De ce nu ar trebui să speli niciodată carnea crudă de pui înainte de gătire. Riscurile despre care puțini oameni știu
De ce nu ar trebui să speli niciodată carnea crudă de pui înainte de gătire. Riscurile despre care puțini oameni știu. Spălarea cărnii crude de pui poate părea un gest de igienă, însă este de fapt inutilă și poate fi chiar periculoasă. Puiul cumpărat din magazine este deja spălat. În plus, studiile recente sugerează că această practică face foarte puțin pentru a elimina agenții patogeni, în timp ce poate contribui la răspândirea microbilor, scrie Science Alert. „În ciuda a ceea ce ați auzit sau ați văzut pe rețelele sociale, nu ar trebui niciodată să spălați carnea crudă de pui înainte de a o găti”, avertizează Julian Cox, vicepreședintele Consiliului Australian pentru Informații privind Siguranța Alimentară, cu ocazia Săptămânii Siguranței Alimentare din Australia. Sursă foto: Shutterstock În 2022, un sondaj online realizat în Statele Unite a arătat că, dintre 1.822 de consumatori intervievați, 73% au declarat că spală carnea crudă de pasăre înainte de preparare. Doar 30% dintre aceștia știau că această practică nu este recomandată. În 2019, un studiu realizat de Departamentul pentru Agricultură al Statelor Unite (USDA) a constatat că 26% dintre participanții care au spălat carnea crudă de pui au transferat bacterii pe salata lor atunci când au folosit ulterior chiuveta pentru a spăla legumele. Dezinfectarea temeinică a chiuvetei cu apă fierbinte și detergent este o opțiune, însă reprezintă o sarcină suplimentară inutilă. Un studiu îngrijorător a arătat că una din cinci infecții ale tractului urinar poate fi asociată cu manipularea necorespunzătoare a cărnii crude în bucătărie. Pentru a vă proteja cât mai bine împotriva bacteriilor Salmonella și E. coli, este recomandat: Să nu spălați carnea crudă. Să folosiți un tocător separat pentru carnea crudă. Să vă spălați mâinile cu săpun timp de cel puțin 20 de secunde după ce ați atins carne crudă. Să utilizați un termometru alimentar pentru a vă asigura că puiul este gătit la o temperatură internă de cel puțin 74°C. Sursă foto: Shutterstock
Mâini nespălate, mâncare de stradă și praf: rețeta unui medic pentru un sistem imunitar puternic
Nutriționistul Mihaela Bilic susține că unul dintre cele mai eficiente moduri de a-ți întări imunitatea este și cel mai contraintuitiv: să călătorești în țări mai puțin igienizate și să mănânci mâncare de stradă. Explicația ține de microbiom și de modul în care sistemul imunitar se dezvoltă prin expunere, nu prin protecție. Mihaela Bilic, medic specialist în nutriție, atrage atenția că obsesia pentru igienă a produs efectul opus față de cel dorit. Prea multă sterilizare slăbește organismul în loc să-l protejeze. „Paradoxul este că imunitatea are de câștigat când ne desfășurăm viața mai puțin igienic, cosmetizat și controlat”, a scris Bilic pe pagina sa de Facebook. Ce este microbiomul și de ce contează În intestinul uman trăiesc aproximativ 2 kilograme de bacterii. Aceste populații microbiene stau la baza rezistenței organismului față de boli, toxine și agenți patogeni. Medicina a acceptat importanța microbiomului abia în ultimii zece ani. Bacteriile benefice provin din alimentele vii și fermentate, fără conservanți, dar și din contact cu mediul înconjurător, cu persoane și obiecte – cu condiția ca totul să nu fie steril. Igiena excesivă, un risc real Sistemul imunitar se dezvoltă prin expunere: mâini nespălate, praf, contact cu animale, pământ, grajd. Măsurile de igienă au fost concepute pentru siguranță, dar aplicate excesiv produc intoleranțe, alergii și fragilitate imunitară, spune Bilic. „Prea multă igienă ne fragilizează, devenim intoleranți, alergici și bolnăvicioși”, a precizat medicul. Recomandarea neobișnuită: călătorește în țări mai puțin dezvoltate Cea mai surprinzătoare recomandare a Mihaelei Bilic vizează destinațiile de călătorie. India, Asia și Africa, cu mâncare gătită pe stradă și contact direct cu populația locală, reprezintă o oportunitate de a diversifica microbiota intestinală. Schimbul de bacterii și virusuri cu populații din medii diferite îmbogățește microbiomul și repopulează intestinul cu microorganisme benefice. Medicul recunoaște că există și riscuri – o toxiinfecție alimentară din fructe nespălate, de exemplu – dar consideră că organismul iese mai puternic și mai rezistent în urma unor astfel de experiențe.
Cuplurile care locuiesc împreună împart până la 30% din bacteriile intestinale
Microbiomul uman este „comunitatea” de bacterii, viruși și ciuperci care trăiesc în și pe corpul nostru, inclusiv bacteriile intestinale. El se formează încă de la naștere. Interacțiunile sociale cu cei din jur îl modelează continuu pe parcursul vieții, scrie El Economista. Persoanele cu care locuim influențează direct compoziția microbiotei noastre. Cuplurile care trăiesc împreună prezintă o diversitate microbiană mai mare față de cele care locuiesc separat. Aceasta este o veste bună pentru sănătate. De ce diversitatea bacteriană contează O microbiotă intestinală diversă reduce riscul de sindrom al intestinului iritabil. Scade și probabilitatea bolilor cardiovasculare și a nivelurilor ridicate de zahăr în sânge. Bacteriile din familia Ruminococcus sunt printre cele mai benefice identificate de cercetători. Ce se întâmplă la un sărut Microbiomul oral este cel mai vizibil afectat de viața în cuplu. Partenerii își schimbă saliva în mod regulat. Un sărut de doar zece secunde poate transfera până la 80 de milioane de bacterii. Un microbiom oral sănătos protejează împotriva cariilor dentare și are proprietăți antiinflamatorii. Există însă și un risc: bacteriile din genul Neisseria pot fi dăunătoare și pot provoca meningită. Bacteriile de pe piele, o amprentă de cuplu Efectul conviețuirii asupra microbiomului pielii este atât de puternic încât cercetătorii au putut identifica, pe baza probelor bacteriene individuale, 86% dintre cuplurile care locuiesc împreună. Modelele computerizate au realizat această predicție exclusiv pe baza bacteriilor prezente pe piele. Concluzia cercetătorilor este liniștitoare: deși poate părea alarmant, în majoritatea cazurilor nu există motive de îngrijorare. Schimbul de microorganisme între parteneri este un proces natural, cu efecte preponderent pozitive asupra sănătății ambilor.
Nu chimioterapie, ci bacterii. Cercetătorii au găsit o metodă să atace cancerul din interior fără să afecteze restul corpului
Echipa condusă de Tianyu Jiang de la Universitatea Shandong din China a modificat genetic tulpina bacteriană Escherichia coli Nissle 1917, un probiotic prezent în mod natural în corpul uman. Bacteria a fost reprogramată să producă Romidepsin, un medicament anticanceros aprobat de FDA. Rezultatul este o „fabrică de medicamente” vie, capabilă să se infiltreze în tumori și să elibereze substanța activă exact acolo unde este nevoie, scrie Science Daily. Bacterii contra cancer: cum funcționează terapia Cercetătorii au introdus celule tumorale de cancer mamar la șoareci, apoi au administrat bacteria modificată. Aceasta s-a acumulat în interiorul tumorilor și a eliberat medicamentul atât în condiții de laborator, cât și pe animale vii. Abordarea combină două mecanisme simultane. Bacteria colonizează tumora, iar medicamentul pe care îl produce acționează direct asupra celulelor canceroase. Autorii o descriu drept „terapie cu dublă acțiune”. Avantajul față de tratamentele clasice Chimioterapia tradițională afectează atât celulele canceroase, cât și pe cele sănătoase. Această metodă livrează medicamentul exclusiv la locul tumorii, ceea ce ar putea reduce semnificativ efectele secundare. Tratamentele țintite reprezintă una dintre direcțiile principale ale cercetării oncologice actuale. Folosirea bacteriilor ca vehicule de transport al medicamentelor deschide o cale nouă în acest domeniu. Când ar putea ajunge la pacienți Metoda nu a fost încă testată pe oameni. Studiile viitoare vor trebui să examineze posibilele efecte secundare și modalitățile de îndepărtare în siguranță a bacteriilor după tratament. Cercetătorii consideră că rezultatele de până acum stabilesc „o bază solidă” pentru dezvoltarea unor terapii bazate pe bacterii modificate genetic. Progresele viitoare în acest domeniu depind de succesul studiilor clinice pe oameni.
Microgravitația de pe ISS schimbă comportamentul virusurilor bacteriofage și evoluția bacteriilor
Cercetarea, realizată de o echipă de la Universitatea din Wisconsin-Madison, demonstrează că infecțiile bacteriene pot fi întârziate în spațiu, iar evoluția genetică a microorganismelor este diferită față de condițiile de pe Pământ, scrie Gizmondo. Stația Spațială Internațională este un mediu închis, iar ecosistemul său microbian se dezvoltă în condiții extreme. Oamenii de știință au observat că virusurile bacteriofage pe ISS, în condiții de microgravitație, întâlnesc mai greu bacteriile gazdă, ceea ce încetinește procesul de infectare. Rolul microgravitației Pentru a analiza efectele microgravitației, cercetătorii au trimis pe ISS eprubete cu culturi de E.coli și bacteriofagi T7, în timp ce un set identic a fost păstrat pe Pământ. Probele au fost incubate timp de câteva ore și până la 23 de zile. Rezultatele au arătat că, în microgravitație, infecțiile nu au progresat la fel de rapid ca în condiții terestre. „Amestecarea redusă a fluidelor în microgravitație scade rata de întâlnire dintre virusuri și bacterii”, a explicat dr. Phil Huss. Această încetinire a procesului de infectare demonstrează că microgravitația de pe ISS influențează direct dinamica ecosistemelor microbiene. După 23 de zile în spațiu, cercetătorii au descoperit mutații specifice microgravitației în genomul virusurilor. Aceste modificări genetice au afectat structura virusurilor și modul în care acestea interacționează cu bacteriile. Dr. Srivatsan Raman, coautor al studiului, a subliniat că unele dintre aceste virusuri mutate ar putea fi eficiente în distrugerea bacteriilor rezistente la tratamentele clasice. Astfel, virusurile bacteriofage în microgravitație pe ISS nu doar că evoluează diferit, ci ar putea deveni un instrument valoros în dezvoltarea de noi terapii. Implicațiile studiului pentru medicina de pe Pământ Descoperirile au implicații majore pentru medicina terestră. Terapia bacteriofagică este văzută ca o alternativă promițătoare la antibiotice, mai ales în contextul creșterii rezistenței bacteriene. Studiul sugerează că microgravitația ar putea ajuta la identificarea unor combinații genetice noi, capabile să combată bacterii periculoase precum cele responsabile de pneumonie, sepsis sau salmonella. În același timp, rezultatele indică faptul că microbii nu stagnează evolutiv în spațiu, ci se adaptează activ la condițiile de microgravitație. Aceasta înseamnă că viitoarele misiuni spațiale de lungă durată vor trebui să ia în calcul evoluția microorganismelor la bord. Cercetătorii anunță că sunt necesare experimente suplimentare, în condiții mai complexe, pentru a valorifica pe deplin potențialul descoperirilor. Totuși, virusurile bacteriofage în microgravitație pe ISS deschid o nouă direcție de cercetare cu impact major asupra medicinei și biotehnologiei.
Noile tipuri de bacterii rezistente la antibiotice pot pune Europa pe butuci / Incidența infecțiilor este în continuă creștere – raport ECDC
ECDC identifică aceasta drept o problemă extrem de serioasă din cel puțin trei puncte de vedere majore: sănătatea pacienților, sistemele publice de sănătate sistemul economic. Ultimele antibiotice care mai pot da rezultate (și considerate așa-zis „de intenție”) sunt carbapenemele și colistina. Ca tratament, mai întâi sunt folosite carpabenemele, iar, dacă pacientul nu răspunde la acestea, se administrează colistina ca ultimă soluție . Colistina – ultima redută a antibioticelor Însă lumea medicală observă o creștere semnficativă a rezistenței până și la colistină, adică ultima redută a antibioticelor. Răspândirea acestor bacterii extrem de rezistente diferă pe tot cuprinsul continentului european. În unele state raportul identifică o rezistență mai mare la carbapeneme, ceea ce înseamnă un consum crescut de colistină. În cele mai multe cazuri de infecții, rezultatele terapeutice sunt slabe și există rate ridicate ale morbidității, cu toate cele care vin la pachet – costuri de internare mai ridicate, durată de spitalizare mai mare. Mortalitatea variază de la 26% la 44% în cazul infectării cu aceste bacterii. Cât costă fiecare pacient infectat cu aceste bacterii Raportul mai citează un studiu din Israel care a relevat că pacienții infectați cu aceste bacterii sunt de patru ori mai expuși la deces din cauza infecției decât pacienții infectați cu bacterii nerezistente. Spitalele din Europa și America de Nord cheltuie, în medie, sume suplimentare cuprinse între 10 000 EUR și 40 000 EUR pe an, pentru a trata fiecare pacient infectat cu bacterii rezistente. Impactul asociat pierderilor de productivitate din cauza eficienței reduse în muncă, a bolilor de lungă durată și a decesului ar putea să dubleze aceste sume. La nivel mondial, se estimează că aproximativ 700 000 dintre decesele care au loc în fiecare an sunt cauzate de infecții rezistente, printre care se numără nu numai tulpini de infecții bacteriene comune, ci și HIV, tuberculoză și malarie. În cazul în care tendințele actuale privind infectarea și rezistența nu vor fi inversate, se estimează că numărul deceselor la nivel global ar putea ajunge la 10 milioane pe an până în 2050. Acest lucru ar afecta, de asemenea, economia Europei și ar putea determina o reducere a PIB-ului european cuprinsă între 1 % și 4,5 % până în 2050. Ca soluții, raportul identifică: 1 – Crearea unor grupuri de lucru multidisciplinare naționale, alcătuite din experți în domeniu, cu sprijin politic. Acest grup trebuie să elaboreze politica, să culeagă date și să intervină, atunci când este necesar. 2 – Cadre medicale specializate în controlul infecțiilor și asigurarea unui număr suficient de paturi de spital. Până acum, raportul – standard a fost de 1 cadru medical specializat la 250 de paturi, însă, pe baza datelor recente, acest raport ar trebui să fie de 1 cadru specializat la 100 de paturi. În țările UE, acest raport variază semnificativ. 3 – Examinare atentă a pacienților „de risc” la internarea în spital este o metodă eficientă, se scrie în raport. Acest lucru este essential pentru prevenirea infecțiilor intraspitalicești. Raportul arată că acest lucru se face numai cu o raportare promptă a rezultatelor positive de către laboratorul microbiologic. Măsura este foarte important în statele – member UE, având în Vedere mobilitatea crescută a pacienților între țări, pentru primirea de asistență medicală. 4 – Ideal – izolarea pacienților purtători de bacterii extrem de rezistente în reserve cu un singur pat, iar alternativ, în zone destinate izolării cu cohort. 38 de țări europene se confruntă cu Enterobacteriaceae producătoare de carbapenemază – bacterii din familia Enterobacteriaceae, care au dezvoltat rezistență la antibiotice puternice (carbapeneme). Vorbim, deci, de o amenințare mondială (și, în primul rând, europeană) deosebit de serioasă, de la care România nu este scutită. Cele mai la îndemână soluții Una dintre cele mai simple metode de a sta departe de aceste infecții este buna igienă a mâinilor. Raportul identifică, apropos de asta, un cost de promovare a igienei mâinilor de sub 1% din costul de îngrijire a pacienților. De asemenea, consumul de soluții de curățare pe bază de alcool pentru igiena mâinilo variază, în spitalele din Europa, semnficiativ. Efectuarea corectă a igienei mâinilor trebuie nu doar monitorizată permanentă, ci sprijinită cu programe educative și controale, mai arată raportul.
Ministrul Sănătății, către personalul ATI: Renunţaţi la verighetă sau plecaţi din ATI!
Invitat la emisiunea „Insider Politic” de la Prima TV, ministrul Rogobete a discutat despre infecțiile nosocomiale din spitalele din România, spunând că sunt necesare demersuri pentru ca acestea să fie raportate în timp util, pentru a fi limitate. „Toată lumea constată: avem infecţii nosocomiale, nu le raportăm, sau nu le raportăm suficient, sau le ascundem. Eu cred că a sosit momentul să acţionăm proactiv pentru a le controla şi pentru a le limita. De ce spun asta? Niciunde în lumea asta nu există spitale unde există activitate chirurgicală – ATI, bloc operator – unde să nu existe infecţii asociate activităţii medicale. Niciunde pe glob. Important este să le monitorizăm. Important este să le detectăm în timp util”, a subliniat Alexandru Rogobete. Ministrul le-a cerut, pe această cale, personalului angajat pe secția de Anestezie și Terapie Intensivă (ATI), să nu mai poarte bijuterii, verighete sau unghii false, pentru că pot fi transmise bacterii pacienților internați. „Conform legislaţiei actuale din România, personalul ATI nu are voie să poarte bijuterii, verighete sau unghii false. Am spus asta public. (…) A început şi o grupare interesantă în zona de social media, care este evident împotriva mea şi care se numeşte „Nu renunţăm la verighetă”. Eu spun ferm: „Ba renunţaţi la verighetă sau plecaţi din ATI!”, pentru că acea verighetă poate omorî un om, pentru că e sursă de depozitare şi de transmitere”, a mai spus Rogobete.
OMS: Bacteriile devin tot mai puternice, iar antibioticele tot mai slabe. Una din șase infecții bacteriene este rezistentă la tratament
În cel mai amplu raport publicat până acum privind rezistența la antibiotice, Organizația Mondială a Sănătății (OMS) avertizează că „rezistența antimicrobiană este răspândită, în creștere și inegal distribuită”, iar eficacitatea tratamentelor de primă alegere „este tot mai compromisă”. În Europa, rezistența la antibiotice crește îngrijorător Raportul privind supravegherea rezistenței la antibiotice se bazează pe mai mult de 23 de milioane de infecții bacteriene, analizate în 104 țări între 2016 și 2023. Rezultatele arată că aproximativ 17% dintre infecțiile confirmate sunt cauzate de bacterii care nu mai răspund la antibioticele uzuale. „Rezistența bacteriilor la medicamentele salvatoare de vieți este critic de ridicată și în creștere, în special în țările cu resurse limitate”, atrage atenția dr. Yukiko Nakatani, director general adjunct al OMS, în prefața raportului. Potrivit analizei OMS, rezistența este cea mai mare în Asia de Sud-Est și Orientul Mijlociu, unde aproape o treime dintre infecțiile raportate sunt rezistente. În Africa, infecțiile de sânge cauzate de bacterii precum E. coli și Klebsiella pneumoniae prezintă rate de rezistență ce depășesc 70%, în timp ce în Europa media este de 10–17%, dar cu tendințe ascendente în țările din estul continentului, inclusiv România. Bacterii comune, tot mai periculoase Escherichia coli și Klebsiella pneumoniae sunt printre principalii agenți ai infecțiilor rezistente la antibiotice, cea din urmă fiind una dintre cele mai periculoase cauze ale infecțiilor spitalicești grave, deși trăiește adesea în organism – în intestin, nas sau gât – fără să provoace boală. România, parte a rețelei europene EARS-Net, care monitorizează rezistența bacteriană la nivelul spitalelor europene, și a sistemului global OMS GLASS, destinat supravegherii rezistenței la antibiotice la scară mondială, este inclusă în estimările regionale din raport. Europa are, în ansamblu, niveluri mai scăzute decât alte regiuni, dar cu tendințe de creștere pentru unele bacterii și antibiotice-cheie. Rezistență în creștere la antibiotice-cheie Printre aceste combinații se numără Klebsiella pneumoniae rezistentă la imipenem (un antibiotic puternic, folosit ca ultimă opțiune) în infecțiile urinare, cu o creștere anuală estimată de 29,4% între 2018 și 2023. De asemenea, toate speciile din genul Salmonella au dobândit rezistență la ciprofloxacină, în creștere cu 36,2% în Europa față de doar 4,9% în Pacificul de Vest. Iar Klebsiella pneumoniae rezistentă la cefotaxim (o cefalosporină de generația a treia) înregistrează o rată medie de rezistență de 17,7% la nivel european. Analiza datelor indică faptul că „una din șase infecții bacteriene este rezistentă la tratament” astăzi, rezistența la antibiotice fiind deja asociată cu peste un milion de decese anual la nivel mondial. OMS descrie această evoluție ca o „sindemie”, o combinație între rezistența bacteriană și slăbiciunea sistemelor de sănătate, care afectează disproporționat țările cu venituri mici și mijlocii. În multe dintre acestea, doar 1-2% dintre laboratoare pot efectua teste microbiologice complete, ceea ce duce la tratamente empirice și la utilizarea excesivă a antibioticelor puternice. „Rezistența antimicrobiană depășește progresele medicinei moderne, amenințând sănătatea familiilor din întreaga lume. Trebuie să folosim antibioticele responsabil și să asigurăm acces la tratamente de calitate și la vaccinuri”, a declarat Tedros Adhanom Ghebreyesus, directorul general al OMS, luni, odată cu publicarea raportului. Planul OMS pentru controlul rezistenței OMS cere măsuri urgente pentru a limita răspândirea rezistenței la antibiotice până în anul 2030, subliniind că „până atunci cel puțin 70% din consumul total de antibiotice ar trebui să provină din categoria Access, în conformitate cu Declarația Politică a ONU din 2024 privind rezistența antimicrobiană”. Această categorie include antibioticele de primă alegere, cu spectru restrâns, considerate esențiale și mai puțin susceptibile de a genera rezistență. Raportul arată că „reducerea utilizării antibioticelor din grupul Watch – care cuprind medicamente cu spectru larg și risc crescut de a genera rezistență – și promovarea celor din grupul Access sunt strategii esențiale pentru limitarea rezistenței antimicrobiene”. „Infecțiile obișnuite ar putea redeveni netratabile” OMS solicită, de asemenea, „investiții susținute în diagnosticare, cercetare și dezvoltarea de medicamente noi”, precum și aplicarea unei „abordări coordonate de tip «One Health», care să conecteze sănătatea umană, animală și de mediu pentru a combate eficient rezistența antimicrobiană”. „Fără acțiuni urgente și susținute, infecțiile obișnuite ar putea redeveni netratabile”, punând în pericol progresele medicinei moderne, atrage atenția Organizația Mondială a Sănătății.
Peste 500 de infecții cu Chikungunya în Franța. Un nivel fără precedent
Luni, 570 de cazuri de chikungunya, grupate în 65 de focare, au rezultat din contaminări produse în Franța continentală de la începutul verii, potrivit bilanțului săptămânal al agenției sanitare. Cu o săptămână înainte, cifra era de 480. Chiar dacă mai multe focare s-au închis între timp, vara 2025 marchează o amploare nemaiîntâlnită în Franța metropolitană pentru cazurile autohtone de chikungunya, virusul transmițându-se de la om la om prin înțepătura țânțarului-tigru și provocând febră și dureri articulare. Până acum, nu fuseseră înregistrate decât câteva zeci de cazuri anual în Franța continentală pentru această boală, de regulă limitată la tropice. Anul acesta, o epidemie puternică în La Réunion a favorizat apariția cazurilor în metropolă, dar mai general, contextul încălzirii climatice facilitează implantarea țânțarului-tigru în regiuni unde nu era prezent acum câteva decenii. O altă boală transmisă de acest țânțar, dengue, continuă să producă câteva cazuri în metropolă, chiar dacă amploarea este mult mai redusă: 24 de cazuri în 11 focare, potrivit ultimului bilanț. Pentru ambele boli, „cazurile autohtone se află în regiunile Auvergne-Rhône-Alpes, Corsica, Île-de-France, Occitanie, Provence-Alpes-Côte d’Azur, deja afectate în anii precedenți, iar pentru prima dată anul acesta în Bourgogne-Franche-Comté, Centre-Val de Loire, Grand Est și Nouvelle-Aquitaine”, subliniază Santé publique France. Sezonul chikungunya este departe de a se fi încheiat Ministerul Sănătății atrăsese atenția la mijlocul lui septembrie că sezonul chikungunya este departe de a se fi încheiat, cerând o vigilență deosebită din partea călătorilor care se întorc din Antile și Guyana. Autoritățile sanitare regionale din Provence-Alpes-Côte d’Azur au anunțat miercuri că toți locuitorii din Antibes, oraș afectat de un focar deosebit de important cu aproximativ o sută de cazuri, vor primi un SMS prin care li se recomandă să fie atenți la înțepăturile de țânțari și să contacteze un medic în caz de simptome neobișnuite. Un vaccin, dezvoltat de grupul Valneva, există împotriva chikungunya, însă viitorul său este incert după apariția unor efecte secundare uneori mortale. Statele Unite l-au suspendat, iar Franța a anunțat în această săptămână că rămâne contraindicat persoanelor de peste 65 de ani până la o nouă evaluare, programată la începutul lui 2026.
Cazurile de bacterii de coșmar sunt în creștere în Statele Unite
Bacteriile dificil de tratat din cauza așa-numitei gene NDM au determinat în principal această creștere, au scris cercetătorii CDC într-un articol publicat luni în Annals of Internal Medicine. Doar două antibiotice sunt eficiente împotriva acestor infecții, iar medicamentele sunt scumpe și trebuie administrate prin perfuzie intravenoasă, au spus cercetătorii, potrivit AP. Bacteriile cu această genă erau considerate odată exotice, asociate cu un număr mic de pacienți care primeau îngrijiri medicale în străinătate. Deși numărul cazurilor este încă mic, rata cazurilor din SUA a crescut de peste cinci ori în ultimii ani, au raportat cercetătorii. Un pericol grav „Creșterea numărului de NDM în SUA reprezintă un pericol grav și este foarte îngrijorătoare”, a declarat David Weiss, cercetător în domeniul bolilor infecțioase la Universitatea Emory, într-un e-mail. Este probabil ca multe persoane să fie purtători necunoscuți ai bacteriilor rezistente la medicamente, ceea ce ar putea duce la răspândirea în comunitate, au afirmat oamenii de știință de la CDC. Acest lucru s-ar putea întâmpla în cabinetele medicilor din toată țara, deoarece infecțiile considerate mult timp de rutină și ușor de tratat, cum ar fi infecțiile tractului urinar, ar putea deveni probleme cronice, a declarat dr. Maroya Walters, unul dintre autorii raportului. Rezistența la antimicrobiene apare atunci când germenii, cum ar fi bacteriile și ciupercile, dobândesc puterea de a combate medicamentele concepute pentru a le distruge. Utilizarea abuzivă a antibioticelor a fost un motiv important pentru această creștere – prescripțiile incomplete sau inutile, care nu au distrus germenii, i-au făcut mai puternici. În ultimii ani, CDC a atras atenția asupra „bacteriilor de coșmar” rezistente la o gamă largă de antibiotice. Acestea includ carbapenemele, o clasă de antibiotice considerate ultima soluție pentru tratamentul infecțiilor grave. Cercetătorii au colectat date din 29 de state care efectuează testele necesare și raportează bacteriile rezistente la carbapeneme. Ei au numărat 4.341 de cazuri de infecții bacteriene rezistente la carbapeneme din aceste state în 2023, dintre care 1.831 erau de tipul NDM. Cercetătorii nu au precizat câte persoane infectate au decedat. Rata infecțiilor rezistente la carbapeneme a crescut de la puțin sub 2 la 100.000 de persoane în 2019 la peste 3 la 100.000 în 2023, o creștere de 69%. Dar rata cazurilor de NDM a crescut de la aproximativ 0,25 la aproximativ 1,35, o creștere de 460%, au spus autorii. Un cercetător care nu a participat la studiu a afirmat că această creștere este probabil legată de pandemia de COVID-19. „Știm că a existat o creștere enormă a utilizării antibioticelor în timpul pandemiei, astfel încât acest lucru se reflectă probabil în creșterea rezistenței la medicamente”, a afirmat dr. Jason Burnham, cercetător la Universitatea din Washington, într-un e-mail. Numărul înregistrat de CDC reprezintă doar o imagine parțială Multe state nu testează și nu raportează toate cazurile. Chiar și în statele care fac acest lucru, cazurile tind să fie în rândul pacienților spitalizați suficient de bolnavi pentru a justifica teste speciale. De asemenea, multe spitale nu sunt în măsură să efectueze testele necesare pentru a detecta anumite forme de rezistență genetică. Cercetătorii CDC nu au avut date din unele dintre cele mai populate state, inclusiv California, Florida, New York și Texas, ceea ce înseamnă că numărul absolut de infecții din SUA „este cu siguranță subestimat”, a spus Burnham.