România a primit prima tranșă de 2,5 miliarde euro prin SAFE
Ministrul interimar al Finanțelor, Alexandru Nazare, a anunțat într-o postare pe rețelele de socializare că România a primit miercuri aproximativ 2,5 miliarde de euro, reprezentând prima tranșă din finanțarea acordată prin instrumentul european SAFE. Oficialul a subliniat că finanțarea nu reprezintă doar consolidarea capacității de apărare, iar 4,2 miliarde de euro sunt destinate autostrăzilor A7 și A8. „România a încasat ieri aproximativ 2,5 miliarde de euro prin SAFE – prima tranșă din finanțarea europeană destinată consolidării apărării și securității naționale. În urmă cu doar câteva luni negociam, împreună cu instituțiile implicate, cum poate România să valorifice la maximum instrumentul SAFE, fără să piardă din vedere traiectoria de deficit și sustenabilitatea finanțelor publice. Astăzi avem efectiv la dispoziție prima tranșă dintr-o finanțare totală de aproape 17 miliarde de euro”, a scris Alexandru Nazare pe Facebook. Loading … Potrivit lui Nazare, fondurile permit finanțarea mai ieftină și pe termen lung a angajamentelor de apărare pe care România și le-a asumat deja. Ministrul interimar al Finanțelor susține că investițiile în apărare pot contribui și la dezvoltarea industriei naționale, prin producție realizată în România, transfer tehnologic, locuri de muncă bine plătite și dezvoltarea industriei naționale. „Finanțăm mai ieftin și pe termen lung angajamentele de apărare pe care România și le-a asumat deja. Transformăm investițiile în apărare în producție realizată în România, transfer tehnologic, locuri de muncă bine plătite și dezvoltarea industriei naționale. SAFE înseamnă, așadar, mai multă securitate și o oportunitate reală de industrializare a României”. Alexandru Nazare: „SAFE nu înseamnă doar înzestrarea Armatei” Alexandru Nazare mai spune că un element important al programului îl reprezintă cele 4,2 miliarde de euro destinate infrastructurii cu utilizare duală, civilă și militară. Printre proiectele vizate se află sectoare strategice ale autostrăzilor A7 și A8: Pașcani-Suceava-Siret și Moțca-Iași-Ungheni. „Un element esențial al programului îl reprezintă cele 4,2 miliarde de euro destinate infrastructurii cu utilizare duală, civilă și militară, inclusiv sectoare strategice ale autostrăzilor A7 și A8: Pașcani–Suceava–Siret și Moțca–Iași–Ungheni. SAFE nu înseamnă, astfel, doar înzestrarea Armatei. Înseamnă și autostrăzi pentru regiunea Moldovei, conexiuni mai bune cu Republica Moldova și Ucraina, mobilitate economică și militară și proiecte de infrastructură așteptate de foarte mult timp de comunitățile din regiune”. De asemenea, Ministerul Finanțelor a asigurat cadrul financiar-bugetar și operațiunile necesare pentru atragerea finanțării, cu respectarea obiectivelor fiscal-bugetare ale României. Nazare spune că în următoarea etapă este nevoie de implementare rapidă și transparență. „În etapa următoare, avem nevoie de implementare rapidă și de transparență. În limitele impuse de protejarea informațiilor de securitate națională, alocarea banilor, contractarea și stadiul proiectelor trebuie prezentate public, periodic și clar. Stabilitatea economică este parte a securității naționale. SAFE trebuie să însemne apărare mai puternică, infrastructură modernă și cât mai multă capacitate de producție dezvoltată în România”. România a primit prima tranșă din programul SAFE. Alocarea este de 15% din bugetul rezervat Prima tranșă din programul SAFE, de 2,5 miliarde de euro – adică 15% din totalul de 16,7 miliarde de euro – a fost alocată miercuri, 26 august, către statul român. Prin programul Security Action for Europe (SAFE), sunt oferite împrumuturi către statele membre ale Uniunii Europene cu scopul finanțării achizițiilor comune de muniție, rachete sau sisteme de apărare aeriană și terestră. Pe 30 iulie, a fost adoptat de Senat proiectul de lege pentru aprobarea acordului de împrumut SAFE dintre Uniunea Europeană și România, în valoare de 16.680.055.394 de euro. Acesta a primit 83 de voturi pentru, 35 împotrivă, respectiv 2 abțineri.
Mugurel Laicu, directorul DRDP Iași, demontează scenariile apocaliptice despre autostrăzile Moldovei
Directorul Regional al Direcției Regionale de Drumuri și Poduri (DRDP) Iași, Mugurel Laicu, a oferit clarificări tehnice decisive cu privire la stadiul și finanțarea marilor proiecte de infrastructură rutieră din regiunea Moldovei, respectiv autostrăzile A7 (Bacău–Pașcani) și A8 (Târgu Mureș–Iași–Ungheni). În replică la avertismentele alarmiste apărute recent în spațiul public — care susțineau pierderea a peste 400 de milioane de euro din PNRR și blocarea definitivă a Autostrăzii Unirii (A8) —, șeful DRDP Iași a subliniat că infrastructura regională nu este abandonată, iar proiectele continuă pe baze financiare solide. A7 Bacău–Pașcani nu se blochează: Cum funcționează decontarea prin PNRR Referitor la sectorul A7 Bacău–Pașcani (cu o lungime de 77,4 kilometri), Mugurel Laicu a explicat că, deși lucrările executate după termenul-limită PNRR din 31 august 2026 nu mai pot fi decontate în condițiile inițiale ale nerambursabilelor, proiectul este pe deplin protejat. Principalele puncte tehnice subliniate de directorul DRDP Iași includ: Decontare proporțională cu progresul: În urma negocierilor purtate de România cu Comisia Europeană, toate lucrările finalizate până la data limită din august 2026 vor fi decontate direct raportat la stadiul fizic realizat. Trecerea pe componenta de împrumut: Cele trei loturi ale tronsonului Bacău–Pașcani (cu o valoare totală de peste 7 miliarde de lei) rămân active în evidențele PNRR, fiind transferate pe componenta de împrumut a planului. Acest lucru permite utilizarea continuă a fondurilor europene și asigură fluxul financiar până la recepția finală. Clarificarea cifrei de 400 milioane euro: Reîncadrarea sau diferența de decontare dintre componentele PNRR nu reprezintă „bani pierduți” și nici o sarcină integrală aruncată pe umerii bugetului de stat. Expirarea unui termen din PNRR nu echivalează cu oprirea șantierelor. „A7 Bacău–Pașcani rămâne în implementare. Să spui că autostrada se pierde sau se abandonează este o dezinformare. Există mecanisme clare de finanțare multianuală care asigură continuitatea șantierelor.” — Mugurel Laicu, directorul DRDP Iași Apel la responsabilitate: „Moldova are nevoie de autostrăzi, nu de panică” În încheiere, directorul DRDP Iași, Mugurel Laicu, a făcut un apel la luciditate și profesionalism, delimitând analiza tehnică a infrastructurii de discursul politic senzaționalist. „Putem critica întârzierile și trebuie să cerem Guvernului garanții clare pentru finanțare și termene de execuție ferme. Însă nu este corect să transformăm o ajustare tehnică de finanțare într-o știre falsă despre oprirea autostrăzilor. Ceea ce trebuie să cerem de la cei care administrează banii publici este simplu: finanțare clară, termene clare și responsabilitate.” — Mugurel Laicu, directorul DRDP Iași Moldova continuă astfel parcursul pentru dezvoltarea rețelei sale rutiere de mare viteză, A7 și A8 rămânând prioritățile majore de infrastructură ale regiunii.
Mugurel Laiu, directorul DRDP Iași, demontează scenariile apocaliptice despre autostrăzile Moldovei
Directorul Regional al Direcției Regionale de Drumuri și Poduri (DRDP) Iași, Mugurel Laiu, a oferit clarificări tehnice decisive cu privire la stadiul și finanțarea marilor proiecte de infrastructură rutieră din regiunea Moldovei, respectiv autostrăzile A7 (Bacău–Pașcani) și A8 (Târgu Mureș–Iași–Ungheni). În replică la avertismentele alarmiste apărute recent în spațiul public — care susțineau pierderea a peste 400 de milioane de euro din PNRR și blocarea definitivă a Autostrăzii Unirii (A8) —, șeful DRDP Iași a subliniat că infrastructura regională nu este abandonată, iar proiectele continuă pe baze financiare solide. A7 Bacău–Pașcani nu se blochează: Cum funcționează decontarea prin PNRR Referitor la sectorul A7 Bacău–Pașcani (cu o lungime de 77,4 kilometri), Mugurel Laiu a explicat că, deși lucrările executate după termenul-limită PNRR din 31 august 2026 nu mai pot fi decontate în condițiile inițiale ale nerambursabilelor, proiectul este pe deplin protejat. Principalele puncte tehnice subliniate de directorul DRDP Iași includ: Decontare proporțională cu progresul: În urma negocierilor purtate de România cu Comisia Europeană, toate lucrările finalizate până la data limită din august 2026 vor fi decontate direct raportat la stadiul fizic realizat. Trecerea pe componenta de împrumut: Cele trei loturi ale tronsonului Bacău–Pașcani (cu o valoare totală de peste 7 miliarde de lei) rămân active în evidențele PNRR, fiind transferate pe componenta de împrumut a planului. Acest lucru permite utilizarea continuă a fondurilor europene și asigură fluxul financiar până la recepția finală. Clarificarea cifrei de 400 milioane euro: Reîncadrarea sau diferența de decontare dintre componentele PNRR nu reprezintă „bani pierduți” și nici o sarcină integrală aruncată pe umerii bugetului de stat. Expirarea unui termen din PNRR nu echivalează cu oprirea șantierelor. „A7 Bacău–Pașcani rămâne în implementare. Să spui că autostrada se pierde sau se abandonează este o dezinformare. Există mecanisme clare de finanțare multianuală care asigură continuitatea șantierelor.” — Mugurel Laiu, directorul DRDP Iași Apel la responsabilitate: „Moldova are nevoie de autostrăzi, nu de panică” În încheiere, directorul DRDP Iași, Mugurel Laiu, a făcut un apel la luciditate și profesionalism, delimitând analiza tehnică a infrastructurii de discursul politic senzaționalist. „Putem critica întârzierile și trebuie să cerem Guvernului garanții clare pentru finanțare și termene de execuție ferme. Însă nu este corect să transformăm o ajustare tehnică de finanțare într-o știre falsă despre oprirea autostrăzilor. Ceea ce trebuie să cerem de la cei care administrează banii publici este simplu: finanțare clară, termene clare și responsabilitate.” — Mugurel Laiu, directorul DRDP Iași Moldova continuă astfel parcursul pentru dezvoltarea rețelei sale rutiere de mare viteză, A7 și A8 rămânând prioritățile majore de infrastructură ale regiunii.
Ultimii metri de asfalt sunt așternuți pe pasajul de 1,2 kilometri de pe Autostrada A7, la Cleja. Lotul Răcăciuni Bacău se apropie de 90%
Lucrările avansează pe lotul 3 al Autostrăzii A7 Focșani – Bacău, între Răcăciuni și Bacău, unde stadiul fizic de execuție se apropie de 90%. La pasajul peste calea ferată din zona localității Cleja sunt așternuți ultimii metri de asfalt, iar constructorii lucrează în această etapă la marcaje, rosturi de dilatație și montarea parapetelor. „Așternerea ultimilor metri de asfalt pe pasajul peste calea ferată din zona localității Cleja, județul Bacău, parte a lotului 3 al autostrăzii A7 Focșani – Bacău. Pasajul are o lungime totală de 1.215 m, fiind prevăzut cu 33 de deschideri și 260 de grinzi. În execuție sunt lucrări specifice acestei etape, dintre care amintim: – așternere mixturi asfaltice (strat uzură) – montare rosturi de dilatație – execuție marcaje rutiere – montare parapet Pe întregul lot care unește localitățile Răcăciuni și Bacău, lucrările se apropie de un stadiu fizic de execuție de 90%. _______________________________ Antreprenor: ASOCIEREA SPEDITION UMB SRL – SA&PE CONSTRUCT SRL – TEHNOSTRADE SRL Lungime LOT 3: 21,522 km Ordin începere lucrări: 03.05.2023 Valoare contract: 1,673 mld. lei, fără TVA Sursa de finanțare: fonduri europene”, a transmis Mugurel Ovidiu Laicu, director DRDP Iași.
Iașul devine noul hub logistic al Moldovei. Piața spațiilor industriale din România
Piața spațiilor industriale și de depozitare din România a atins un nou nivel record la finalul anului 2025, cu peste 1,27 milioane de metri pătrați închiriați. În acest context, hub logistic Iașul începe să capete o importanță tot mai mare pe harta investițiilor, pe fondul supraaglomerării pieței din zona Capitalei. Analizele arată că dezvoltatorii imobiliari și marile companii de distribuție își îndreaptă tot mai mult atenția către regiunea de nord-est a țării, în special către orașele Iași și Bacău. Potrivit datelor analizate de platforma construct-intelligence.ro și citate din rapoartele companiei Cushman & Wakefield Echinox, anul 2025 a fost al doilea cel mai bun an din istoria pieței logistice românești. Hub logistic Iașul, noua direcție pentru investițiile din industrie Creșterea accelerată a sectorului logistic a fost confirmată de volumul total al spațiilor închiriate, care a ajuns la aproximativ 1.275.000 de metri pătrați, cu 51% mai mult decât în anul precedent. Aproximativ 60% din această suprafață a reprezentat contracte noi, ceea ce arată extinderea rețelelor de distribuție la nivel național. Zona București-Ilfov continuă să domine piața, concentrând aproximativ 75% din totalul spațiilor închiriate. Cu toate acestea, disponibilitatea spațiilor începe să devină tot mai redusă, iar rata de neocupare a scăzut la 4,7%, unul dintre cele mai mici niveluri din ultimii ani. Această situație determină investitorii să se orienteze către alte regiuni ale țării, unde există spațiu pentru dezvoltare. Astfel, hub logistic Iașul începe să devină o direcție strategică pentru companiile din retail, logistică și distribuție. La finalul anului 2025, stocul total de spații industriale și logistice din România a ajuns la aproximativ 7,9 milioane de metri pătrați, confirmând ritmul rapid de dezvoltare al acestui sector economic. Autostrada A7 este și ea un motor care împinge economia. Olympian Park Iași, proiectul care poate transforma Iașul într-un hub logistic Unul dintre proiectele care ar putea accelera dezvoltarea unui hub logistic Iașul este viitorul parc industrial Olympian Park Iași, dezvoltat de compania grecească Helios Phoenix. Proiectul va fi construit în comuna Miroslava, pe un teren de aproximativ 15 hectare, achiziționat de la dezvoltatorul Eli Parks. Amplasarea este considerată strategică, deoarece oferă acces direct la centura orașului și la drumul european E58, precum și o distanță de aproximativ 40 de minute până la granița cu Republica Moldova. Autorizația de construire a fost emisă în iunie 2025, iar proiectul va include peste 150.000 de metri pătrați de spații logistice clasa A. Prima etapă a dezvoltării este programată pentru a doua jumătate a anului 2026 și va livra aproximativ 85.800 de metri pătrați, construiți în trei faze egale. Investiția este susținută printr-o linie de credit în valoare de 60 de milioane de euro, acordată de Alpha Bank. Infrastructura și contextul regional susțin dezvoltarea economică Creșterea interesului pentru dezvoltarea unui hub logistic Iașul este alimentată de mai mulți factori strategici. Unul dintre cele mai importante proiecte de infrastructură este viitoarea Autostrada A8, care ar urma să conecteze direct regiunea Moldovei cu rețeaua europeană de transport. O astfel de conexiune ar putea elimina unul dintre principalele dezavantaje logistice ale zonei în raport cu vestul și sudul României. Un alt element important este integrarea României în Spațiul Schengen, care a devenit operațională pentru frontierele terestre în 2025. Eliminarea controalelor la granițe facilitează transportul internațional de mărfuri și reduce timpii de tranzit pentru operatorii logistici. În același timp, apropierea geografică față de Republica Moldova și Ucraina transformă orașul Iași într-un punct strategic pentru distribuția regională și pentru viitoarele fluxuri comerciale din estul Europei. Pe fondul acestor evoluții, tot mai mulți investitori analizează potențialul regiunii, iar proiecte precum Olympian Park pot consolida rolul economic al Moldovei. În următorii ani, hub logistic Iașul ar putea deveni una dintre cele mai importante direcții de dezvoltare industrială din România. Donație lunară Donează lunar pentru susținerea jurnalismului de calitate Donație singulară Donează o singură dată pentru susținerea jurnalismului de calitate