Ministrul Digitalizării acuză: Bani europeni destinați investițiilor în cloudul guvernamental, folosiți pentru salarii la ADR

ministrul-digitalizarii-acuza:-bani-europeni-destinati-investitiilor-in-cloudul-guvernamental,-folositi-pentru-salarii-la-adr

Ministrul Irineu Darău explică luni dimineața, într-o postare pe Facebook, cum pot fi pierduți bani europeni din PNRR, iar factura să ajungă pe umerii românilor. „Faci ce a făcut fosta conducere a ADR sub Dragoș Vlad: iei bani europeni destinați investițiilor tehnice în Cloudul Guvernamental și îi folosești pentru salarii. Cheltuieli neeligibile. Reguli ignorate. Responsabilitate zero”, a scris Darău pe rețeaua de socializare. El susține că prejudiciul de 14,7 milioane de lei trebuie acoperit din bugetul statului român. „Dar adevărata problemă nu este doar gaura financiară. În momentul în care situația a explodat, cei care conduceau ADR nu au venit cu soluții. Nu au avut niciun plan pentru protejarea echipei tehnice care administra infrastructura critică a Cloudului Guvernamental. Nicio strategie de continuitate. Nicio asumare. Au urmat întârzieri, blocaje și haos administrativ. Exact specialiștii fără de care Cloudul Guvernamental nu poate funcționa au fost lăsați complet în aer”, adaugă Irineu Darău. „Fonduri europene pierdute” Ministrul vorbește apoi despre „marea digitalizare”, care, în opinia lui, în ultimii ani a însemnat fonduri europene pierdute din incompetență, milioane mutate în sarcina bugetului de stat, proiecte strategice vulnerabilizate și infrastructură critică pusă în pericol prin improvizație și lipsă de răspundere. „Iar apoi aceiași oameni ies la televizor și vorbesc doct despre «blocaje instituționale» și «neclarități legislative». Nu există nicio neclaritate. Există doar oameni care au crezut că în statul român nu răspunde nimeni niciodată pentru nimic. Ei bine, răspund”, mai spune Irineu Darău. El adaugă că, ani întregi, digitalizarea României a fost tratată cu „lasă că merge și așa”, cu combinații și cu băieți deștepți conectați la bani publici. „Aviz băieților deștepți: nu mai merge. Hotărârea ÎCCJ este definitivă. Banii trebuie returnați. Contul de fonduri europene se reîntregește. Rapid. Fără tergiversări. Fără scuze. Pentru că nota de plată vine întotdeauna. Și prea des este plătită de statul român pentru greșelile unor oameni care s-au crezut intangibili”, mai transmite ministrul Digitalizării. Plângere penală Acuzațiile vin după ce fostul şef al ADR, Dragoș Vlad, a depus o plângere penală, la sediul DNA, împotriva vicepremierului interimar Oana Gheorghiu şi a ministrului Economiei interimar, Irineu Darău. El a acuzat presiuni repetate în vederea încălcării unor prevederi legale în domeniul achiziţiilor publice şi presiuni în găsirea unor soluţii de colaborare cu grupul de societăţi Schwartz.

Ungaria a construit un sens giratoriu spre nicăieri cu bani europeni: 1,25 de milioane de euro

ungaria-a-construit-un-sens-giratoriu-spre-nicaieri-cu-bani-europeni:-1,25-de-milioane-de-euro

Privit din aer, peisajul de lângă Zalaegerszeg, oraș din vestul Ungariei, oferă o scenă greu de explicat: un cerc elegant de asfalt, bine trasat, înconjurat de buruieni, noroi și tăcere. Nicio mașină nu circulă pe el, niciun camion nu îl folosește, iar drumurile care pornesc din intersecție se opresc după câțiva metri, în câmp deschis. Este „sensul giratoriu spre nicăieri” – un proiect realizat din fonduri europene care a ajuns să simbolizeze, pentru mulți, modul în care banii publici pot fi cheltuiți fără rezultate, scrie CNN. O promisiune mare, o execuție fragmentată Totul a început în 2021, când autoritățile au anunțat că zona dintre Zalaegerszeg și Zalaszentiván urma să devină un important centru logistic al Europei Centrale. Compania Metrans intenționa să construiască un terminal de containere care să permită transportul rapid al mărfurilor pe calea ferată dinspre coasta Adriaticii spre Slovacia, Cehia și Polonia – o investiție de 40 de milioane de euro și cel puțin 120 de locuri de muncă. Administrația locală a acționat rapid. Cu 1,25 milioane de euro din fonduri europene, a construit drumul de acces și sensul giratoriu, pregătind terenul pentru camioanele care urmau să vină. Sensul a fost finalizat cu succes. Restul proiectului – nu. Licitația pentru calea ferată care urma să facă terminalul funcțional nu a fost finalizată nici până astăzi. În cel mai optimist scenariu, construcția va fi gata în 2029. Investitorul Metrans a refuzat să înceapă lucrările la terminal în absența conexiunii feroviare. Iar sensul giratoriu a rămas singur pe câmp, așteptând camioane care, în cel mai bun caz, vor sosi abia peste cinci ani. Un simbol politic și o atracție neașteptată Criticii guvernului Orbán au folosit rapid imaginea sensului giratoriu ca argument în dezbaterea despre modul în care Ungaria gestionează fondurile europene – miliarde de euro înghețate de Comisia Europeană din cauza unor îngrijorări legate de statul de drept și de corupție. Pentru ei, sensul giratoriu nu este o eroare izolată, ci parte dintr-un tipar mai larg. Ministrul Dezvoltării Regionale, Tibor Navracsics, a declarat în fața parlamentului că UE a finanțat 52.000 de proiecte în Ungaria în perioada 2014–2020. Câte dintre acestea au fost duse la bun sfârșit rămâne neclar. Între timp, sensul giratoriu a dobândit o viață proprie: turiștii și curioșii se adună pe câmpul din Zalaegerszeg pentru a-și face fotografii pe asfaltul pustiu. Deocamdată, acesta este singurul trafic pe care îl primește.