Un document al Băncii Mondiale arată că 27 de țări încearcă să-și asigure accesul la fonduri de criză
Documentul Băncii Mondiale nu a menționat numele țărilor sau suma totală a fondurilor care ar putea fi solicitate. Banca Mondială a refuzat să comenteze. Documentul a arătat că trei țări au aprobat noi instrumente de la începutul conflictului din Orientul Mijlociu, pe 28 februarie, în timp ce celelalte încă finalizau procesul. Războiul și perturbarea piețelor energetice globale care a rezultat din acesta au afectat lanțurile de aprovizionare globale și au împiedicat livrările vitale de îngrășăminte să ajungă în țările în curs de dezvoltare. Oficialii din Kenya și Irak au confirmat că solicită sprijin financiar rapid din partea Băncii Mondiale pentru a face față consecințelor războiului, cum ar fi creșterea prețurilor la combustibil care afectează națiunea africană și scăderea masivă a veniturilor din petrol pentru Irak. Cele 27 de țări se numără printre cele 101 care au avut acces la o formă de instrument de finanțare prestabilit pe care l-ar putea utiliza în caz de criză, inclusiv 54 care au aderat la Opțiunea de răspuns rapid, care permite țărilor să utilizeze până la 10% din finanțarea lor neplătită. Ce sume pot accesa țările Președintele Băncii Mondiale, Ajay Banga, a declarat în aprilie că setul de instrumente de criză al băncii va permite țărilor să utilizeze finanțarea contingentă prestabilită, soldurile proiectelor existente și instrumentele cu plată rapidă pentru a accesa o sumă estimată între 20 și 25 de miliarde de dolari. El a spus că banca ar putea, de asemenea, să-și reorienteze o parte din portofoliu pentru a aduce totalul la 60 de miliarde de dolari în șase luni, fiind posibile modificări suplimentare pe termen lung pentru a aduce totalul la aproximativ 100 de miliarde de dolari. La acea vreme, șefa Fondului Monetar Internațional, Kristalina Georgieva, a declarat că se așteaptă ca până la o duzină de țări să solicite între 20 și 50 de miliarde de dolari în asistență pe termen scurt de la creditorul global. Însă, potrivit a trei surse familiarizate cu problema, au fost înregistrate puține cereri.
FMI și Banca Mondială confirmă dezastrul pentru România. Previziunile de creștere economică, tăiate la jumătate
FMI și Banca Mondială confirmă, cu cifre ca un duș rece, dezastrul economic provocat de politicile guvernării Bolojan. În timp ce administrația Bolojan nu acceptă realitatea și menține propriile prognoze nerealiste, forurile economice internaționale lansează un avertisment fără precedent, scrie Mediafax. Cifrele care îl contrazic pe Bolojan În doar câteva luni, perspectivele economiei românești s-au deteriorat grav. Ultimele evaluări venite de la Washington, publicate în luna aprilie 2026, indică o neîncredere totală în capacitatea actualului guvern de a genera dezvoltare economică. Atât Fondul Monetar Internațional (FMI), cât și Banca Mondială și-au revizuit drastic în jos estimările privind performanța economiei noastre pentru anul curent. Graficul „Prăbușirii economiei” este edificator pentru modul în care guvernarea alege să se raporteze la criză. În ciuda avertismentelor clare și a înjumătățirii ritmului de creștere de către experții independenți, estimările asumate de „Planul Bolojan” rămân încremenite la 1,0%, ignorând complet deteriorarea accelerată a mediului de afaceri, scăderea consumului și impactul negativ al supra-taxării. Această tăiere masivă a prognozelor de către instituțiile financiare internaționale nu reprezintă doar niște simple procente pe o foaie de hârtie. Ele se traduc, în viața de zi cu zi a românilor, prin mai puține locuri de muncă, înghețarea investițiilor, imposibilitatea susținerii reale a creșterilor de pensii și salarii, și prelungirea agoniei economice. Este confirmarea oficială, la nivel internațional, că actualul plan economic a eșuat. Autorul recomandă:
România a negociat la Washington investiții de 3,5 miliarde de euro în energie și gaze
Potrivit declarațiilor ministrului Energiei, vizita oficială în Statele Unite a inclus întâlniri la nivel înalt cu Banca Mondială, administrația americană, Department of Energy, US EXIM Bank, State Department, DFC și MIGA/IFC. Discuțiile au avut ca obiectiv atragerea de finanțări și parteneriate pentru cele mai importante proiecte din domeniul energetic ale României. Ministrul a precizat că valoarea totală a investițiilor negociate se ridică la aproximativ 3,5 miliarde de euro, sumele fiind destinate producției și transportului de energie electrică și gaze naturale. Modernizarea sectorului nuclear Unul dintre cele mai importante rezultate ale negocierilor îl reprezintă obținerea unei finanțări de până la 3 miliarde de dolari pentru modernizarea Unității 1 de la Cernavodă. Totodată, au fost purtate discuții privind finanțarea Unităților 3 și 4, proiecte care ar putea genera aproximativ 19.000 de locuri de muncă și ar crește ponderea energiei nucleare la circa 33% din producția națională. Rețeaua de transport al gazelor În paralel, România a securizat o finanțare de 495 de milioane de dolari pentru dezvoltarea rețelei de transport al gazelor naturale și pentru interconectarea regională. Aceste investiții sunt considerate esențiale pentru creșterea securității energetice și pentru consolidarea rolului României ca hub regional de energie. Ministrul Energiei a mai anunțat obținerea unei derogări OFAC pentru rafinăria Petrotel, valabilă până la 29 octombrie 2026. Rafinăria asigură aproximativ 21% din producția națională, iar repornirea acesteia ar putea permite României să își acopere integral necesarul de benzină, peste 60% din consumul de motorină și o parte semnificativă din combustibilul pentru aviație. Ministrul a subliniat că toate aceste demersuri urmăresc creșterea stabilității energetice, reducerea dependențelor externe și asigurarea unor costuri mai predictibile pentru consumatorii români.
Alexandru Nazare anunță prima finanțare a Băncii Mondiale în domeniul nuclear din ultimii 60 de ani. România, lider pe scena regională a energiei
Ministrul Finanțelor, Alexandru Nazare, aflat în vizită oficială în Statele Unite împreună cu ministrul Energiei, Bogdan Ivan, și cu ministrul Investițiilor Europene, Dragoș Pîslaru, a anunțat printr-o postare pe rețelele de socializare „prima finanțare a Băncii Mondiale în domeniul nuclear din ultimii 60 de ani”. Declarația lui Nazare vine după întâlnirea cu Ajay Banga, președintele Grupului Băncii Mondiale. Potrivit ministrului, România „câștigă rapid încredere și devine un actor regional tot mai relevnat, pe fondul măsurilor de stabilizare economică și de consolidare fiscală din ultimul an”. „România, lider pe scena regională a energiei. Prima finanţare a Băncii Mondiale în domeniul nuclear din ultimii 60 de ani. Întâlnire importantă la Washington cu Ajay Banga, preşedintele World Bank Group – o premieră a acestui nivel de deschidere pentru România, care confirmă eforturile ultimelor luni: ţara noastră câştigă rapid încredere şi devine un actor regional tot mai relevant, pe fondul măsurilor de stabilizare economică şi de consolidare fiscală din ultimul an”, a scris ministrul Finanţelor pe Facebook. Nazare: Ar fi prima finanțare a Băncii Mondiale în domeniul nuclear din ultimele decenii Oficialul mai spune că discuţia a fost axată pe proiecte concrete, cu impact direct asupra economiei şi asupra vieţii de zi cu zi a românilor, precum investiţii în retehnologizare la Centrala Nucleară Cernavodă – o iniţiativă strategică pentru securitatea energetică a României şi a întregii regiuni. „Ar fi prima finanţare a Băncii Mondiale în domeniul nuclear din ultimele decenii, ceea ce arată nivelul ridicat de încredere câştigat de România în ultima perioadă”. Sursa foto: Facebook/Alexandru Nazare De asemenea, Alexandru Nazare a mai transmis că alte proiecte concrete vizează domeniul gazelor naturale, inclusiv dezvoltarea Coridorului Vertical de transport al gazelor, cu implicarea Transgaz, acces la finanțări și garanții pentru investiții energetice de amploare, prin mecanismele Grupului Băncii Mondiale și sprijin pentru proiecte inovatoare industriale de mare capactiate, dezvoltate cu expertiza tehnică a Grupului. „Un mesaj important transmis de președintele Băncii Mondiale: eforturile României de stabilizare macroeconomică și consolidare fiscală vor începe să producă rezultate vizibile în următorii ani, dacă sunt susținute de investiții consistente și reforme continue”. Ministrul Finanțelor spune că România are nevoie de proiecte solide în contextul internațional tensionat În finalul postării, ministrul Finaneţlor subliniază că acest parteneriat contează acum, „într-un context internaţional marcat de crize energetice şi volatilitate”, întrucât România are nevoie de „proiecte solide” care să asigure energie sigură şi la preţuri accesibile pentru populaţie şi economie, investiţii care susţin creşterea economică şi o poziţie mai puternică a României în regiune. Sursa foto: Facebook/Alexandru Nazare „Am subliniat, totodată, în cadrul întâlnirii, un obiectiv strategic: România își propune să devină o platformă regională pentru reconstrucția Ucrainei, valorificând experiența acumulată în proiecte realizate împreună cu Banca Mondială. În același timp, rămâne clar că reforma economică și investițiile trebuie să meargă împreună: consolidarea fiscală trebuie echilibrată prin proiecte care creează creștere economică și locuri de muncă”. RECOMANDAREA AUTORULUI: Scandal între ministrul Muncii și ministrul Finanțelor. Manole îl acuză pe Nazare că blochează biletele de tratament balnear pentru 100.000 de pensionari Ce spune Ministrul Energiei despre vizita în SUA: „România să fie prima țară din lume în care Banca Mondială finanțează producția de energie nucleară”
Nazare vizitează Statele Unite participarea la reuniunea de primăvară a Grupului Băncii Mondiale și FMI și întâlniri la Casa Albă
„Ministrul Finanțelor, Alexandru Nazare, conduce delegația României în cadrul unei noi vizite de lucru în Washington DC – Statele Unite ale Americii, în perioada 14-20 aprilie 2026. Obiectivul central al vizitei este consolidarea parteneriatului cu SUA, a poziției macroeconomice a României pe piețele internaționale și participarea la Reuniunea de primăvară a Grupului Băncii Mondiale și a Fondului Monetar Internațional (FMI)”, se arată în comunicatul de presă emis de Ministerul Finanțelor. În cadrul reuniunii, ministrul Nazare urmează să se întâlnească cu înalți oficiali ai administrației americane precum reprezentanți ai Casei Albe, Departamentului de Comerț și ai Trezoreriei. De asemenea, sunt programate discuții cu instituții financiare precum Development Finance Corporation și US Exim Bank. Alexandru Nazare se va întâlni și cu reprezentanți ai unor instituții financiare internaționale, printre care International Finance Corporation, Agenția Multilaterală de Garantare a Investițiilor și Banca Europeană pentru Reconstrucție și Dezvoltare. „Acestea vizează stadiul portofoliului de proiecte derulate în România, oportunități de finanțare și asistență tehnică, precum și consolidarea parteneriatelor”, se mai arată în comunicat. În plus, cu ocazia deplasării, ministrul Nazare va face și un turneu de promovare la Washington D.C. și New York, unde ministrul va avea întâlniri cu investitori internaționali și agenții de rating. „Aceste discuții sunt dedicate prezentării situației macroeconomice a României, a măsurilor de consolidare fiscală, precum și a strategiei de administrare a datoriei publice”, notează comunicatul. „Vizita reflectă angajamentul Ministerului Finanțelor de a consolida cooperarea cu instituțiile financiare internaționale și de a susține poziționarea României pe piețele globale, în sprijinul stabilității macroeconomice și al finanțării sustenabile a economiei”, se arată în încheierea comunicatului de presă.
Guvernul României a organizat conferință la Palatul Victoria despre rolul României în reconstrucția Ucrainei
Guvernul României, împreună cu Grupul Băncii Mondiale, a organizat marți la Palatul Victoria o conferința cu tema „Consolidarea rolului României în procesul de redresare și reconstrucție a Ucrainei”, în contextul situațiilor internaționale din prezent. Evenimentul a reunit reprezentanți ai instituțiilor statului, mediului asociativ și ai sectorului privat, pentru a discuta oportunitățile și responsabilitățile României în sprijinirea Ucrainei. Potrivit comunicatului oficial, discuțiile s-au concentrat pe evaluările privind nevoile de reconstrucție și modernizare ale Ucrainei, dar și pe modalitățile prin care România poate consolida contribuția sa în sectoare strategice. În cadrul conferinței s-a pus accent pe conturarea unui cadru de acțiune care să permită valorificarea poziției geografice și economice favorabile a României în sprijinul Ucrainei. „România continuă să fie un partener solid al Ucrainei, motiv pentru care ne dorim să participăm activ în programul de redresare și reconstrucție. Guvernul își propune să acționeze coordonat, atât la nivel național, cât și local, pentru a consolida implicarea instituțiilor publice și a facilita accesul companiilor românești pe piața ucraineană. Conturăm o viziune concretă și un calendar de acțiuni în vederea valorificării acestei oportunități pentru România, în contextul consolidării fiscale și al avantajului de proximitate”, a declarat Mihai Jurca, șeful Cancelariei prim-ministrului și reprezentant special al României pentru reconstrucția Ucrainei. Anna Akhalkatsi, director al Băncii Mondiale pentru Uniunea Europeană, a apreciat, în cadrul evenimentului, implicarea României în sprijinul Ucrainei de la începutul conflictului. Ea a punctat că este de foarte mare importanță potențialul companiilor românești în procesul de reconstrucție a țării vecine. „Companiile românești din industrii precum construcții, energie, logistică sau servicii digitale sunt bine poziționate pentru a contribui la această reconstrucție și a crea locuri de muncă și creștere economică acasă. Grupul Băncii Mondiale este pregătit să sprijine România în valorificarea avantajului său competitiv și în transformarea lui într-un avantaj economic de durată”, a spus Anna Akhalkatsi. Reprezentantul Ministerului Energiei a spus că România are un rol important în creșterea securității energetice regionale, prin producția de gaze din Marea Neagră și capacitatea de stocare a Ucrainei. „Totodată, România extinde sprijinul acordat Ucrainei ca partener comercial în domeniul tranzacționării energiei electrice, precum și al interconectării active la nivel regional, prin dezvoltarea a două linii electrice aeriene între Cernăuți și Suceava și între Porubne și Siret”, a arătat oficialul. Ministerul Transporturilor a vorbit și el despre prioritățile României pentru reconstrucția Ucrainei, printre care modernizarea infrastructurii feroviare și rutiere, deschiderea de noi puncte de trecere a frontierei, dezvoltarea portului Constanța și creșterea capacității de tranzitare pe canalul Sulina. În cadrul evenimentului s-a discutat și despre rolul mediului privat, prin stimularea participării companiilor românești în proiectele de reconstrucție. „Printre modalitățile de sprijin financiar pentru demararea proiectelor de investiții se numără atât fondurile de coeziune, programul East-Invest, cât și o serie de platforme ale Băncii Mondiale”, a precizat Guvernul. La conferință au participat oficiali guvernamentali, reprezentanți ai agențiilor regionale, ai patronatelor și ai mediului de afaceri, cu scopul de a defini o strategie clară de implicare a României în sprijinul reconstrucției Ucrainei.
Alexandru Nazare: România nu traversează o criză, este o consecință necesară schimbării de paradigmă
„Această întrebare este, de fapt, cum trecem de la un scenariu de convergență care se estompează, la un scenariu de competitivitate și anduranță”, așa și-a început alocuțiunea ministrul de Finanțe. Efectele tranziției Privind încetinirea creșterii economice și la recesiunea tehnică din a doua parte a anului 2025, ministrul a precizat că reprezintă un pas necesar pentru schimbarea modelului de creștere economică, despre care acesta a spus că se bazează pe consum prin creșterea deficitului bugetar. „Ritmul de creștere de 0,6% înregistrat în 2025 și recesiunea tehnică din a doua parte a anului au ridicat semne legitime de întrebare. Însă o spun cât se poate de hotărât. Ceea ce traversează România astăzi nu este o criză. Este consecința anticipată și aș spune necesară prelucrarea unei schimbări deliberate de paradigmă. Prea mult timp modelul nostru de creștere s-a bazat pe consum, alimentat de deficit fiscal extern tot mai mare. Acest model fiscal a fost iluzia prosperității, erodând în același timp fundamentele noastre economice. Am ales să corectăm această direcție, iar corecția, inevitabil, vine cu costuri de tranziție”, a declarat ministrul. Rezultatele măsurilor de austeritate Nazare a prezentat și rezultatele măsurilor luate de Guvernul condus de Ilie Bolojan: „Efortul de consolidare implementat în 2025 și 2026 este poate cel mai ambițios din istoria post-aderarea României. Aceste rezultate pe care le-am avut și sunt confirmate, confirmă validitatea abordării. Practic, la sfârșitul anului 2025, deficitul bugetar crește la 7,7 din PIB, semnificativ susținut de 8,4. În termeni primari, aceasta reprezintă o ajustare de aproximativ 1,6 puncte procentuale față de situația din 2024. Am redus cheltuielile de personal cu 0,6% din PIB, protejând în același timp investițiile publice. Subliniez acest lucru tocmai pentru a surprinde filozofia întregii noastre abordări. Nu am sacrificat viitorul pentru a gestiona prezentul. Privind înainte, suntem încrezători că o reducere suplimentară a deficitului la circa 6,2% din PIB până la sfârșitul acestui an este realizabilă. Bineînțeles, cu o traiectorie clară sub 3% pe termen mediu”. Pachetul de relansare economică Ministrul a prezentat pachetul de relansare economică. „Pentru prima dată, România dispune de un instrument dedicat atragerii de investiții strategice de mare anvergură, de peste 200 de milioane de euro, printr-o combinație de granturi, credite fiscale, garanții de stat și acolo unde este oportun participație la capital. Este un instrument care, din punctul meu de vedere, ne-a lipsit ani de zile, iar absența lui ne-a costat oportunități reale. Anvelopa totală până în 2032 pentru toate programele de sprijin se ridică la 5 miliarde de euro, iar banii vor fi canalizați către scheme de susținere în șapte sectoare prioritare, incluzând materii prime critice, noi tehnologii, apărare, cercetare și dezvoltare”, a declarat Nazare.
Banca Mondială a revizuit în scădere previziunile pentru economia României
Banca Mondială a revizuit în scădere perspectivele economice pentru România în 2026, spre dezamăgirea premierului Ilie Bolojan. Economia românească a înregistrat anul trecut o creștere de 0,8%, față de un avans de 1,3% prognozat în iunie anul trecut și unul de 2,1% estimat la începutul anului trecut, conform celui mai recent raport publicat de Banca Mondială. Deși prognozele de anul trecut arătau că PIB-ul României ar urma să aibă un avans consistent, reevaluarea recentă a Băncii Mondiale a indicat un nivel mult mai scăzut. Astfel, în 2026 PIB-ul ar urma să înregistreze un avans de 1,3%, față de 1,9% cât era prognozat în luna iunie a anului trecut și cu 2,6% estimat în ianuarie 2025 de Banca Mondială. Economia României ar urma să aibă parte de o îmbunătățire abia din 2027, până la un avans de 1,9%, însă mai puțin decât avansul de 2,5% pe care Banca Mondială l-a prognozat la mijlocul anului trecut. Potrivit Băncii Mondiale „creșterea economică în Europa Centrală ar urma să se îmbunătățească până la 2,6% în 2026-2027, susținută de investițiile puternice, în special în Polonia și România, grație majorării finanțării venite de la Uniunea Europeană”. Totuși, instituția financiară avertizează că în cazul României, creșterea economică va fi afectată de consolidarea fiscală a guvernului Bolojan. Banca Mondială avertizează că am putea trăi deceniul cu cea mai slabă creștere globală Banca Mondială a subliniat că dacă actualele previziuni se vor menține, deceniul 2020-2029 ar urma să fie cel mai slab pentru creșterea globală de după anii 1960 și prea slab pentru a evita stagnarea și șomajul în țările cu piețe emergente și în curs de dezvoltare. De asemenea, creșterea în economiile emergente și cele în crus de dezvoltare va încetini până la 4% în 2026, de la 4,2% în 2025. Însă, dacă este exclusă China, rata de creştere pentru acest grup în 2026 va fi de 3,7%, neschimbată faţă de 2025, a estimat Banca Mondială. „Cu fiecare an care trece, economia globală a devenit mai puţin capabilă să genereze creştere şi pare mai rezistentă la incertitudinea politică. Însă dinamismul şi rezilienţa economică nu pot diverge mult timp fără a afecta finanţele publice şi pieţele de credit”, a declarat economistul-şef al Băncii Mondiale, Indermit Gill. RECOMANDAREA AUTORULUI: Economistul Cristian Socol avertisment pe final de an și previziuni sumbre pentru 2026: România implementează cea mai dură austeritate din UE Economia României încetinește și este marcată de inflație, Europa se blochează într-un sistem de reglementare greoi. De ce stagnarea a devenit amenințarea principală pentru stabilitatea financiară
Continentele Pământului pierd apă dulce într-un ritm alarmant. Avertismentul Băncii Mondiale
Conform concluziilor, în fiecare secundă, continentele pierd un volum de apă dulce echivalent cu patru bazine olimpice, un fenomen care amenință securitatea alimentară, ecosistemele și stabilitatea economică globală, scrie Science Alert. Datele din spatele raportului Raportul Băncii Mondiale analizează modificările gravitaționale ale Pământului cauzate de deplasarea apei, completate cu date economice și de utilizare a terenurilor din ultimele două decenii. Cercetătorii au constatat că pierderea anuală medie de apă dulce de pe continente reprezintă aproximativ 3% din „venitul” net global din precipitații. În regiunile aride și semi-aride, pierderile ajung însă la 10%, afectând sever zone precum Asia de Sud. Zonele în care agricultura este principalul sector economic, precum Africa Subsahariană și Asia de Sud, sunt printre cele mai expuse. Conform raportului, șocurile de secetă reduc anual între 600.000 și 900.000 de locuri de muncă doar în Africa Subsahariană, afectând în special fermierii fără pământ și alte grupuri vulnerabile. Efectele se propagă și la nivel global, deoarece multe țări depind de importurile alimentare din regiunile aflate în proces de aridizare. Continentele Pământului pierd apă dulce, cu efecte dramatice asupra ecosistemelor Uscarea continentală crește frecvența și severitatea incendiilor de vegetație, mai ales în zonele cu biodiversitate ridicată. Cel puțin 17 dintre cele 36 de regiuni globale de biodiversitate, inclusiv Madagascar, părți din Asia de Sud-Est și Brazilia, prezintă o scădere constantă a disponibilității apei dulci și un risc crescut de incendii. Principala cauză a acestui fenomen este extracția excesivă a apelor subterane, un sector slab reglementat la nivel global. Pe fondul schimbărilor climatice, pe măsură ce solurile se usucă și ghețarii se retrag, presiunea asupra apelor subterane este în continuă creștere. Soluții propuse pentru agricultură Raportul arată că agricultura este responsabilă pentru 98% din amprenta globală a apei. Îmbunătățirea eficienței utilizării apei pentru 35 de culturi-cheie, precum grâul și orezul, ar putea economisi suficientă apă pentru a acoperi nevoile anuale a 118 milioane de persoane. Soluțiile includ tehnologii de irigație inteligente, utilizarea inteligenței artificiale, relocarea culturilor și politici mai stricte privind extracția apelor subterane.
Rogobete: Dezvoltăm centre de arși și noi mecanisme de finanțare în parteneriat cu Banca Mondială
Ministrul Alexandru Rogobete a avut joi la Washington o întâlnire tehnică cu reprezentanții Băncii Mondiale, discuțiile vizând proiectele din sectorul sănătății derulate de Ministerul Sănătății. „Această colaborare reprezintă un pilon strategic în relația României cu Statele Unite ale Americii, prin intermediul Băncii Mondiale, o relație bazată pe încredere, transparență și rezultate concrete. Nu vorbim doar despre finanțare, ci despre viziune, expertiză și parteneriate care transformă sistemul de sănătate românesc”, scrie pe Facebook Alexandru Rogobete. Ministrul a prezentat proiectele centrelor de arși din România, detaliind stadiul fiecărui obiectiv: „Discuțiile au vizat în special cele trei centre de arși care prind contur în țară. La Timișoara, lucrările se apropie de final, iar centrul va fi gata până la sfârșitul acestui an. La Târgu Mureș, termenul estimat este primăvara anului viitor. Iar la Spitalul ‘Grigore Alexandrescu’ din București, centrul de arși pentru copii este deja în plină dezvoltare. Reprezentanții Băncii Mondiale au apreciat ritmul accelerat al acestor proiecte, confirmând că România discută astăzi despre realități, nu doar despre promisiuni”. Rogobete a vorbit și despre noile mecanisme de finanțare și acces la medicamente „Tot în cadrul acestei colaborări, lucrăm împreună cu Banca Mondială la un nou mecanism de finanțare pentru unitățile sanitare, bazat pe performanță, eficiență și nevoile reale ale pacienților. În paralel, dezvoltăm un mecanism mai rapid și mai predictibil de introducere a medicamentelor în lista de compensate – un pas concret pentru ca pacienții români să aibă acces mai rapid la tratamente moderne. Deja, pe site-ul Ministerului Sănătății se află publicat proiectul de Hotărâre de Guvern care include 35 de molecule noi în lista de compensare – rezultat al muncii de echipă și al acestei noi abordări bazate pe viteză, responsabilitate și transparență”, potrivit ministrului Sănătății. Ministrul a subliniat impactul strategic al parteneriatului cu Banca Mondială și cooperarea cu Statele Unite: „Parteneriatul cu Banca Mondială și cooperarea cu Statele Unite reprezintă o garanție de încredere și stabilitate pentru dezvoltarea durabilă a sistemului de sănătate din România. Pentru că încrederea ne face bine – și este motorul prin care transformăm promisiunile în fapte, iar faptele în speranță.”