Momente de panică în rândul pasagerilor: Un avion a făcut o coborâre de urgență pentru a evita altă aeronavă în SUA
Zborul Southwest tocmai decolase din Burbank, California, când pilotul a primit o alertă cu privire la un avion din apropiere. Datele de la FlightAware arată că aeronava a coborât cu 91 metri în doar 36 de secunde. Cei aflați la bord au declarat că au intrat în panică, iar unii s-au temut că avionul era pe punctul de a se prăbuși. Comediantul Jimmy Dore a postat pe X: „Pilotul a fost nevoit să coboare brusc pentru a evita o coliziune în aer… eu și mulți alții am fost aruncați din scaune și ne-am lovit capul de tavan, iar un însoțitor de zbor a avut nevoie de îngrijiri medicale”. Stef Zambrano a văzut o femeie care nu purta centura de siguranță aruncată din scaunul ei, care apoi a spus: „Vreau să cobor din avionul ăsta. Vreau să fiu pe pământ”. Oamenii credeau că aeronava se va prăbuși Un alt pasager, Steve Ulasewicz, a declarat pentru NBC Los Angeles că a avut senzația că avionul a fost în cădere liberă timp de 10 secunde. „Oamenii țipau. Era un haos total. Oamenii credeau că avionul se prăbușește”, a adăugat el. Aeronava a putut să-și continue zborul către destinația finală, Las Vegas, unde a aterizat în siguranță, fără alte incidente. Se crede că Boeing 737 se afla în aceeași zonă cu un avion de vânătoare britanic Hawker Hunter Mk. 58. Southwest colaborează în prezent cu Administrația Federală a Aviației „pentru a înțelege mai bine circumstanțele” evenimentului. Este pentru a doua oară într-o săptămână când un avion de pasageri a fost nevoit să efectueze manevre bruște de zbor pentru a evita o posibilă coliziune în aer. Au fost exprimate îngrijorări cu privire la siguranța aviației în SUA, în urma unei serii de incidente recente. În ianuarie, o coliziune în aer în Washington DC a provocat moartea a 67 de persoane
Avion militar al Forțelor Aeriene din Bangladesh s-a prăbușit într-un colegiu din Dhaka, cel puțin o persoană a murit
Un avion F-7 aparținând Forțelor Aeriene din Bangladesh s-a prăbușit luni în cartierul Uttara din capitala Dhaka, intrând într-o clădire a colegiului Milestone, potrivit autorităților. Conform DhakaTribune, incidentul a fost raportat la ora locală 13:18, iar opt unități de pompieri din diverse zone, inclusiv Uttara, Tongi și Mirpur au intervenit imediat. BREAKING: A BAF F-7 BGI training jet has crashed onto Milestone College campus in Uttara, #Dhaka. Fire and smoke seen rising as chaos unfolds. Casualties are feared. Firefighters and military teams are on the scene. #PrayForUttara #PlaneCrash #Dhaka #Bangladesh pic.twitter.com/Cnn5dHJP7K — Rifat Alam (@RifatAlam007) July 21, 2025 Purtătoarea de cuvânt a Serviciului de Pompieri, Lima Khanam, a confirmat decesul unei persoane. Videoclipurile apărute pe rețelele sociale arată mai mulți răniți fiind transportați spre spitalul Uttara Adhunik. „Un avion de antrenament s-a prăbușit în zona colegiului Milestone. Operațiunile de salvare sunt în desfășurare. Vom oferi detalii suplimentare în curând”, a declarat comisarul adjunct al Poliției din Divizia Uttara, Mohidul Islam. Potrivit martorilor oculari, avionul s-a prăbușit brusc, cu un zgomot puternic, declanșând panică în rândul elevilor și personalului. Clădirea lovită găzduia în principal cursuri pentru copii de grădiniță, iar orele se terminaseră cu puțin timp înainte de accident, evitându-se astfel o tragedie de proporții.
Preşedintele Azerbaidjanului cere Rusiei să recunoască doborârea avionului cu 38 de victime
„Ştim exact ce s-a întâmplat şi putem demonstra acest lucru. Mai mult, suntem convinşi că şi oficialii ruşi ştiu ce s-a întâmplat. Adevărata întrebare este: de ce nu au făcut ceea ce ar trebui să facă orice vecin responsabil?”, a declarat Aliyev în cadrul unei conferinţe de presă. La momentul respectiv, liderul de la Kremlin, Vladimir Putin şi-a cerut scuze pentru ceea ce Kremlinul a numit un „incident tragic”, însă nu şi-a asumat responsabilitatea. El a subliniat că Azerbaidjanul aşteaptă recunoaşterea formală a incidentului, tragerea la răspundere a celor implicaţi, compensarea familiilor victimelor şi a celor răniţi, precum şi rambursarea costurilor aeronavei distruse. Incidentul a avut loc în luna decembrie a anului trecut, când zborul J2-8243, operat de Azerbaijan Airlines pe ruta Baku–Grozny, s-a prăbuşit lângă Aktau, în Kazahstan, după ce se abătuse de la traiectorie în sudul Rusiei, zonă aflată sub atacuri cu drone ucrainene. 38 de persoane au murit, iar 29 au supravieţuit. Relaţiile dintre Moscova şi Baku s-au deteriorat suplimentar după ce autorităţile ruse au reţinut mai mulţi etnici azeri în Rusia, acuzându-i de diverse crime.
Exclusiv | Cât costă un zbor prezidențial în mandatul lui Nicușor Dan
Fostul președinte al României Klaus Iohannis nu apela la aeronave militare în deplasările sale oficiale. Aeronava cu care zbura cel mai des era un Gulfstream G550. Noul locatar de la Palatul Cotroceni, Nicușor Dan, nu pare a fi impresionat de lux. Zboară cu un avion militar din dotarea Forțelor Aeriene Române, respectiv C-27J Spartan în varianta VIP. Momentul a fost surprins în imagini de liderul USR, Dominic Fritz, care s-a pozat cu 3 miniștri (Ionuț Moșteanu, Oana Țoiu și Radu Miruță) și un vicepremier (Dragoș Anastasiu), alături de președinte, în drumul spre Germania (VEZI AICI). Nicușor Dan a mai folosit aeronava militară și în deplasarea de la summitul NATO, de la Haga. Aproximativ 22 de milioane de euro a costat statul român deplasările cu avioane private închiriate de președintele Klaus Iohannis în ultimii ani, potrivit datelor oficiale publicate de Administrația Prezidențială. Odată cu schimbarea președintelui, Nicușor Dan a ales pentru deplasările externe un avion militar C-27J Spartan produs de constructorul italian Alenia Aeronautica. Șapte aeronave de acest tip, în configurație full-option, se află în dotarea Forțelor Aeriene Române. Ele sunt menite de a executa misiuni diverse, de la transport de personal/containere, până la stingere de incendii sau repatrieri din zone de conflict. Cât costă și ce opțiuni are o aeronavă C-27J Spartan Prețul unei astfel de aeronave este de aproximativ 53 de milioane de dolari, potrivit site-urilor de specialitate. Una din acele 7 aeronave din dotarea României este folosită și de președintele Nicușor Dan în deplasarea din Germania, acolo unde întâlnește cu cancelarul Friedrich Merz. C-27J Spartan are sisteme aeronautice Lockheed Martin, pilot automat Honeywell, două motoare Rolls-Royce Allison AE2100-D2A turbopropulsoare și o putere de 4.637 cai putere, potrivit aerocorner.com. Viteza maximă de croazieră este 315 noduri, echivalentul a 583 km/h, și are o autonomie de deplasare de 1.000 de mile marine, adică 1.852 kilometri, potrivit sursei citate. Când vine vorba de costurile de operare, acestea sunt suportate integral din bugetul MApN, inclusiv combustibilul și plata piloților. Sursele consultate de Gândul, din zona aeronautică, spun că nu există o estimare oficială a costului zborului pe oră, prețul fiind calculat per misiune, iar datele de acest tip sunt nepublice. Cu toate acestea, estimările de pe site-urile de specialitate indică un cost estimativ de 9.000 de dolari pe oră. La un zbor total de aproximativ 6 ore București-Berlin dus-întors, rezultă o sumă de 54.000 de dolari. Surse din domeniul aviației militare spun că prețul mediu per misiune cu o aeronavă tip C-27J Spartan este de 25.000 de dolari. Klaus Iohannis, adeptul private-jeturilor Fostul președinte al României pentru două mandate, Klaus Iohannis, nu se sfia de a face din vizitele sale externe un adevărat stil de viață. Gulfstream 550 este avionul pe care Iohannis îl utiliza cel mai des în deplasările sale. 11.000 de dolari este costul aproximativ al unei ore de zbor cu acest tip de aeronavă, potrivit site-ului MonarchAirGroup.com, care oferă servicii de închiriere a unui avion similar cu cel utilizat de Iohannis. De menționat că prețul poate varia în funcție de dotări, echipaj, servicii la bord (meniuri, băuturi etc.) și poate ajunge și până la 18.000-20.0000 de dolari. Dacă Iohannis ar fi mers la un cost de aproximativ 18.000 de dolari pe oră cu un Gulfstream, păstrând comparația la cazul Germaniei, prețul total s-ar fi ridicat la peste 100.000 de dolari dus-întors, adică cu aproximativ 50.000 de dolari mai mult decât președintele Nicușor Dan pentru aceeași călătorie. Dacă ne gândim că Gulfstream 550 a fost folosit de Iohannis pentru două vizite în SUA din 2024, dar și în deplasări în Emiratele Arabe Unite (martie 2023), turneul african din Kenia, Tanzania, Capul Verde și Senegal (noiembrie 2023), dar și în aprilie 2024 în Coreea de Sud, costul este unul amețitor. Așa se explică cele 22 de milioane de euro facturate de companii aeriene către Administrația Prezidențială, potrivit datelor publice publicate de Palatul Cotroceni în timpul interimatului lui Ilie Bolojan. Foto colaj: Forțele Aeriene Române + BoardingPass + Mediafax/ Mihai Pop AUTORUL RECOMANDĂ:
Ar putea fi primul avion hibrid cu consum de combustibil redus cu 90%. Inovația care are potențial să schimbe totul
O companie britanică specializată în sisteme electrice de propulsie, pe nume Helix, a publicat o propunere revoluționară pentru reducerea consumului de combustibil cu până la 90% pe zborurile scurte, printr-un design hibrid-electric avansat. Soluția vizează avioanele regionale și private care operează pe rute sub 250 mile nautice, un segment care reprezintă peste 26% din traficul aerian global și care se estimează că va ajunge la 115 miliarde de dolari până în 2035, scrie Interesting Engineering. Conform documentului tehnic intitulat „A New Architecture for Aviation”, Helix propune o refacere în trei pași a configurației actuale a avioanelor turbopropulsate, bazată pe tehnologii deja disponibile: Propulsie hibridă cu generatoare compacte, Motoare electrice cu densitate mare de putere, Elice carenate pentru eficiență aerodinamică sporită. De la 230 kg la 23 kg de combustibil per zbor Prin această configurație, consumul de combustibil pentru o cursă tipică de 250NM este redus de la 230 kg la doar 23,8 kg, adică 10,3% din consumul unui avion convențional. Sistemul permite operarea complet electrică în fazele critice precum decolarea și aterizarea, în timp ce în croazieră un generator alimentat cu combustibil lichid reîncarcă bateriile. Comparativ cu un avion full-electric alimentat de baterii comerciale cu 205 Wh/kg (care ar avea o autonomie limitată la 142 NM), soluția Helix permite dublarea razei de acțiune și o reducere cu 74,3% a consumului față de aeronavele clasice. Optimizarea trenului de propulsie, o necesitate Un element cheie este înlocuirea motoarelor grele MagniX650 (205 kg/unitate) cu noile motoare Helix SPX417-200, care oferă 568 kW la doar 90 kg. Prin adăugarea unui sistem de transmisie cu reductor și a unei invertoare mai ușoare, întreaga unitate de propulsie cântărește 124 kg, economisind peste 220 kg per avion. Această reducere permite creșterea capacității bateriei cu peste 45 kWh, ceea ce contribuie la o scădere suplimentară a consumului până la 50,2 kg, echivalentul a 21,7% din consumul tradițional. Elice carenate pentru eficiență și zgomot redus Un alt pas important este implementarea elicei carenate, o tehnologie care înlocuiește elicele deschise cu variante închise într-un tub cilindric, pentru reducerea pierderilor de vârf și creșterea tracțiunii statice. Chiar dacă adaugă 91 kg la masa avionului și scade viteza optimă de croazieră de la 81 m/s la 77 m/s, sistemul oferă o economie de energie semnificativă, cu o reducere suplimentară de 33 kWh în consumul necesar pentru croazieră. Helix susține că acest design permite reducerea totală a consumului cu 60% față de o arhitectură hibridă standard și cu 89,7% față de un avion clasic. Ce implicații există pentru aviația regională Costurile cu combustibilul reprezintă aproape 30% din operațiunile aeriene, iar în contextul tranziției către carburanți sustenabili (SAF) mai scumpi, soluțiile de eficiență devin esențiale. Arhitectura propusă de Helix oferă o cale realistă și imediat aplicabilă către o aviație mai verde, mai silențioasă și mai ieftină, fără a aștepta baterii miraculoase sau tehnologii din viitor. Helix ar putea astfel să devină un nume-cheie în revoluția electrificării aviației regionale, oferind o punte între realitatea actuală și obiectivele ambițioase de reducere a emisiilor pentru 2030 și 2050.
Noua regula UE care poate să strice concediile românilor. Ce obiect nu mai avem voie să punem în bagajul de cală
Turiștii care se deplasează pe teritoriul Uniunii Europene au o nouă interdicție: nu mai au voie să lase obiecte de mare risc în bagajele din cală. Despre ce fel de obiecte de mare risc ar fi vorba? Măsura vizează reducerea riscului de incendii și explozii. Turiștii nu mai pot depozita acumulatorii în bagajele din cală Bateriile litiu-ion: prin noua reglementare europeană, acumulatorii extern pentru încărcarea telefoanelor mobile și laptopurilor nu mai pot fi depozitate în bagajele de cală. Acestea trebuie să fie plasate doar în bagajul de mână. Pasagerii trebuie să se asigure că dispozitivele nu sunt utilizate sau încărcate pe durata zborului. Bornele bateriilor trebuie să fie izolate pentru a nu fi lovite. Unele companii aeriene pot solicita ca fiecare dispozitiv să fie depozitat individual, într-o husă sau pungă de plastic. Potrivit Murcia Today, pot fi depozitați doar acumulatorii de 100 watt-oră, deși alte companii acceptă până la 160 Wh. Ce riscă turiștii care încalcă regula Turiștii care încalcă noua normă europeană pot fi opriți la filtrul de securitate, amendați și chiar interziși la îmbarcare. Acumulatorii externi descoperiți în bagajele de cală vor fi confiscați. Acumulatorii externi trebuie să fie depozitați în geantă, nu în cală! Citește și: Ce se întâmplă dacă lași încărcătorul în priză, fără a fi conectat la telefon. Care sunt pericolele Iulian Constantin are o experiență de peste 4 ani în presă după ce a absolvit Facultatea de Jurnalism în anul 2019. A lucrat ca reporter TV, fotograf și a colaborat cu mai multe reviste și ziare. Hobby-urile … vezi toate articolele
Ocolul Pământului în câteva ore – Motorul hipersonic capabil să atingă 20.000 km/h nu mai este de domeniul fantasticului și vine tot de la chinezi
China a prezentat un motor hipersonic capabil să atingă viteze de până la 20.000 km/h, suficient pentru a înconjura planeta în două ore. Inovația ar putea schimba radical transportul aerian și echilibrul militar global. Un motor hipersonic dezvoltat de cercetători chinezi ar putea redefini complet transportul aerian și capabilitățile militare globale. Având o viteză estimată la 20.000 km/h (aproximativ Mach 16), acest motor permite, teoretic, realizarea unui zbor de la Paris la New York în doar două ore, scrie publicația Farmingdale Observer. Care este secretul acestui motor Secretul motorului constă în funcționarea sa în două moduri distincte. Până la Mach 7, acesta folosește un ciclu de detonare rotativă, o tehnologie care comprimă aerul și îl aprinde într-o cameră cilindrică, creând o undă de detonare în spirală. Acest proces maximizează eficiența energetică și generează o propulsie superioară motoarelor convenționale. După această viteză, motorul trece la detonare oblică, o tehnologie rar implementată la scară practică. Aici, aerul este comprimat printr-un canal de admisie înclinat, apoi aprins, iar detonarea are loc într-un unghi controlat. Această metodă oferă stabilitate superioară la viteze extreme și o eficiență crescută. Dezvoltarea motorului nu vizează doar transportul civil. Potrivit experților, tehnologia poate fi adaptată pentru a produce avioane de luptă și rachete hipersonice capabile să ocolească sistemele convenționale de apărare. Acest fapt ridică semne de întrebare serioase privind echilibrul militar global și posibila escaladare a unei noi curse a înarmărilor. Totodată, implicațiile geopolitice sunt majore. SUA, China și Rusia investesc masiv în domeniul hipersonic, într-o competiție tehnologică cu posibile consecințe asupra stabilității internaționale. Totuși, mai avem mult până departe Cu toate acestea, viitorul aviației hipersonice rămâne incert. Realizarea practică a acestor tehnologii la scară comercială implică obstacole tehnice și economice considerabile. De asemenea, impactul asupra mediului, în special din cauza emisiilor la altitudine foarte mare, trebuie evaluat atent. China afirmă că motorul este încă în faza de testare, fără a oferi un calendar clar privind aplicarea sa comercială sau militară. În ciuda optimismului, experții avertizează că tranziția de la prototip la implementare efectivă va necesita ani de cercetare și validare. Fără dar și poate, motorul hipersonic chinezesc reprezintă un pas tehnologic major, cu potențialul de a remodela lumea în care trăim, fie prin zboruri intercontinentale de câteva ore, fie prin schimbări profunde în strategia de apărare. Dar odată cu această promisiune, vine și responsabilitatea de a gestiona riscurile și provocările într-un mod echilibrat.