România a primit prima tranșă de 2,5 miliarde euro prin SAFE
Ministrul interimar al Finanțelor, Alexandru Nazare, a anunțat într-o postare pe rețelele de socializare că România a primit miercuri aproximativ 2,5 miliarde de euro, reprezentând prima tranșă din finanțarea acordată prin instrumentul european SAFE. Oficialul a subliniat că finanțarea nu reprezintă doar consolidarea capacității de apărare, iar 4,2 miliarde de euro sunt destinate autostrăzilor A7 și A8. „România a încasat ieri aproximativ 2,5 miliarde de euro prin SAFE – prima tranșă din finanțarea europeană destinată consolidării apărării și securității naționale. În urmă cu doar câteva luni negociam, împreună cu instituțiile implicate, cum poate România să valorifice la maximum instrumentul SAFE, fără să piardă din vedere traiectoria de deficit și sustenabilitatea finanțelor publice. Astăzi avem efectiv la dispoziție prima tranșă dintr-o finanțare totală de aproape 17 miliarde de euro”, a scris Alexandru Nazare pe Facebook. Loading … Potrivit lui Nazare, fondurile permit finanțarea mai ieftină și pe termen lung a angajamentelor de apărare pe care România și le-a asumat deja. Ministrul interimar al Finanțelor susține că investițiile în apărare pot contribui și la dezvoltarea industriei naționale, prin producție realizată în România, transfer tehnologic, locuri de muncă bine plătite și dezvoltarea industriei naționale. „Finanțăm mai ieftin și pe termen lung angajamentele de apărare pe care România și le-a asumat deja. Transformăm investițiile în apărare în producție realizată în România, transfer tehnologic, locuri de muncă bine plătite și dezvoltarea industriei naționale. SAFE înseamnă, așadar, mai multă securitate și o oportunitate reală de industrializare a României”. Alexandru Nazare: „SAFE nu înseamnă doar înzestrarea Armatei” Alexandru Nazare mai spune că un element important al programului îl reprezintă cele 4,2 miliarde de euro destinate infrastructurii cu utilizare duală, civilă și militară. Printre proiectele vizate se află sectoare strategice ale autostrăzilor A7 și A8: Pașcani-Suceava-Siret și Moțca-Iași-Ungheni. „Un element esențial al programului îl reprezintă cele 4,2 miliarde de euro destinate infrastructurii cu utilizare duală, civilă și militară, inclusiv sectoare strategice ale autostrăzilor A7 și A8: Pașcani–Suceava–Siret și Moțca–Iași–Ungheni. SAFE nu înseamnă, astfel, doar înzestrarea Armatei. Înseamnă și autostrăzi pentru regiunea Moldovei, conexiuni mai bune cu Republica Moldova și Ucraina, mobilitate economică și militară și proiecte de infrastructură așteptate de foarte mult timp de comunitățile din regiune”. De asemenea, Ministerul Finanțelor a asigurat cadrul financiar-bugetar și operațiunile necesare pentru atragerea finanțării, cu respectarea obiectivelor fiscal-bugetare ale României. Nazare spune că în următoarea etapă este nevoie de implementare rapidă și transparență. „În etapa următoare, avem nevoie de implementare rapidă și de transparență. În limitele impuse de protejarea informațiilor de securitate națională, alocarea banilor, contractarea și stadiul proiectelor trebuie prezentate public, periodic și clar. Stabilitatea economică este parte a securității naționale. SAFE trebuie să însemne apărare mai puternică, infrastructură modernă și cât mai multă capacitate de producție dezvoltată în România”. România a primit prima tranșă din programul SAFE. Alocarea este de 15% din bugetul rezervat Prima tranșă din programul SAFE, de 2,5 miliarde de euro – adică 15% din totalul de 16,7 miliarde de euro – a fost alocată miercuri, 26 august, către statul român. Prin programul Security Action for Europe (SAFE), sunt oferite împrumuturi către statele membre ale Uniunii Europene cu scopul finanțării achizițiilor comune de muniție, rachete sau sisteme de apărare aeriană și terestră. Pe 30 iulie, a fost adoptat de Senat proiectul de lege pentru aprobarea acordului de împrumut SAFE dintre Uniunea Europeană și România, în valoare de 16.680.055.394 de euro. Acesta a primit 83 de voturi pentru, 35 împotrivă, respectiv 2 abțineri.
Mugurel Laicu, directorul DRDP Iași, demontează scenariile apocaliptice despre autostrăzile Moldovei
Directorul Regional al Direcției Regionale de Drumuri și Poduri (DRDP) Iași, Mugurel Laicu, a oferit clarificări tehnice decisive cu privire la stadiul și finanțarea marilor proiecte de infrastructură rutieră din regiunea Moldovei, respectiv autostrăzile A7 (Bacău–Pașcani) și A8 (Târgu Mureș–Iași–Ungheni). În replică la avertismentele alarmiste apărute recent în spațiul public — care susțineau pierderea a peste 400 de milioane de euro din PNRR și blocarea definitivă a Autostrăzii Unirii (A8) —, șeful DRDP Iași a subliniat că infrastructura regională nu este abandonată, iar proiectele continuă pe baze financiare solide. A7 Bacău–Pașcani nu se blochează: Cum funcționează decontarea prin PNRR Referitor la sectorul A7 Bacău–Pașcani (cu o lungime de 77,4 kilometri), Mugurel Laicu a explicat că, deși lucrările executate după termenul-limită PNRR din 31 august 2026 nu mai pot fi decontate în condițiile inițiale ale nerambursabilelor, proiectul este pe deplin protejat. Principalele puncte tehnice subliniate de directorul DRDP Iași includ: Decontare proporțională cu progresul: În urma negocierilor purtate de România cu Comisia Europeană, toate lucrările finalizate până la data limită din august 2026 vor fi decontate direct raportat la stadiul fizic realizat. Trecerea pe componenta de împrumut: Cele trei loturi ale tronsonului Bacău–Pașcani (cu o valoare totală de peste 7 miliarde de lei) rămân active în evidențele PNRR, fiind transferate pe componenta de împrumut a planului. Acest lucru permite utilizarea continuă a fondurilor europene și asigură fluxul financiar până la recepția finală. Clarificarea cifrei de 400 milioane euro: Reîncadrarea sau diferența de decontare dintre componentele PNRR nu reprezintă „bani pierduți” și nici o sarcină integrală aruncată pe umerii bugetului de stat. Expirarea unui termen din PNRR nu echivalează cu oprirea șantierelor. „A7 Bacău–Pașcani rămâne în implementare. Să spui că autostrada se pierde sau se abandonează este o dezinformare. Există mecanisme clare de finanțare multianuală care asigură continuitatea șantierelor.” — Mugurel Laicu, directorul DRDP Iași Apel la responsabilitate: „Moldova are nevoie de autostrăzi, nu de panică” În încheiere, directorul DRDP Iași, Mugurel Laicu, a făcut un apel la luciditate și profesionalism, delimitând analiza tehnică a infrastructurii de discursul politic senzaționalist. „Putem critica întârzierile și trebuie să cerem Guvernului garanții clare pentru finanțare și termene de execuție ferme. Însă nu este corect să transformăm o ajustare tehnică de finanțare într-o știre falsă despre oprirea autostrăzilor. Ceea ce trebuie să cerem de la cei care administrează banii publici este simplu: finanțare clară, termene clare și responsabilitate.” — Mugurel Laicu, directorul DRDP Iași Moldova continuă astfel parcursul pentru dezvoltarea rețelei sale rutiere de mare viteză, A7 și A8 rămânând prioritățile majore de infrastructură ale regiunii.
Mugurel Laiu, directorul DRDP Iași, demontează scenariile apocaliptice despre autostrăzile Moldovei
Directorul Regional al Direcției Regionale de Drumuri și Poduri (DRDP) Iași, Mugurel Laiu, a oferit clarificări tehnice decisive cu privire la stadiul și finanțarea marilor proiecte de infrastructură rutieră din regiunea Moldovei, respectiv autostrăzile A7 (Bacău–Pașcani) și A8 (Târgu Mureș–Iași–Ungheni). În replică la avertismentele alarmiste apărute recent în spațiul public — care susțineau pierderea a peste 400 de milioane de euro din PNRR și blocarea definitivă a Autostrăzii Unirii (A8) —, șeful DRDP Iași a subliniat că infrastructura regională nu este abandonată, iar proiectele continuă pe baze financiare solide. A7 Bacău–Pașcani nu se blochează: Cum funcționează decontarea prin PNRR Referitor la sectorul A7 Bacău–Pașcani (cu o lungime de 77,4 kilometri), Mugurel Laiu a explicat că, deși lucrările executate după termenul-limită PNRR din 31 august 2026 nu mai pot fi decontate în condițiile inițiale ale nerambursabilelor, proiectul este pe deplin protejat. Principalele puncte tehnice subliniate de directorul DRDP Iași includ: Decontare proporțională cu progresul: În urma negocierilor purtate de România cu Comisia Europeană, toate lucrările finalizate până la data limită din august 2026 vor fi decontate direct raportat la stadiul fizic realizat. Trecerea pe componenta de împrumut: Cele trei loturi ale tronsonului Bacău–Pașcani (cu o valoare totală de peste 7 miliarde de lei) rămân active în evidențele PNRR, fiind transferate pe componenta de împrumut a planului. Acest lucru permite utilizarea continuă a fondurilor europene și asigură fluxul financiar până la recepția finală. Clarificarea cifrei de 400 milioane euro: Reîncadrarea sau diferența de decontare dintre componentele PNRR nu reprezintă „bani pierduți” și nici o sarcină integrală aruncată pe umerii bugetului de stat. Expirarea unui termen din PNRR nu echivalează cu oprirea șantierelor. „A7 Bacău–Pașcani rămâne în implementare. Să spui că autostrada se pierde sau se abandonează este o dezinformare. Există mecanisme clare de finanțare multianuală care asigură continuitatea șantierelor.” — Mugurel Laiu, directorul DRDP Iași Apel la responsabilitate: „Moldova are nevoie de autostrăzi, nu de panică” În încheiere, directorul DRDP Iași, Mugurel Laiu, a făcut un apel la luciditate și profesionalism, delimitând analiza tehnică a infrastructurii de discursul politic senzaționalist. „Putem critica întârzierile și trebuie să cerem Guvernului garanții clare pentru finanțare și termene de execuție ferme. Însă nu este corect să transformăm o ajustare tehnică de finanțare într-o știre falsă despre oprirea autostrăzilor. Ceea ce trebuie să cerem de la cei care administrează banii publici este simplu: finanțare clară, termene clare și responsabilitate.” — Mugurel Laiu, directorul DRDP Iași Moldova continuă astfel parcursul pentru dezvoltarea rețelei sale rutiere de mare viteză, A7 și A8 rămânând prioritățile majore de infrastructură ale regiunii.
A8 Târgu Frumos Lețcani rămâne fără constructor. Deputatul Bogdan Cojocaru cere explicații privind întârzierile și finanțarea SAFE
Tronsonul Târgu Frumos – Lețcani, cu o lungime de 28,6 kilometri și considerat unul dintre cele mai importante segmente ale autostrăzii A8 „Unirii”, nu are încă un constructor desemnat. Deputatul PSD Iași Bogdan Cojocaru solicită explicații de la autorități privind blocajul procedurii și riscul pierderii finanțării europene. „De ce nu avem constructor pe Târgu Frumos – Lețcani, singurul tronson din A8 încă blocat? Un sector vital din autostrada „Unirii” (A8: Ungheni – Iași – Tg. Mureș), finanțat prin programul SAFE, nu are nici până la această oră un constructor desemnat. Tronsonul de 28,6 kilometri Tg. Frumos – Lețcani, integral în județul Iași, nu a fost atribuit. Au fost mai multe contestații, însă termenul de soluționare se prelungește nepermis de mult. Două întrebări pe care le adresez public: 1) Către Consiliul Național pentru Soluționarea Contestațiilor Care este termenul limită până la care vă veți pronunța în această speță, ținând cont de importanța și urgența investiției? 2) Către Ministerul Transporturilor/Compania Națională de Investiții Rutiere Există vreun risc ca pe acest segment din A8 să se piardă finanțarea SAFE?”, a transmis Bogdan Cojocaru, deputat PSD de Iași și liderul județean al social-democraților.
3,93 miliarde de lei din fonduri europene pentru lotul Lețcani Iași. S-a semnat al doilea contract SAFE pe A8
Compania Națională de Investiții Rutiere a semnat contractul pentru autostrada Lețcani – Iași, un tronson strategic de 17,7 kilometri din Autostrada Unirii (A8). Compania spaniolă FCC Construcción va executa lucrările în schimbul sumei de 3,93 miliarde de lei, proiectul fiind finanțat prin programul european SAFE. Parafarea documentelor oficiale a fost posibilă după ce instanțele specializate au respins definitiv toate contestațiile depuse în cadrul procedurii de licitație publică. Detaliile tehnice ale tronsonului: 18 poduri și 6 tuneluri la porțile Iașului Cei 17,7 kilometri din cadrul autostrăzii Lețcani – Iași reprezintă un sector extrem de complex din punct de vedere ingineresc, configurat pentru a prelua și fluidiza traficul greu de la intrarea în municipiul Iași. Pe parcursul acestui tronson, constructorul va trebui să edifice 18 poduri și pasaje rutiere, adaptate reliefului și rețelei de transport existente. De asemenea, proiectul include o caracteristică tehnică de anvergură: realizarea a 6 tuneluri care vor asigura traversarea în siguranță a unor zone cu constrângeri geografice. Întregul sistem de tuneluri va fi conectat și gestionat de un centru dedicat de monitorizare și control integrat. Pentru asigurarea fluxurilor de trafic local și regional, autostrada va beneficia de două noduri rutiere majore: unul la intersecția cu drumul județean DJ 282 și celălalt la conexiunea cu drumul național DN 24, facilitând astfel accesul facil către drumul european și varianta de ocolire a orașului Iași. Ultimatum de la CNIR pentru constructorul spaniol FCC Deși FCC Construcción este recunoscut la nivel mondial drept un gigant în infrastructură, având un portofoliu impresionant ce include metroul din Riyadh și linii feroviare de mare viteză în Spania, autoritățile de la București avertizează că nu vor tolera nicio întârziere. Conducerea Companiei Naționale de Investiții Rutiere (CNIR) a transmis un mesaj extrem de ferm odată cu semnarea documentelor, subliniind că monitorizarea șantierului de pe sectorul autostrăzii Lețcani – Iași va fi extrem de riguroasă: „Este un constructor cu experiență solidă în mari lucrări de infrastructură, unul dintre cei mai mari din Spania și cu un portofoliu de lucrări relevant în România. Cu toate acestea, atragem atenția tuturor antreprenorilor că termenele pentru autostrada A8 sunt deja strânse și nu vom accepta nicio abatere de la termenele contractuale. Odată cu Ordinele de începere așteptăm o planificare corespunzătoare a lucrărilor” a precizat directorul general al CNIR, Gabriel Budescu. Pentru implementarea acestui contract, gigantul spaniol a venit cu o structură puternică de suport formată din opt subcontractanți specializați. Printre aceștia se numără compania ieșeană Danavi, dar și parteneri recunoscuți precum Systra (Italia), Gauss (Timișoara), Eckon (Teleorman), Geologic Site (Hunedoara), Elektra Invest (București) și Complexul Muzeal Național Neamț, ultimul fiind responsabil de descărcările de sarcină arheologică de pe traseu. Radiografia Autostrăzii Unirii (A8): Peste 250 de kilometri aflați în faza de contractare Odată cu securizarea lotului Lețcani – Iași, harta Autostrăzii A8 prinde un contur tot mai clar. În acest moment, pe întregul traseu cuprins între Târgu Mureș și Târgu Frumos, la care se adaugă sectorul proaspăt semnat, sunt contractați peste 250 de kilometri de autostradă. Valoarea totală a investițiilor rutiere pe această magistrală a depășit pragul istoric de 36 de miliarde de lei (fără TVA), fiind împărțită între mari concerne de construcții: UMB: 178 km (valoare de 26 miliarde de lei); Nurol: 24,4 km (valoare de 2,4 miliarde de lei); Ozaltin: 23,4 km (valoare de 2,9 miliarde de lei); FCC Construcción: 17,7 km (valoare de 3,93 miliarde de lei); Danlin XXL: 14,4 km (valoare de 0,9 miliarde de lei). Pentru închiderea completă a coridorului de mare viteză din Moldova mai rămân de semnat doar două verigi lipsă: tronsonul Târgu Frumos – Lețcani (adjudecat preliminar de românii de la Danlin XXL) și sectorul de frontieră Iași – Vamă (atribuit companiei italiene Itinera). Ambele proceduri administrative se vor finaliza cu semnarea oficială a contractelor imediat ce consiliile de soluționare vor emite deciziile privind ultimele contestații aflate pe rol.
Iașul devine noul hub logistic al Moldovei. Piața spațiilor industriale din România
Piața spațiilor industriale și de depozitare din România a atins un nou nivel record la finalul anului 2025, cu peste 1,27 milioane de metri pătrați închiriați. În acest context, hub logistic Iașul începe să capete o importanță tot mai mare pe harta investițiilor, pe fondul supraaglomerării pieței din zona Capitalei. Analizele arată că dezvoltatorii imobiliari și marile companii de distribuție își îndreaptă tot mai mult atenția către regiunea de nord-est a țării, în special către orașele Iași și Bacău. Potrivit datelor analizate de platforma construct-intelligence.ro și citate din rapoartele companiei Cushman & Wakefield Echinox, anul 2025 a fost al doilea cel mai bun an din istoria pieței logistice românești. Hub logistic Iașul, noua direcție pentru investițiile din industrie Creșterea accelerată a sectorului logistic a fost confirmată de volumul total al spațiilor închiriate, care a ajuns la aproximativ 1.275.000 de metri pătrați, cu 51% mai mult decât în anul precedent. Aproximativ 60% din această suprafață a reprezentat contracte noi, ceea ce arată extinderea rețelelor de distribuție la nivel național. Zona București-Ilfov continuă să domine piața, concentrând aproximativ 75% din totalul spațiilor închiriate. Cu toate acestea, disponibilitatea spațiilor începe să devină tot mai redusă, iar rata de neocupare a scăzut la 4,7%, unul dintre cele mai mici niveluri din ultimii ani. Această situație determină investitorii să se orienteze către alte regiuni ale țării, unde există spațiu pentru dezvoltare. Astfel, hub logistic Iașul începe să devină o direcție strategică pentru companiile din retail, logistică și distribuție. La finalul anului 2025, stocul total de spații industriale și logistice din România a ajuns la aproximativ 7,9 milioane de metri pătrați, confirmând ritmul rapid de dezvoltare al acestui sector economic. Autostrada A7 este și ea un motor care împinge economia. Olympian Park Iași, proiectul care poate transforma Iașul într-un hub logistic Unul dintre proiectele care ar putea accelera dezvoltarea unui hub logistic Iașul este viitorul parc industrial Olympian Park Iași, dezvoltat de compania grecească Helios Phoenix. Proiectul va fi construit în comuna Miroslava, pe un teren de aproximativ 15 hectare, achiziționat de la dezvoltatorul Eli Parks. Amplasarea este considerată strategică, deoarece oferă acces direct la centura orașului și la drumul european E58, precum și o distanță de aproximativ 40 de minute până la granița cu Republica Moldova. Autorizația de construire a fost emisă în iunie 2025, iar proiectul va include peste 150.000 de metri pătrați de spații logistice clasa A. Prima etapă a dezvoltării este programată pentru a doua jumătate a anului 2026 și va livra aproximativ 85.800 de metri pătrați, construiți în trei faze egale. Investiția este susținută printr-o linie de credit în valoare de 60 de milioane de euro, acordată de Alpha Bank. Infrastructura și contextul regional susțin dezvoltarea economică Creșterea interesului pentru dezvoltarea unui hub logistic Iașul este alimentată de mai mulți factori strategici. Unul dintre cele mai importante proiecte de infrastructură este viitoarea Autostrada A8, care ar urma să conecteze direct regiunea Moldovei cu rețeaua europeană de transport. O astfel de conexiune ar putea elimina unul dintre principalele dezavantaje logistice ale zonei în raport cu vestul și sudul României. Un alt element important este integrarea României în Spațiul Schengen, care a devenit operațională pentru frontierele terestre în 2025. Eliminarea controalelor la granițe facilitează transportul internațional de mărfuri și reduce timpii de tranzit pentru operatorii logistici. În același timp, apropierea geografică față de Republica Moldova și Ucraina transformă orașul Iași într-un punct strategic pentru distribuția regională și pentru viitoarele fluxuri comerciale din estul Europei. Pe fondul acestor evoluții, tot mai mulți investitori analizează potențialul regiunii, iar proiecte precum Olympian Park pot consolida rolul economic al Moldovei. În următorii ani, hub logistic Iașul ar putea deveni una dintre cele mai importante direcții de dezvoltare industrială din România. Donație lunară Donează lunar pentru susținerea jurnalismului de calitate Donație singulară Donează o singură dată pentru susținerea jurnalismului de calitate
AUTOSTRADA A8, anunț important pentru șoferi. 12 oferte depuse pentru tronsonul 3 Târgu Neamț- Iași -Ungheni. Imagini spectaculoase. La cât se ridică valoarea de proiectare
Compania Națională de Investiții Rutiere a primit astăzi, 12 oferte la contractul pentru proiectarea și execuția tronsonului 3 al Autostrăzii A8 Târgu Neamț (Moțca)- Iași-Ungheni. Contractul pentru tronsonul 3 Lețcani (DN28)-DN24 (Iași) are o valoare estimată de 5,29 miliarde lei și o durată de realizare este de 46 de luni, din care 10 luni pentru proiectare și 36 de luni pentru execuție lucrări. Ofertele depuse : 1. Ceigall India Limited (Ofertant unic) 2. FCC Construccion S.A. (ofertant unic) 3. WEBUILD SPA -Milano (Ofertant unic) 4. Cengiz Insaat Sanayi ve Ticaret A.S. (Ofertant unic) 5. Asocierea Construcții Erbașu (Lider)-Conest S.A- EKY-SAM-Frasinul 6. Asocierea Danlin XXL (Lider) -Intertranscom Impex S.R.L.-Evropeiski-Patishta-Groma Hold Ltd. 7. Asocierea ITINERA SPA (Lider)-Saipem S.P.A.-ICM S.P.A. 8. Asocierea MAPA Insaat ve Tikaret Anonim Sirketi (Lider) -Gunal Insaat Ticaret Sanayi Anonim Sirketi 9. Asocierea MAKIMSAN Asfalt Taahhut Inșaat Sanayi ve Ticaret Anonim Sirketi (Lider) -Veta Global S.R.L. 10. Asocierea Concelex (Lider)-X-WAY Infrastructure 11. Asociere Biskon Yapi-Anonim Sirketi (Lider)-Straco Holding-MIS Grup-Ilgaz Construction 12. Asocierea Ozaltin Insaat Ticaret Ve Sanay A.S. (Lider)-Fernas Insaat Anonim-Sirketi -Ozkar Insaat Sanayi ve Ticaret-Anonim Șirketi. Autostrada A8 : 12 oferte depuse pentru tronsonul 3 Târgu Neamț-Iași-Ungheni Caracteristice tehnice : Tronsonul 3, Lețcani -Iași are o lungime de 17,7 kilometri și include: 18 poduri și pasaje; 6 tunele și un centru de monitorizare tunel; 2 noduri (nod rutier la intersecția cu DJ 282 și nod rutier intersecție cu DN 24).Compania Națională de Investiții Rutiere a primit astăzi, 12 oferte la contractul pentru proiectarea și execuția tronsonului 3 al Autostrăzii A8 Târgu Neamț (Moțca)-Iași-Ungheni. Contractul pentru tronsonul 3 Lețcani (DN28)-DN24 (Iași) are o valoare estimată de 5,29 miliarde lei și o durată de realizare este de 46 de luni, din care 10 luni pentru proiectare și 36 de luni pentru execuție lucrări. Autostrada A8 : 12 oferte depuse pentru tronsonul 3 Târgu Neamț-Iași-Ungheni Autostrada A8 : 12 oferte depuse pentru tronsonul 3 Târgu Neamț-Iași-Ungheni Sursă foto și VIDEO: Compania Națională de Investiții Rutiere RECOMANDAREA AUTORULUI: Cum arată Imperiul lui Radu Mazăre din Madagascar. Imagini SPECTACULOASE din paradisul în care s-a refugiat fostul primar al Constanței, după ce a ieșit din pușcărie. Ospățuri exotice alături de soție, peisaje de vis și un animal de companie surpriză
CNIR a dat în judecată firma Kido, sub acuzația că a blocat cu rea-voință tronsonul 1 al autostrăzii A8
Compania Naţională de Investiţii Rutiere (CNIR) a depus acţiune în instanţă împotriva SC Kido Consult Project Construct SRL, prin care doreşte să recupereze prejudiciul produs în urma blocării cu rea-voinţă a procedurii pentru atribuirea contractului pentru proiectarea şi execuţia tronsonului 1 Moţca-Târgu Frumos al Autostrăzii Unirii A8. CNIR cere plata unor despăgubiri în valoare de 220.000 lei. „Compania Naţională de Investiţii Rutiere a depus acţiune în instanţă împotriva SC Kido Consult Project Construct SRL, prin care doreşte să recupereze prejudiciul produs în urma blocării cu rea-voinţă a procedurii pentru atribuirea contractului pentru proiectarea şi execuţia tronsonului 1 Moţca-Târgu Frumos al Autostrăzii Unirii A8. Considerăm că, prin cele două cvasi-contestaţii depuse la Consiliul Naţional pentru Soluţionarea Contestaţiilor (CNSC), contestaţii neîntemeiate şi care nu au respectat prevederile legale, SC Kido Consult Project Construct a încercat blocarea procedurii de atribuire a contractului, şi, implicit realizarea unui proiect de importanţă majoră pentru infrastructura naţională şi europeană”, informează CNIR, citat de News.ro. La contractul de aproximativ 6 miliarde lei pentru construirea tronsonului Moţca-Târgu Frumos (27 km), Kido Consult Project Construct SRL a depus două contestaţii (pe 28 aprilie 2025 şi pe 19 mai 2025) pe care CNSC le-a respins. Compania Naţională de Investiţii Rutiere a menţinut termenul de 20 mai 2025 pentru deschiderea ofertelor, dată la care au fost depuse şase oferte de la constructori din România, Italia şi Turcia, iar firma Kido nu s-a numărat printre operatorii economici înscrişi în procedura de atribuire a contractului. „În cadrul acţiunii de chemare în judecată pentru repararea prejudiciului cauzat, pe care am depus-o la Tribunalul Bucureşti, CNIR a solicitat plata unor despăgubiri în valoare de 220.000 lei. Această sumă este echivalentul cauţiunii pe care ar fi trebuit să o depună odată cu respectivele contestaţii, în conformitate cu prevederile Legii 101/2016”, a precizat directorul general al Companiei Naţionale de Investiţii Rutiere, Gabriel Budescu. CITIȚI ȘI: Reporter politic, acreditat la Guvern. În presă din 2004. Am lucrat la TVR, Rol.ro, Realitatea.net, Realitatea TV, Mediafax.ro, B1 TV, România Liberă. Doctorandă la SNSPA, sub coordonarea Prof. … vezi toate articolele