Orașul din România care are izvoare infectate cu bacterii și E.coli. Oamenii continuă să bea apă din ele: Ce bacterii să aibă?
Care este orașul din România care are izvoare infectate cu bacterii și E.coli. Oamenii continuă să consume această apă. „Ce bacterii să aibă?”, se întreabă, retoric, o turistă. Este vorba despre orașul Brașov, unde două izvoare sunt un adevărat pericol pentru localnici și pentru turiști. Reprezentanții Direcției de Sănătate Publică au testat apa în laborator, iar rezultatele sunt, cu adevărat, îngrijorătoare. Izvoarele au bacterii peste limitele normale, printre care și E.coli. La aceste izvoare vin zilnic sute de oameni care iau apă acasă pentru băut și pentru gătit. Astfel, mai multe izvoare din Brașov au fost testate în ce privește calitatea apei, de către inspectorii DSP. Două dintre ele au mai multe bacterii periculoase, chiar și E.coli. Este vorba despre apa de la Izvorul Pietrele lui Solomon. Aici au fost găsite bacterii coliforme și enterococci intestibali. De asemenea, în zonă au fost montate panouri de avertizare, potrivit cărora apa nu este bună de băut. Doar că, în ciuda avertismentelor, oamenii continuă să ia apă de la aceste izvoare. „Când vin, aș goli tot dacă aș putea, să nu mai rămână nimic. Asta trece prin pietre. Nu trebuie sa știi multă carte, că vine din munte. Ce bacterii să aibă?!”, spune o turistă, potrivit Digi24. În zonă există și izvoare amenajate de localnici în pădurile de la periferia orașului, fără a fi înregistrate sau monitorizate vreodată de autorități. „Având în vedere faptul că aceste neconformități creează un risc epidemiologic crescut pentru consumatori se va avertiza populația prin mesajul: Apa nu este bună de băut!”, se arată în mesajul transmis populației de către DSP Brașov, potrivit sursei citate. În schimb însă, cișmelele din oraș au apă potabilă, iar oamenii pot să o consume în siguranță. Autorul recomandă: Omenirea se îndreaptă cu pași repezi spre colaps de la schimbările climatice. 11 mari orașe riscă să rămână fără APĂ POTABILĂ până în 2040 Cea mai scumpă apă plată din România: 20 lei, o sticlă de 1 litru. Ce conține, de fapt
Studiu: Mitocondriile celulelor ajută sistemul imunitar să identifice bacteriile
Cercetătorii au aflat că mitocondriile pot simți un compus numit lactat, pe care bacteriile îl eliberează când produc energie. Acest lactat e ca un semnal de alarmă care le spune celulelor că sunt atacate de bacterii, anunță Science Alert. Când mitocondriile detectează lactatul, declanșează un mecanism prin care celulele albe din sânge numite neutrofile creează „capcane” – structuri lipicioase făcute din ADN și proteine care prind bacteriile și le distrug. „Acest lucru evidențiază un dialog complex între metabolismul bacteriilor și mecanismul energetic al celulei gazdă”, explică cercetătorul Andrew Monteith. Ceea ce îi surprinde pe oamenii de știință este că mitocondriile reușesc să detecteze bacteriile chiar dacă acestea sunt închise într-un compartiment separat din celulă. Cumva, „senzorii” mitocondriali captează semnalele din aceste spații izolate. Când cercetătorii au blocat capacitatea mitocondriilor de a detecta lactatul, celulele nu au mai putut produce capcane eficient. Asta înseamnă că bacteriile aveau mai multe șanse să scape și să se înmulțească. Descoperirea explică de ce pacienții cu lupus – o boală autoimună – au infecții frecvente. La acești pacienți, mitocondriile din neutrofile nu detectează corect lactatul bacterian, așa că nu produc suficiente capcane pentru bacterii. Descoperirea deschide drumul către noi tratamente. Medicamentele care îmbunătățesc detectarea mitocondrială ar putea ajuta persoanele cu sistem imunitar slăbit. La fel, în cazul bolilor în care aceste capcane celulare fac mai mult rău decât bine – cum e COVID-19 sever – s-ar putea limita această reacție. Studiul face parte dintr-un domeniu nou numit imunometabolism, care studiază cum metabolismul și sistemul imunitar lucrează împreună. Mitocondriile nu sunt doar „centralele energetice” ale celulei, ci și turnurile de veghe care detectează cele mai slabe semnale ale bacteriilor invadatoare.
Bacteriile rezistente la antibiotic, pe cale de anihilare. Un nou medicament a intrat in faza de testare
Compania farmaceutică elvețiană Roche a anunțat luni că va avansa testarea unui antibiotic în faza a treia și ultima, cea a testării pe oameni. Antibioticul acționează împotriva unei bacterii comune rezistente la medicamente, care provoacă cele mai grave infecții din spitale, cunscute drept infecții nosocomiale, scrie reuters. Roche a comunicat că antibioticul experimental zosurabalpin, dezvoltat în colaborare cu Universitatea Harvard, va fi testat împotriva bacteriei gram-negative denumită Acinetobacter baumannii, bazându-se pe un mecanism de acțiune nou, împotriva căruia bacteriile nu au dezvoltat încă rezistență. Bacteriile Acinetobacter afectează în mod special pacienții internați în spital, provocând infecții grave precum pneumonia și sepsisul, au explicat reprezentanții Roche. Bacteriile gram-negative sunt cunoscute pentru rezistența la multiple antibiotice, ceea ce face ca infecțiile provocate de ele să fie dificil de tratat. Spitalele se confruntă cu situații grave, mai ales în secțiile de terapie intensivă, unde pacienții sunt mai vulnerabili. Acinetobacter baumannii poate supraviețui mult timp pe suprafețe, contribuind în acest fel la răspândirea sa, iar infecțiile cauzate de această bacterie sunt în continuare o provocare pentru medicină.