Ursula Von der Leyen ia la țintă banii europenilor
Președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, a găsit soluția pentru a redresa economia UE, aflată în involuție pe plan mondial de câțiva ani. Astfel, șefa de la Bruxelles a identificat resurse de 10.000 miliarde euro din banii europenilor, pe care și-a propus să îi folosească pentru a ajuta companiile europene. Potrivit preşedintei Comisiei Europene, prin implementarea măsurilor stabilite anul trecut în Strategia pentru Uniunea Economiilor şi Investiţiilor, pot fi mobilizate rapid 470 miliarde euro. Economiile gospodăriilor sunt păstrate în conturi bancare; (…) Europa trebuie să pună acum aceste economii la lucru, pentru companiile sale”, a declarat Ursula von Der Leyen, într-un discurs susţinut la finalul săptămânii trecute la Conferinţa anuală a antreprenorilor francezi, potrivit ziarulromanesc.de. poll id=”20″] Depozitele bancare ale cetățenilor UE, mină de aur pentru Bruxelles Depozitele bancare ale cetăţenilor europeni au revenit în prim-plan odată cu discursul Ursulei von der Leyen. Preşedinta Comisiei Europene este nemulţumită că economiile acestora sunt păstrate în bănci. În schimb, ar putea finanţa economia blocului comunitar şi companiile acestuia. Ursula von der Leyen / Foto – Mediafax „A doua provocare priveşte finanţarea economiilor noastre. În Europa nu ducem lipsă nici de tehnologie, nici de economii. Dar ne lipseşte încă suficienta capacitate de a dezvolta companiile europene la scară largă. S-a găsit vinovatul pentru declinul economic al UE Consecința, în viziunea acesteia, este că firmele fondate în Uniunea Europeană ajung să caute finanțara în alte regiuni sau, în final, sunt cumpărate de investitori străini. Prea multe proiecte se blochează deoarece investiţia iniţială este prea riscantă, cererea este prea incertă sau capitalul este prea scump. Companiile noastre ştiu cum să pornească în Europa. Dar trebuie să poată şi să crească aici. Prea des, ele merg în altă parte pentru finanţarea de care au nevoie. Îşi mută centrul de greutate. Sau sunt cumpărate. Desigur, nu vom finanţa toate acestea numai din fonduri publice. Dar Europa dispune de economii. Şi, din păcate, aceste economii stau nefolosite. Astăzi, 10.000 de miliarde de euro din economiile gospodăriilor sunt păstrate în conturi bancare. Iar o mare parte din economiile Europei este investită în afara continentului nostru”, a declarat von der Leyen la conferința de săptămâna trecută. „Companiile noastre trebuie să poată crește în Europa” Președinta Comisiei susține că lipsa banilor disponibili pentru investiții împiedică firmele europene să se dezvolte suficient de repede. „Prea multe proiecte rămân blocate pentru că investițiile inițiale sunt prea riscante, cererea este prea incertă, iar capitalul este prea scump”, a spus von der Leyen „Companiile noastre știu să se nască în Europa, dar trebuie să poată și să crească în Europa”, a continuat von der Leyen. Problema este și mai presantă deoarece Bruxelles-ul admite că investițiile necesare nu pot fi finanțate numai din bugetele publice. De aici vine interesul pentru economiile private ale populației și pentru construirea unei piețe europene de capital capabile să transforme o parte din banii ținuți în depozite în finanțare pentru întreprinderi. În continuare, șefa de la Bruxelles a punctat că această sumă uriașă de bani ar trebui folosită pentru a redresa economia UE, care, așa cum se știe, a pierdut teren masiv pe plan global, fiind devansată la mare distanță de SUA și China. Banii ar urma să deblocheze 470 de miliarde de euro în investiţii suplimentare „Europa trebuie acum să pună aceste economii la lucru pentru companiile sale. Acesta este obiectivul Uniunii Economiilor şi Investiţiilor. Am prezentat propuneri privind securitizarea, investiţiile băncilor şi ale societăţilor de asigurări, precum şi integrarea şi supravegherea pieţelor noastre. Împreună, aceste măsuri ar putea debloca până la 470 de miliarde de euro în investiţii suplimentare”, a continuat președinta Comisiei. Uniunea Europeană, perioadă de grație pentru România în lupta pentru limitarea deficitului bugetar Europenilor li se promit investiții „sigure” În discursul său (detalii AICI), von der Leyen sugerează în mod explicit că are nevoie de banii europenilor pentru a-și crește capitalul politic. Concret, aceste „economii leneșe” reprezintă cele 33 de trilioane de euro cumulate în conturile bancare ale cetățenilor Uniunii Europene. Declarația completă, făcută în cadrul dezbaterilor privind competitivitatea și viitorul pieței unice, a arătat că, din punctul său de vedere, banii sunt ineficienți atâta timp cât generează dobânzi minime în bancă în loc să fie direcționați către piețele de capital. Șefa Comisiei Europene apreciază că Europa pierde din ce în ce mai mult teren în fața Statelor Unite și a Chinei tocmai pentru că nu reuşește să își mobilizeze avuția privată. Din perspectiva sa, scopul utilizării acestor resurse uriașe ar fi finanțarea directă a tranziției verzi, – în condițiile în care Green Deal este denunțat tot mai des de țările membte ca un eșec – a digitalizării și a industriei continentale de apărare. Așadar, mesajul transmis a fost unul evident: banii europenilor trebuie scoși din amortizarea depozitelor tradiționale și aruncați în morișca investițiilor de risc pentru a susține ambițiile geopolitice ale Bruxelles-ului. Mecanismele puse la cale de Bruxelles Așadar, planul nu îi permite Comisiei Europene să retragă cele 10.000 de miliarde de euro din conturile cetățenilor și nici nu prevede transferarea obligatorie a depozitelor către companii. Însă, Bruxelles-ul vrea să creeze mecanisme prin care europenii să fie determinați să investească voluntar o parte mai mare din economii, în loc să le păstreze în bănci. Pentru populație, Comisia promite un acces mai facil la produse de investiții și posibilitatea unor randamente mai mari pe termen lung. În discursul oficial publicat de Comisia Europeană, von der Leyen a legat direct această strategie de necesarul uriaș de capital al Europei. Șefa UE estimează că măsurile aflate pe masa Bruxelles-ului „ar putea debloca până la 470 de miliarde de euro în investiții suplimentare”. Cum ar putea fi mobilizați banii din conturile cetățenilor UE De notat în context că acest plan are legătură directă cu conceptul Uniunii Economiilor și Investițiilor, program lansat de Comisie în 2025, cu scopul declarat de mobilizare a capitalului privat. În prezent, președinta Executivului european cere accelerarea proiectului și adoptarea tuturor măsurilor necesare. Așadar, Von der Leyen vrea ca un acord să fie obținut rapid și a transmis că proiectul ar putea avansa chiar dacă nu toate statele
Un ordin emis de Ilie Bolojan condiționează majorarea salariului cu până la 40% de atingerea țintelor din PNRR
Premierul Ilie Bolojan, ministru interimar al Energiei, a emis un ordin prin care leagă restanțele PNRR din Energie de „majorarea salariului de bază cu până la 40%”, pentru personalul Direcției generale de investiții din cadrul ministerului Energiei. Astfel, angajații din direcția care gestionează investițiile nu vor mai putea primi automat majorarea salarială de până la 40% prevăzută de lege pentru proiectele europene, ci vor trebui să demonstreze, prin rapoarte lunare, că au contribuit la atingerea jaloanelor și țintelor asumate de România prin PNRR. „Pentru a beneficia, până la data de 31 august 2026, de majorarea salariului de bază cu până la 40%, prevăzută la art. 17 alin. (21) din Legea-cadru nr. 153/2017 privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice, cu modificările și completările ulterioare, personalul Direcției generale investiții din cadrul Ministerului Energiei întocmește un raport individual lunar de activitate”, arată documentul. O miză de miliarde de euro Miza este una de miliarde de euro. România riscă să piardă finanțări europene dacă nu îndeplinește la timp reformele și investițiile asumate prin Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR), iar Ministerul Energiei are unele dintre cele mai importante proiecte din acest program. Ordinul, semnat pe 16 iunie și publicat în Monitorul Oficial, introduce un mecanism de evaluare lunară a activității angajaților implicați în implementarea investițiilor finanțate prin PNRR. Practic, ordinul emis de Ilie Bolojan pe 16 iunie și publicat aseară în Monitorul Oficial arată că angajații Direcției generale de investiții din cadrul ministerului Energiei trebuie să facă următoarele: – Un raport lunar de activitate care să ateste gradul de îndeplinire a activităților – Direcția generală juridic trebuie să vizeze raportul lunar – Șeful ierarhic al personalului trebuie să aprobe raportul individual lunar și să îl transmită conducătorului instituției, ulterior avizului Direcției generale de juridic și personal – În vederea acordării majorării salariale cu până la 40%, personalul Direcției generale investiții din cadrul Ministerului Energiei depune la Direcția generală juridic și personal raportul individual lunar de activitate, aprobat de conducătorul instituției, până la data de 5 a lunii următoare celei pentru care se efectuează plata. – Pe baza raportului individual lunar de activitate, Direcția generală juridic și personal elaborează proiectul de ordin privind acordarea majorării salariului de bază cu până la 40%. Ce obiective urgente legat de PNRR are ministerul Energiei Ordinul emis de Ilie Bolojan indică și reformele, țintele și jaloanele pe care trebuie să le îndeplinească din PNRR ministerul Energiei pe care îl conduce interimar: Ținta 125. Investiția 2. Noi capacități de producție de energie electrică din surse regenerabile: – Derulare activități în vederea finalizării investițiilor pentru capacități de producere de cel puțin 950 MW de energie din surse regenerabile (eoliană și solară) – Un document de sinteză care să justifice în mod corespunzător modul în care ținta (cu toate elementele constitutive) a fost atinsă în mod satisfăcător Ținta 131. Investiția 2. Capacitățile de producție a hidrogenului verde care să fie utilizat pentru stocarea energiei electrice și/sau pentru decarbonizarea industriei – Derulare activități în vederea finalizării investițiilor pentru o capacitatea totală de producție de hidrogen verde de cel puțin 45 MW H2 – Un document de sinteză care să justifice în mod corespunzător modul în care ținta (cu toate elementele constitutive) a fost atinsă în mod satisfăcător Ținta 134. Investiția 3. Construirea unei producții combinate de energie termică și energie electrică (CHP) pe gaz flexibile și de înaltă eficiență în sectorul încălzirii centralizate – Derulare activități în vederea finalizării investițiilor pentru instalații de producție combinată de energie termică și electrică de 83 MWe în sectorul încălzirii centralizate – Un document de sinteză care să justifice în mod corespunzător modul în care ținta (cu toate elementele constitutive) a fost atinsă în mod satisfăcător Ținta 138. Investiția 4. Punerea în funcțiune a instalațiilor de producție fotovoltaică – Finalizarea procesului de renegociere a PNRR în vederea eliminării investiției Ținta 139. Investiția 4.a. Noi capacități de stocare a energiei electrice – Derulare activități în vederea finalizării investițiilor pentru capacități de stocare a energiei electrice de cel puțin 240 MW – Un document de sinteză care să justifice în mod corespunzător modul în care ținta (cu toate elementele constitutive) a fost atinsă în mod satisfăcător Potrivit legii cadru nr. 153/2017 privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice, personalul din instituțiile și/sau autoritățile publice nominalizat în echipele de proiecte finanțate din fonduri europene nerambursabile și/sau fonduri externe rambursabile, precum și personalul implicat în implementarea Mecanismului de redresare și reziliență prevăzut la art. 6 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 155/2020 privind unele măsuri pentru elaborarea Planului național de redresare și reziliență necesar României pentru accesarea de fonduri externe rambursabile și nerambursabile în cadrul Mecanismului de redresare și reziliență, aprobată prin Legea nr. 230/2021, cu modificările și completările ulterioare, beneficiază de majorarea salariilor de bază, soldelor de funcție/salariilor de funcție, indemnizațiilor de încadrare cu până la 40%, indiferent de numărul de proiecte în care este implicat. Această majorare se aplică proporțional cu timpul efectiv alocat activităților pentru fiecare proiect.
Ministrul Digitalizării acuză: Bani europeni destinați investițiilor în cloudul guvernamental, folosiți pentru salarii la ADR
Ministrul Irineu Darău explică luni dimineața, într-o postare pe Facebook, cum pot fi pierduți bani europeni din PNRR, iar factura să ajungă pe umerii românilor. „Faci ce a făcut fosta conducere a ADR sub Dragoș Vlad: iei bani europeni destinați investițiilor tehnice în Cloudul Guvernamental și îi folosești pentru salarii. Cheltuieli neeligibile. Reguli ignorate. Responsabilitate zero”, a scris Darău pe rețeaua de socializare. El susține că prejudiciul de 14,7 milioane de lei trebuie acoperit din bugetul statului român. „Dar adevărata problemă nu este doar gaura financiară. În momentul în care situația a explodat, cei care conduceau ADR nu au venit cu soluții. Nu au avut niciun plan pentru protejarea echipei tehnice care administra infrastructura critică a Cloudului Guvernamental. Nicio strategie de continuitate. Nicio asumare. Au urmat întârzieri, blocaje și haos administrativ. Exact specialiștii fără de care Cloudul Guvernamental nu poate funcționa au fost lăsați complet în aer”, adaugă Irineu Darău. „Fonduri europene pierdute” Ministrul vorbește apoi despre „marea digitalizare”, care, în opinia lui, în ultimii ani a însemnat fonduri europene pierdute din incompetență, milioane mutate în sarcina bugetului de stat, proiecte strategice vulnerabilizate și infrastructură critică pusă în pericol prin improvizație și lipsă de răspundere. „Iar apoi aceiași oameni ies la televizor și vorbesc doct despre «blocaje instituționale» și «neclarități legislative». Nu există nicio neclaritate. Există doar oameni care au crezut că în statul român nu răspunde nimeni niciodată pentru nimic. Ei bine, răspund”, mai spune Irineu Darău. El adaugă că, ani întregi, digitalizarea României a fost tratată cu „lasă că merge și așa”, cu combinații și cu băieți deștepți conectați la bani publici. „Aviz băieților deștepți: nu mai merge. Hotărârea ÎCCJ este definitivă. Banii trebuie returnați. Contul de fonduri europene se reîntregește. Rapid. Fără tergiversări. Fără scuze. Pentru că nota de plată vine întotdeauna. Și prea des este plătită de statul român pentru greșelile unor oameni care s-au crezut intangibili”, mai transmite ministrul Digitalizării. Plângere penală Acuzațiile vin după ce fostul şef al ADR, Dragoș Vlad, a depus o plângere penală, la sediul DNA, împotriva vicepremierului interimar Oana Gheorghiu şi a ministrului Economiei interimar, Irineu Darău. El a acuzat presiuni repetate în vederea încălcării unor prevederi legale în domeniul achiziţiilor publice şi presiuni în găsirea unor soluţii de colaborare cu grupul de societăţi Schwartz.
Ungaria a construit un sens giratoriu spre nicăieri cu bani europeni: 1,25 de milioane de euro
Privit din aer, peisajul de lângă Zalaegerszeg, oraș din vestul Ungariei, oferă o scenă greu de explicat: un cerc elegant de asfalt, bine trasat, înconjurat de buruieni, noroi și tăcere. Nicio mașină nu circulă pe el, niciun camion nu îl folosește, iar drumurile care pornesc din intersecție se opresc după câțiva metri, în câmp deschis. Este „sensul giratoriu spre nicăieri” – un proiect realizat din fonduri europene care a ajuns să simbolizeze, pentru mulți, modul în care banii publici pot fi cheltuiți fără rezultate, scrie CNN. O promisiune mare, o execuție fragmentată Totul a început în 2021, când autoritățile au anunțat că zona dintre Zalaegerszeg și Zalaszentiván urma să devină un important centru logistic al Europei Centrale. Compania Metrans intenționa să construiască un terminal de containere care să permită transportul rapid al mărfurilor pe calea ferată dinspre coasta Adriaticii spre Slovacia, Cehia și Polonia – o investiție de 40 de milioane de euro și cel puțin 120 de locuri de muncă. Administrația locală a acționat rapid. Cu 1,25 milioane de euro din fonduri europene, a construit drumul de acces și sensul giratoriu, pregătind terenul pentru camioanele care urmau să vină. Sensul a fost finalizat cu succes. Restul proiectului – nu. Licitația pentru calea ferată care urma să facă terminalul funcțional nu a fost finalizată nici până astăzi. În cel mai optimist scenariu, construcția va fi gata în 2029. Investitorul Metrans a refuzat să înceapă lucrările la terminal în absența conexiunii feroviare. Iar sensul giratoriu a rămas singur pe câmp, așteptând camioane care, în cel mai bun caz, vor sosi abia peste cinci ani. Un simbol politic și o atracție neașteptată Criticii guvernului Orbán au folosit rapid imaginea sensului giratoriu ca argument în dezbaterea despre modul în care Ungaria gestionează fondurile europene – miliarde de euro înghețate de Comisia Europeană din cauza unor îngrijorări legate de statul de drept și de corupție. Pentru ei, sensul giratoriu nu este o eroare izolată, ci parte dintr-un tipar mai larg. Ministrul Dezvoltării Regionale, Tibor Navracsics, a declarat în fața parlamentului că UE a finanțat 52.000 de proiecte în Ungaria în perioada 2014–2020. Câte dintre acestea au fost duse la bun sfârșit rămâne neclar. Între timp, sensul giratoriu a dobândit o viață proprie: turiștii și curioșii se adună pe câmpul din Zalaegerszeg pentru a-și face fotografii pe asfaltul pustiu. Deocamdată, acesta este singurul trafic pe care îl primește.