fi crescut impozitul la dividende și la cifra de afaceri. Nu aș fi pus o povară pe antreprenorii români”, a spus Dăncilă, adăugând că „TVA-ul, sub nicio formă” nu ar fi fost majorat. Fostul premier a susținut că, în locul politicilor de austeritate, Guvernul ar fi trebuit să prezinte un program economic care să stimuleze investițiile și să genereze venituri suplimentare la bugetul de stat. „Aș fi sistat ajutoarele către Ucraina” În același timp, Viorica Dăncilă a declarat că ar fi suspendat ajutoarele acordate Ucrainei. „Nu spun că n-aș fi ajutat țara vecină, dar îmi pasă mai mult de propriul popor decât de vecini. Prima dată ții cu familia ta și pe urmă îți ajuți vecinii. Eu aș fi sistat ajutoarele către Ucraina”, a afirmat aceasta. Despre închiderea grupurilor pe cărbune Dăncilă a criticat și politica energetică a României, afirmând că nu ar fi acceptat închiderea grupurilor pe cărbune fără garanții din partea Uniunii Europene. „Îmi spui să dau vecinilor energie. O dau, dar în același timp îmi distrugi mixul energetic românesc. Uitați că acum s-a ajuns la cel mai mare preț la energie din Uniunea Europeană”, a declarat fostul premier. Ea consideră că România ar fi trebuit să negocieze mai ferm cu Uniunea Europeană. „De fiecare dată ni se spune că nu ne lasă Uniunea Europeană. Nu este adevărat. Ce e permis unuia nu-mi poate fi interzis mie. Aș fi luat măsuri în oglindă”, a declarat fostul premier. De asemenea, ea susține că Planul Național de Redresare și Reziliență nu a fost folosit pentru proiecte care să sprijine dezvoltarea economică a țării. Dăncilă: PNRR, „un plan de dărâmare” „Noi am primit un Plan Național de Redresare și Reziliență. Redresare înseamnă să vii pe linia de plutire. Mie mi s-a părut că acest plan a fost un plan de dărâmare”, a declarat fostul premier. Potrivit fostului premier, proiectele incluse în PNRR nu au vizat investiții esențiale pentru economie. „De ce în acest program de redresare și reziliență nu am băgat obiective importante și am băgat legea pensiilor sau legea salarizării? În nicio altă țară nu s-a întâmplat asta”, a afirmat Dăncilă.

Vicepremierul Tanczos Barna: Reducerile de cheltuieli și austeritatea nu rezolvă o criză bugetară

„Nu cred că o să genereze un șoc. De ajutat, cu siguranță, nu ajută această criză politică. Am fi avut nevoie de calm, de liniște și de reforme, de măsuri economice care să ajute la relansarea economică”, a declarat Tanczos Barna, la Digi24. Vicepremierul a declarat că austeritatea nu rezolvă crizele bugetare. „Nicăieri austeritatea, doar austeritatea, n-a rezolvat nici o criză bugetară. În nicio țară. Nici în Grecia, nici în alte țări europene sau nici în alte țări de pe alte continente. Pur și simplu, reducerile de cheltuieli și austeritatea nu rezolvă o criză bugetară, mai ales dacă pornim de la 9,6% sau 9,3% deficit”, a spus Tanczos Barna. El a explicat că ajustările bugetare trebuie făcute gradual, pentru a evita efecte negative în economie. „Corecțiile majore se resimt în economie imediat. O corecție de 1,4%, o corecție făcută în anul 2025, e o corecție majoră care poate fi apreciată de piețele internaționale sau de Comisia Europeană ca un rezultat extraordinar. Dar toată lumea trebuie să aibă în vedere că peste tot unde s-au făcut corecțiile prea repede și prea abrupt, au generat o spirală de adâncire a crizei”, a afirmat vicepremierul. „Corecțiile majore se resimt în economie imediat” El a spus că ajustările bugetare făcute prea rapid pot avea efecte negative asupra economiei. „Corecțiile majore se resimt în economie imediat. O corecție de 1,4%, o corecție făcută în anul 2025, e o corecție majoră care poate fi apreciată de piețele internaționale sau de Comisia Europeană ca un rezultat extraordinar. Dar toată lumea trebuie să aibă în vedere că peste tot unde s-au făcut corecțiile prea repede și prea abrupt, au generat o spirală de adâncire a crizei”, a spus vicepremierul. Întrebat dacă declarațiile sale reprezintă o critică la adresa premierului Ilie Bolojan, Tanczos Barna a spus că, în primele luni, nu au existat alte opțiuni decât respectarea cerințelor Comisiei Europene.

Politico: România, din nou la răscruce politică

România traversează o nouă perioadă de instabilitate politică. Partidul Social-Democrat, cel mai mare din coaliția de guvernare, a votat cu majoritate covârșitoare retragerea sprijinului pentru premierul liberal Ilie Bolojan, scrie Politico. Ce reproșează PSD premierului Liderul PSD, Sorin Grindeanu, l-a acuzat pe Bolojan că a condus un program de austeritate care a afectat economia și a scumpit traiul românilor. „PSD nu mai poate fi ținut captiv în timp ce baza noastră socială este distrusă”, a declarat Grindeanu luni, la București. România a înregistrat cel mai mare deficit bugetar din UE în 2025, de aproximativ 9% din PIB. Programul de austeritate a reprezentat principalul punct de fricțiune în coaliție. Bolojan, ferm: nu demisionez Premierul a respins categoric acuzațiile. Bolojan i-a acuzat pe social-democrați că destabilizează țara într-un moment dificil. E vorba de războiul în Orientul Mijlociu și stagnarea economică în Europa. „Ceea ce vedem astăzi este punerea în pericol a finanțelor țării noastre, distrugerea guvernării”, a afirmat premierul. El le-a reproșat partenerilor de coaliție că „fug laș” de responsabilitatea deciziilor asumate împreună. Sute de persoane s-au adunat luni seară în București, la un miting de susținere a premierului. Ce urmează pentru coaliție Guvernul actual a fost format la începutul lui 2025, cu un acord prin care Bolojan urma să conducă țara doi ani, după care conducerea urma să revină unui social-democrat. Coaliția a fost marcată de la bun început de animozități și de refuzul PSD de a susține măsurile de austeritate. Potrivit presei române, o moțiune de cenzură ar urma să fie depusă în Parlament săptămâna viitoare. Reuters a relatat că PSD amenință că își va retrage cei șase miniștri din cabinet până la sfârșitul acestei săptămâni. Opoziția, cu ochii pe criză Liderul Alianței pentru Unitatea Românilor, George Simion, a cerut luni alegeri anticipate – chiar înainte ca PSD să voteze retragerea sprijinului pentru Bolojan. Ultimele sondaje arată o creștere a sprijinului pentru AUR, formațiunea de dreapta care a terminat pe locul al doilea la alegerile din 2024. Contextul politic rămâne fragil. România fusese deja zguduită în 2024 de anularea controversată a alegerilor prezidențiale.

Ministrul Economiei: Austeritatea este inevitabilă, România plătește deciziile proaste din ultimii ani

„Nu se pot compara aceste scenarii din mai multe motive. Atunci toată lumea a fost luată prin surprindere și nu existau mecanisme de protecție. Acum, suntem mai pregătiți și există o mai mare transparență în raportarea datelor economice”, a spus ministrul. Darău a insistat asupra responsabilității politicienilor. „Trebuie să fim supărați pe cei care au adâncit gaura bugetară prin cheltuieli inutile și pomeni electorale. În rest, oamenii simpli nu sunt vinovați”. Ministrul a precizat că tăierile de cheltuieli la nivel central și local reprezintă o prioritate, și că acestea ar putea, pe termen mediu, să conducă la o scădere a taxelor. Întrebat despre reducerea TVA-ului, așa cum au făcut alte state europene, cum ar fi Austria, Darău a explicat: „Nu avem resursele bugetare pentru astfel de măsuri în 2025. Mai degrabă, ne concentrăm pe menținerea taxelor actuale și pe câteva angajamente asumate pentru 2027, cum ar fi eliminarea impozitului pe cifra de afaceri și stabilitatea fiscală pentru mediul de afaceri românesc și străin”. Ministrul a mai explicat provocările coaliției de guvernare, formată din patru partide diferite. „O voce unită nu înseamnă că toți suntem de acord pe toate. Înseamnă să ajungem la decizii comune, chiar dacă presupune negocieri și compromisuri”. Referitor la restructurarea ministerelor și a instituțiilor subordonate, Darău a subliniat că obiectivul este eficientizarea fără pierderea locurilor de muncă. „Poți reduce anvelopa salarială prin eficientizare, restructurare, evitând pierderea de posturi. Preocuparea mea este ca oamenii să fie motivați și remunerați corect, chiar dacă salariile în cabinetul meu sunt între 4.700 și 5.200 lei net, mai mici decât media pe economie în București”. Ministrul a mai avertizat că austeritatea este inevitabilă, dar că este necesară pentru stabilitatea economică. „Nu se pot face minuni peste noapte. Este nevoie de responsabilitate, transparență și măsuri clare pentru a evita agravarea deficitului”, a conchis ministrul.

Ciolacu îl atacă pe Bolojan: Un zapciu al austerității, disperat să-și acopere propriul eșec

„Ai tăiat degeaba banii gravidelor și pensionarilor, ai crescut aberant taxele distrugând mediul privat și când ai văzut că efectul este infim, ai ordonat o scamatorie contabilă ca să te lauzi cât de priceput ești în a administra banii țării! Acesta este adevărul, Ilie Bolojan!”, a scris joi pe Facebook Marcel Ciolacu, El spune că nu există o reducere reală a deficitului ca urmare a „reformelor” făcute de premier. „Șmecheria făcută se poate dovedi acum cu date din execuția bugetară. Cheltuieli de investiții făcute inclusiv în mandatul meu, din prima parte a anului 2025, au fost trecute de la împrumuturi din PNRR la granturi și, astfel, au fost înregistrate la venituri. În total, 0.6% din PIB au fost mutate în decembrie, apărând în buget si la venituri. Așadar, creșterile de taxe (TVA, accize, etc) si măsurile de austeritate puse in spinarea românilor săraci si a celor din clasa de mijloc nu au avut efectul dorit în buget”, adaugă Ciolacu. Fostul premier îl acuză pe Bolojan că și-a mințit partenerii de guvernare, presa și mediul de afaceri, „inclusiv la rectificările bugetare bazate pe aceste artificii contabile”. „Și minți in continuare că deficitul a fost mai mic din cauza realizate cu tine ca premier. Nu, mandatul Bolojan înseamnă doar economie în cădere, inflație la 10% (dublă, in doar câteva luni) și cea mai dramatică cădere a puterii de cumpărare a salariilor și pensiilor din ultimii 25 de ani. Ilie Bolojan, tot ce ai făcut este grosolan și crud: ai sacrificat oameni, ai mințit instituții, ai manipulat cifre și ai pus economia pe brânci doar ca să-ți lustruiești propria legendă. Iar sub poleiala asta nu e nici competență, nici viziune — ești doar un zapciu al austerității, disperat să-și acopere propriul eșec”, a mai spus Marcel Ciolacu.

Vești bune de la INS: PIB-ul României estimat pentru trimestrul III 2025 a crescut cu 1,7% faţă de trimestrul III 2024

Datele provizorii publicate de Institutul Național de Statistică (INS) arată că economia României a crescut modest în trimestrul III din 2025 comparativ cu aceeași perioadă a anului trecut. Produsul Intern Brut (PIB), principala măsură a activității economice, a ajuns la 518,092 miliarde de lei. Aceasta reprezintă o creștere de 1,7% față de trimestrul III din 2024. Creșterea economică în termeni reali înseamnă că economia a produs mai multe bunuri și servicii decât anul trecut, după ce s-au scăzut efectele inflației și ale altor factori de preț. Economia rămâne pe plus, dar pierde din avans de la un trimestru la altul Pe termen mai lung, datele arată tot un avans modest: în primele nouă luni ale anului 2025, economia a crescut cu 0,9% comparativ cu aceeași perioadă din 2024, conform aceleiași serii brute de date. Dacă privim economia adaptată sezonier (care elimină efectele fluctuațiilor de moment), PIB-ul pentru trimestrul III este estimat la aproximativ 486,8 miliarde de lei, iar acesta a fost mai mic cu 0,2% față de trimestrul anterior (II), dar cu 1,5% mai mare decât în aceeași perioadă din 2024. Ritmul de creștere economică este lent, iar în unele măsurători economia a scăzut față de trimestrul precedent. Asta reflectă o perioadă dificilă pentru economia reală, în care avansul rămâne modest și se resimte presiunea unor factori precum cererea internă mai slabă sau consumul temperat. RECOMANDAREA AUTORULUI Când poate trece România la euro? Exemplul Bulgariei și Croației. Câștigă sau pierde țara dacă adoptă moneda unică? Economist: Bulgarii vor lua credite de 3 ori mai ieftine ca românii O „moștenire” grea pentru copii și nepoți. Datoria publică a României a spart toate barierele și a depășit 1.000 de miliarde de lei, adică 200 de miliarde de euro. Cine deține datoria României

Miruță: Soluțiile lui Ilie Bolojan sunt instrumentul rațional la boala existentă

Miruță a subliniat, miercuri seara, la Digi24, că datoria națională a crescut „exponențial în ultimii doi ani” și că prioritatea Guvernului este să stopeze viteza acestei creșteri. El a argumentat că, deși nepopulare, măsurile fiscale luate pe termen scurt au fost necesare pentru a obține rapid resurse. Ministrul a explicat că Executivul nu a avut timp să taie imediat cheltuielile masive, astfel că a fost nevoit să majoreze temporar unele taxe. Guvernul a cerut mediului privat să fie „solidari” și să accepte „să mai creștem o tură niște taxe”, deoarece „singura soluție să iei bani de azi pe mâine este să crești niște taxe”. „Datoria României a tot crescut” „Domnul Bolojan este instrumentul rațional la boala existentă. Boala existentă este o datorie care a crescut exponențial în ultimii doi ani, pe care trebuie să o oprim. Trebuie să oprim viteza de creștere… Convingerea mea e că este bine și nu există de fapt o altă variantă. Pentru că populist poți să spui că vei avea mâine pe card, începând de mâine, de două ori mai mulți bani. De unde? Că am văzut filmul ăsta de vreo 20 de ani în România și datoria României a tot crescut”. El a adăugat că a respins abordările populiste, deoarece experiența ultimilor 20 de ani a demonstrat că promisiunile de îmbogățire rapidă au dus doar la creșterea datoriei, fără investițiile justificate. Cu privire la propunerea de reducere a cheltuielilor salariale, ministrul a criticat ferm varianta simplistă de a scădea salariile tuturor angajaților cu 10%, deoarece aceasta „pedepsește omul care muncește la una cu cel care nu muncește”. Miruță a anunțat că la ministerul Economiei va fi implementat un „template” de evaluare a performanței, pe care îl va pune la dispoziția celorlalte ministere. Scopul este de a măsura capacitatea și volumul de muncă al fiecărui angajat.