Noile tipuri de bacterii rezistente la antibiotice pot pune Europa pe butuci / Incidența infecțiilor este în continuă creștere – raport ECDC
ECDC identifică aceasta drept o problemă extrem de serioasă din cel puțin trei puncte de vedere majore: sănătatea pacienților, sistemele publice de sănătate sistemul economic. Ultimele antibiotice care mai pot da rezultate (și considerate așa-zis „de intenție”) sunt carbapenemele și colistina. Ca tratament, mai întâi sunt folosite carpabenemele, iar, dacă pacientul nu răspunde la acestea, se administrează colistina ca ultimă soluție . Colistina – ultima redută a antibioticelor Însă lumea medicală observă o creștere semnficativă a rezistenței până și la colistină, adică ultima redută a antibioticelor. Răspândirea acestor bacterii extrem de rezistente diferă pe tot cuprinsul continentului european. În unele state raportul identifică o rezistență mai mare la carbapeneme, ceea ce înseamnă un consum crescut de colistină. În cele mai multe cazuri de infecții, rezultatele terapeutice sunt slabe și există rate ridicate ale morbidității, cu toate cele care vin la pachet – costuri de internare mai ridicate, durată de spitalizare mai mare. Mortalitatea variază de la 26% la 44% în cazul infectării cu aceste bacterii. Cât costă fiecare pacient infectat cu aceste bacterii Raportul mai citează un studiu din Israel care a relevat că pacienții infectați cu aceste bacterii sunt de patru ori mai expuși la deces din cauza infecției decât pacienții infectați cu bacterii nerezistente. Spitalele din Europa și America de Nord cheltuie, în medie, sume suplimentare cuprinse între 10 000 EUR și 40 000 EUR pe an, pentru a trata fiecare pacient infectat cu bacterii rezistente. Impactul asociat pierderilor de productivitate din cauza eficienței reduse în muncă, a bolilor de lungă durată și a decesului ar putea să dubleze aceste sume. La nivel mondial, se estimează că aproximativ 700 000 dintre decesele care au loc în fiecare an sunt cauzate de infecții rezistente, printre care se numără nu numai tulpini de infecții bacteriene comune, ci și HIV, tuberculoză și malarie. În cazul în care tendințele actuale privind infectarea și rezistența nu vor fi inversate, se estimează că numărul deceselor la nivel global ar putea ajunge la 10 milioane pe an până în 2050. Acest lucru ar afecta, de asemenea, economia Europei și ar putea determina o reducere a PIB-ului european cuprinsă între 1 % și 4,5 % până în 2050. Ca soluții, raportul identifică: 1 – Crearea unor grupuri de lucru multidisciplinare naționale, alcătuite din experți în domeniu, cu sprijin politic. Acest grup trebuie să elaboreze politica, să culeagă date și să intervină, atunci când este necesar. 2 – Cadre medicale specializate în controlul infecțiilor și asigurarea unui număr suficient de paturi de spital. Până acum, raportul – standard a fost de 1 cadru medical specializat la 250 de paturi, însă, pe baza datelor recente, acest raport ar trebui să fie de 1 cadru specializat la 100 de paturi. În țările UE, acest raport variază semnificativ. 3 – Examinare atentă a pacienților „de risc” la internarea în spital este o metodă eficientă, se scrie în raport. Acest lucru este essential pentru prevenirea infecțiilor intraspitalicești. Raportul arată că acest lucru se face numai cu o raportare promptă a rezultatelor positive de către laboratorul microbiologic. Măsura este foarte important în statele – member UE, având în Vedere mobilitatea crescută a pacienților între țări, pentru primirea de asistență medicală. 4 – Ideal – izolarea pacienților purtători de bacterii extrem de rezistente în reserve cu un singur pat, iar alternativ, în zone destinate izolării cu cohort. 38 de țări europene se confruntă cu Enterobacteriaceae producătoare de carbapenemază – bacterii din familia Enterobacteriaceae, care au dezvoltat rezistență la antibiotice puternice (carbapeneme). Vorbim, deci, de o amenințare mondială (și, în primul rând, europeană) deosebit de serioasă, de la care România nu este scutită. Cele mai la îndemână soluții Una dintre cele mai simple metode de a sta departe de aceste infecții este buna igienă a mâinilor. Raportul identifică, apropos de asta, un cost de promovare a igienei mâinilor de sub 1% din costul de îngrijire a pacienților. De asemenea, consumul de soluții de curățare pe bază de alcool pentru igiena mâinilo variază, în spitalele din Europa, semnficiativ. Efectuarea corectă a igienei mâinilor trebuie nu doar monitorizată permanentă, ci sprijinită cu programe educative și controale, mai arată raportul.
Ministrul Sănătății, către personalul ATI: Renunţaţi la verighetă sau plecaţi din ATI!
Invitat la emisiunea „Insider Politic” de la Prima TV, ministrul Rogobete a discutat despre infecțiile nosocomiale din spitalele din România, spunând că sunt necesare demersuri pentru ca acestea să fie raportate în timp util, pentru a fi limitate. „Toată lumea constată: avem infecţii nosocomiale, nu le raportăm, sau nu le raportăm suficient, sau le ascundem. Eu cred că a sosit momentul să acţionăm proactiv pentru a le controla şi pentru a le limita. De ce spun asta? Niciunde în lumea asta nu există spitale unde există activitate chirurgicală – ATI, bloc operator – unde să nu existe infecţii asociate activităţii medicale. Niciunde pe glob. Important este să le monitorizăm. Important este să le detectăm în timp util”, a subliniat Alexandru Rogobete. Ministrul le-a cerut, pe această cale, personalului angajat pe secția de Anestezie și Terapie Intensivă (ATI), să nu mai poarte bijuterii, verighete sau unghii false, pentru că pot fi transmise bacterii pacienților internați. „Conform legislaţiei actuale din România, personalul ATI nu are voie să poarte bijuterii, verighete sau unghii false. Am spus asta public. (…) A început şi o grupare interesantă în zona de social media, care este evident împotriva mea şi care se numeşte „Nu renunţăm la verighetă”. Eu spun ferm: „Ba renunţaţi la verighetă sau plecaţi din ATI!”, pentru că acea verighetă poate omorî un om, pentru că e sursă de depozitare şi de transmitere”, a mai spus Rogobete.
OMS: Bacteriile devin tot mai puternice, iar antibioticele tot mai slabe. Una din șase infecții bacteriene este rezistentă la tratament
În cel mai amplu raport publicat până acum privind rezistența la antibiotice, Organizația Mondială a Sănătății (OMS) avertizează că „rezistența antimicrobiană este răspândită, în creștere și inegal distribuită”, iar eficacitatea tratamentelor de primă alegere „este tot mai compromisă”. În Europa, rezistența la antibiotice crește îngrijorător Raportul privind supravegherea rezistenței la antibiotice se bazează pe mai mult de 23 de milioane de infecții bacteriene, analizate în 104 țări între 2016 și 2023. Rezultatele arată că aproximativ 17% dintre infecțiile confirmate sunt cauzate de bacterii care nu mai răspund la antibioticele uzuale. „Rezistența bacteriilor la medicamentele salvatoare de vieți este critic de ridicată și în creștere, în special în țările cu resurse limitate”, atrage atenția dr. Yukiko Nakatani, director general adjunct al OMS, în prefața raportului. Potrivit analizei OMS, rezistența este cea mai mare în Asia de Sud-Est și Orientul Mijlociu, unde aproape o treime dintre infecțiile raportate sunt rezistente. În Africa, infecțiile de sânge cauzate de bacterii precum E. coli și Klebsiella pneumoniae prezintă rate de rezistență ce depășesc 70%, în timp ce în Europa media este de 10–17%, dar cu tendințe ascendente în țările din estul continentului, inclusiv România. Bacterii comune, tot mai periculoase Escherichia coli și Klebsiella pneumoniae sunt printre principalii agenți ai infecțiilor rezistente la antibiotice, cea din urmă fiind una dintre cele mai periculoase cauze ale infecțiilor spitalicești grave, deși trăiește adesea în organism – în intestin, nas sau gât – fără să provoace boală. România, parte a rețelei europene EARS-Net, care monitorizează rezistența bacteriană la nivelul spitalelor europene, și a sistemului global OMS GLASS, destinat supravegherii rezistenței la antibiotice la scară mondială, este inclusă în estimările regionale din raport. Europa are, în ansamblu, niveluri mai scăzute decât alte regiuni, dar cu tendințe de creștere pentru unele bacterii și antibiotice-cheie. Rezistență în creștere la antibiotice-cheie Printre aceste combinații se numără Klebsiella pneumoniae rezistentă la imipenem (un antibiotic puternic, folosit ca ultimă opțiune) în infecțiile urinare, cu o creștere anuală estimată de 29,4% între 2018 și 2023. De asemenea, toate speciile din genul Salmonella au dobândit rezistență la ciprofloxacină, în creștere cu 36,2% în Europa față de doar 4,9% în Pacificul de Vest. Iar Klebsiella pneumoniae rezistentă la cefotaxim (o cefalosporină de generația a treia) înregistrează o rată medie de rezistență de 17,7% la nivel european. Analiza datelor indică faptul că „una din șase infecții bacteriene este rezistentă la tratament” astăzi, rezistența la antibiotice fiind deja asociată cu peste un milion de decese anual la nivel mondial. OMS descrie această evoluție ca o „sindemie”, o combinație între rezistența bacteriană și slăbiciunea sistemelor de sănătate, care afectează disproporționat țările cu venituri mici și mijlocii. În multe dintre acestea, doar 1-2% dintre laboratoare pot efectua teste microbiologice complete, ceea ce duce la tratamente empirice și la utilizarea excesivă a antibioticelor puternice. „Rezistența antimicrobiană depășește progresele medicinei moderne, amenințând sănătatea familiilor din întreaga lume. Trebuie să folosim antibioticele responsabil și să asigurăm acces la tratamente de calitate și la vaccinuri”, a declarat Tedros Adhanom Ghebreyesus, directorul general al OMS, luni, odată cu publicarea raportului. Planul OMS pentru controlul rezistenței OMS cere măsuri urgente pentru a limita răspândirea rezistenței la antibiotice până în anul 2030, subliniind că „până atunci cel puțin 70% din consumul total de antibiotice ar trebui să provină din categoria Access, în conformitate cu Declarația Politică a ONU din 2024 privind rezistența antimicrobiană”. Această categorie include antibioticele de primă alegere, cu spectru restrâns, considerate esențiale și mai puțin susceptibile de a genera rezistență. Raportul arată că „reducerea utilizării antibioticelor din grupul Watch – care cuprind medicamente cu spectru larg și risc crescut de a genera rezistență – și promovarea celor din grupul Access sunt strategii esențiale pentru limitarea rezistenței antimicrobiene”. „Infecțiile obișnuite ar putea redeveni netratabile” OMS solicită, de asemenea, „investiții susținute în diagnosticare, cercetare și dezvoltarea de medicamente noi”, precum și aplicarea unei „abordări coordonate de tip «One Health», care să conecteze sănătatea umană, animală și de mediu pentru a combate eficient rezistența antimicrobiană”. „Fără acțiuni urgente și susținute, infecțiile obișnuite ar putea redeveni netratabile”, punând în pericol progresele medicinei moderne, atrage atenția Organizația Mondială a Sănătății.
Peste 500 de infecții cu Chikungunya în Franța. Un nivel fără precedent
Luni, 570 de cazuri de chikungunya, grupate în 65 de focare, au rezultat din contaminări produse în Franța continentală de la începutul verii, potrivit bilanțului săptămânal al agenției sanitare. Cu o săptămână înainte, cifra era de 480. Chiar dacă mai multe focare s-au închis între timp, vara 2025 marchează o amploare nemaiîntâlnită în Franța metropolitană pentru cazurile autohtone de chikungunya, virusul transmițându-se de la om la om prin înțepătura țânțarului-tigru și provocând febră și dureri articulare. Până acum, nu fuseseră înregistrate decât câteva zeci de cazuri anual în Franța continentală pentru această boală, de regulă limitată la tropice. Anul acesta, o epidemie puternică în La Réunion a favorizat apariția cazurilor în metropolă, dar mai general, contextul încălzirii climatice facilitează implantarea țânțarului-tigru în regiuni unde nu era prezent acum câteva decenii. O altă boală transmisă de acest țânțar, dengue, continuă să producă câteva cazuri în metropolă, chiar dacă amploarea este mult mai redusă: 24 de cazuri în 11 focare, potrivit ultimului bilanț. Pentru ambele boli, „cazurile autohtone se află în regiunile Auvergne-Rhône-Alpes, Corsica, Île-de-France, Occitanie, Provence-Alpes-Côte d’Azur, deja afectate în anii precedenți, iar pentru prima dată anul acesta în Bourgogne-Franche-Comté, Centre-Val de Loire, Grand Est și Nouvelle-Aquitaine”, subliniază Santé publique France. Sezonul chikungunya este departe de a se fi încheiat Ministerul Sănătății atrăsese atenția la mijlocul lui septembrie că sezonul chikungunya este departe de a se fi încheiat, cerând o vigilență deosebită din partea călătorilor care se întorc din Antile și Guyana. Autoritățile sanitare regionale din Provence-Alpes-Côte d’Azur au anunțat miercuri că toți locuitorii din Antibes, oraș afectat de un focar deosebit de important cu aproximativ o sută de cazuri, vor primi un SMS prin care li se recomandă să fie atenți la înțepăturile de țânțari și să contacteze un medic în caz de simptome neobișnuite. Un vaccin, dezvoltat de grupul Valneva, există împotriva chikungunya, însă viitorul său este incert după apariția unor efecte secundare uneori mortale. Statele Unite l-au suspendat, iar Franța a anunțat în această săptămână că rămâne contraindicat persoanelor de peste 65 de ani până la o nouă evaluare, programată la începutul lui 2026.
Cazurile de bacterii de coșmar sunt în creștere în Statele Unite
Bacteriile dificil de tratat din cauza așa-numitei gene NDM au determinat în principal această creștere, au scris cercetătorii CDC într-un articol publicat luni în Annals of Internal Medicine. Doar două antibiotice sunt eficiente împotriva acestor infecții, iar medicamentele sunt scumpe și trebuie administrate prin perfuzie intravenoasă, au spus cercetătorii, potrivit AP. Bacteriile cu această genă erau considerate odată exotice, asociate cu un număr mic de pacienți care primeau îngrijiri medicale în străinătate. Deși numărul cazurilor este încă mic, rata cazurilor din SUA a crescut de peste cinci ori în ultimii ani, au raportat cercetătorii. Un pericol grav „Creșterea numărului de NDM în SUA reprezintă un pericol grav și este foarte îngrijorătoare”, a declarat David Weiss, cercetător în domeniul bolilor infecțioase la Universitatea Emory, într-un e-mail. Este probabil ca multe persoane să fie purtători necunoscuți ai bacteriilor rezistente la medicamente, ceea ce ar putea duce la răspândirea în comunitate, au afirmat oamenii de știință de la CDC. Acest lucru s-ar putea întâmpla în cabinetele medicilor din toată țara, deoarece infecțiile considerate mult timp de rutină și ușor de tratat, cum ar fi infecțiile tractului urinar, ar putea deveni probleme cronice, a declarat dr. Maroya Walters, unul dintre autorii raportului. Rezistența la antimicrobiene apare atunci când germenii, cum ar fi bacteriile și ciupercile, dobândesc puterea de a combate medicamentele concepute pentru a le distruge. Utilizarea abuzivă a antibioticelor a fost un motiv important pentru această creștere – prescripțiile incomplete sau inutile, care nu au distrus germenii, i-au făcut mai puternici. În ultimii ani, CDC a atras atenția asupra „bacteriilor de coșmar” rezistente la o gamă largă de antibiotice. Acestea includ carbapenemele, o clasă de antibiotice considerate ultima soluție pentru tratamentul infecțiilor grave. Cercetătorii au colectat date din 29 de state care efectuează testele necesare și raportează bacteriile rezistente la carbapeneme. Ei au numărat 4.341 de cazuri de infecții bacteriene rezistente la carbapeneme din aceste state în 2023, dintre care 1.831 erau de tipul NDM. Cercetătorii nu au precizat câte persoane infectate au decedat. Rata infecțiilor rezistente la carbapeneme a crescut de la puțin sub 2 la 100.000 de persoane în 2019 la peste 3 la 100.000 în 2023, o creștere de 69%. Dar rata cazurilor de NDM a crescut de la aproximativ 0,25 la aproximativ 1,35, o creștere de 460%, au spus autorii. Un cercetător care nu a participat la studiu a afirmat că această creștere este probabil legată de pandemia de COVID-19. „Știm că a existat o creștere enormă a utilizării antibioticelor în timpul pandemiei, astfel încât acest lucru se reflectă probabil în creșterea rezistenței la medicamente”, a afirmat dr. Jason Burnham, cercetător la Universitatea din Washington, într-un e-mail. Numărul înregistrat de CDC reprezintă doar o imagine parțială Multe state nu testează și nu raportează toate cazurile. Chiar și în statele care fac acest lucru, cazurile tind să fie în rândul pacienților spitalizați suficient de bolnavi pentru a justifica teste speciale. De asemenea, multe spitale nu sunt în măsură să efectueze testele necesare pentru a detecta anumite forme de rezistență genetică. Cercetătorii CDC nu au avut date din unele dintre cele mai populate state, inclusiv California, Florida, New York și Texas, ceea ce înseamnă că numărul absolut de infecții din SUA „este cu siguranță subestimat”, a spus Burnham.
Orașul din România care are izvoare infectate cu bacterii și E.coli. Oamenii continuă să bea apă din ele: Ce bacterii să aibă?
Care este orașul din România care are izvoare infectate cu bacterii și E.coli. Oamenii continuă să consume această apă. „Ce bacterii să aibă?”, se întreabă, retoric, o turistă. Este vorba despre orașul Brașov, unde două izvoare sunt un adevărat pericol pentru localnici și pentru turiști. Reprezentanții Direcției de Sănătate Publică au testat apa în laborator, iar rezultatele sunt, cu adevărat, îngrijorătoare. Izvoarele au bacterii peste limitele normale, printre care și E.coli. La aceste izvoare vin zilnic sute de oameni care iau apă acasă pentru băut și pentru gătit. Astfel, mai multe izvoare din Brașov au fost testate în ce privește calitatea apei, de către inspectorii DSP. Două dintre ele au mai multe bacterii periculoase, chiar și E.coli. Este vorba despre apa de la Izvorul Pietrele lui Solomon. Aici au fost găsite bacterii coliforme și enterococci intestibali. De asemenea, în zonă au fost montate panouri de avertizare, potrivit cărora apa nu este bună de băut. Doar că, în ciuda avertismentelor, oamenii continuă să ia apă de la aceste izvoare. „Când vin, aș goli tot dacă aș putea, să nu mai rămână nimic. Asta trece prin pietre. Nu trebuie sa știi multă carte, că vine din munte. Ce bacterii să aibă?!”, spune o turistă, potrivit Digi24. În zonă există și izvoare amenajate de localnici în pădurile de la periferia orașului, fără a fi înregistrate sau monitorizate vreodată de autorități. „Având în vedere faptul că aceste neconformități creează un risc epidemiologic crescut pentru consumatori se va avertiza populația prin mesajul: Apa nu este bună de băut!”, se arată în mesajul transmis populației de către DSP Brașov, potrivit sursei citate. În schimb însă, cișmelele din oraș au apă potabilă, iar oamenii pot să o consume în siguranță. Autorul recomandă: Omenirea se îndreaptă cu pași repezi spre colaps de la schimbările climatice. 11 mari orașe riscă să rămână fără APĂ POTABILĂ până în 2040 Cea mai scumpă apă plată din România: 20 lei, o sticlă de 1 litru. Ce conține, de fapt
Studiu: Mitocondriile celulelor ajută sistemul imunitar să identifice bacteriile
Cercetătorii au aflat că mitocondriile pot simți un compus numit lactat, pe care bacteriile îl eliberează când produc energie. Acest lactat e ca un semnal de alarmă care le spune celulelor că sunt atacate de bacterii, anunță Science Alert. Când mitocondriile detectează lactatul, declanșează un mecanism prin care celulele albe din sânge numite neutrofile creează „capcane” – structuri lipicioase făcute din ADN și proteine care prind bacteriile și le distrug. „Acest lucru evidențiază un dialog complex între metabolismul bacteriilor și mecanismul energetic al celulei gazdă”, explică cercetătorul Andrew Monteith. Ceea ce îi surprinde pe oamenii de știință este că mitocondriile reușesc să detecteze bacteriile chiar dacă acestea sunt închise într-un compartiment separat din celulă. Cumva, „senzorii” mitocondriali captează semnalele din aceste spații izolate. Când cercetătorii au blocat capacitatea mitocondriilor de a detecta lactatul, celulele nu au mai putut produce capcane eficient. Asta înseamnă că bacteriile aveau mai multe șanse să scape și să se înmulțească. Descoperirea explică de ce pacienții cu lupus – o boală autoimună – au infecții frecvente. La acești pacienți, mitocondriile din neutrofile nu detectează corect lactatul bacterian, așa că nu produc suficiente capcane pentru bacterii. Descoperirea deschide drumul către noi tratamente. Medicamentele care îmbunătățesc detectarea mitocondrială ar putea ajuta persoanele cu sistem imunitar slăbit. La fel, în cazul bolilor în care aceste capcane celulare fac mai mult rău decât bine – cum e COVID-19 sever – s-ar putea limita această reacție. Studiul face parte dintr-un domeniu nou numit imunometabolism, care studiază cum metabolismul și sistemul imunitar lucrează împreună. Mitocondriile nu sunt doar „centralele energetice” ale celulei, ci și turnurile de veghe care detectează cele mai slabe semnale ale bacteriilor invadatoare.
Bacteriile rezistente la antibiotic, pe cale de anihilare. Un nou medicament a intrat in faza de testare
Compania farmaceutică elvețiană Roche a anunțat luni că va avansa testarea unui antibiotic în faza a treia și ultima, cea a testării pe oameni. Antibioticul acționează împotriva unei bacterii comune rezistente la medicamente, care provoacă cele mai grave infecții din spitale, cunscute drept infecții nosocomiale, scrie reuters. Roche a comunicat că antibioticul experimental zosurabalpin, dezvoltat în colaborare cu Universitatea Harvard, va fi testat împotriva bacteriei gram-negative denumită Acinetobacter baumannii, bazându-se pe un mecanism de acțiune nou, împotriva căruia bacteriile nu au dezvoltat încă rezistență. Bacteriile Acinetobacter afectează în mod special pacienții internați în spital, provocând infecții grave precum pneumonia și sepsisul, au explicat reprezentanții Roche. Bacteriile gram-negative sunt cunoscute pentru rezistența la multiple antibiotice, ceea ce face ca infecțiile provocate de ele să fie dificil de tratat. Spitalele se confruntă cu situații grave, mai ales în secțiile de terapie intensivă, unde pacienții sunt mai vulnerabili. Acinetobacter baumannii poate supraviețui mult timp pe suprafețe, contribuind în acest fel la răspândirea sa, iar infecțiile cauzate de această bacterie sunt în continuare o provocare pentru medicină.