Fragilitatea la bătrânețe poate anunța probleme grave de sănătate. Ce spun specialiștii
Fragilitatea, considerată unul dintre cele mai importante semne ale îmbătrânirii, poate deveni un predictor pentru spitalizare, dizabilitate, recuperare după boală sau operații, internare în aziluri și chiar deces. Specialiștii spun însă că aceasta poate fi încetinită sau chiar ameliorată prin măsuri simple precum mișcarea regulată, alimentația corectă și menținerea legăturilor sociale, scrie Science Alert. Adulții în vârstă care suferă de fragilitate au o rezervă fiziologică redusă, ceea ce înseamnă că organismul lor face mai greu față bolilor, accidentelor sau stresului. Astfel, problemele aparent minore, cum ar fi o infecție pulmonară, o schimbare de tratament sau câteva zile petrecute la pat, pot duce rapid la pierderea independenței. În schimb, o persoană mai robustă se poate recupera mult mai ușor după afecțiuni serioase. Specialiștii spun că îmbătrânirea diferă mult de la o persoană la alta. Un om de 82 de ani poate rămâne activ și independent, în timp ce altcineva de aceeași vârstă poate avea dificultăți chiar și să se ridice de pe scaun. Tot mai mulți medici consideră că fragilitatea, și nu vârsta în sine, influențează felul în care oamenii îmbătrânesc. Din acest motiv, verificarea fragilității a devenit o procedură obișnuită în multe unități medicale pentru persoanele de peste 65 de ani. Cum este evaluată fragilitatea Există două metode principale prin care medicii analizează fragilitatea. Prima o tratează ca pe un sindrom fizic caracterizat prin slăbiciune, oboseală, mers lent, scădere involuntară în greutate și activitate fizică redusă. Persoanele care prezintă unul sau două dintre aceste semne sunt considerate „pre-fragile”, iar cele cu mai multe simptome sunt încadrate ca fragile. A doua metodă privește fragilitatea ca pe o acumulare de probleme de sănătate în timp. Bolile cronice, dificultățile de mișcare, problemele de memorie, pierderea auzului sau a vederii, alimentația slabă și izolarea socială reduc capacitatea organismului de a face față unor situații precum căderile, infecțiile sau internările. Fragilitatea poate fi ameliorată Deși mult timp s-a crezut că fragilitatea este permanentă, cercetările arată că aceasta poate evolua în ambele direcții. Fragilitatea este văzută acum ca un spectru, de la fragilitate ușoară, la moderată sau severă. În unele cazuri, starea se poate agrava, dar în altele poate fi întârziată sau chiar îmbunătățită. O analiză realizată pe peste 42.000 de adulți vârstnici a arătat că, într-o perioadă de aproape patru ani, aproximativ 14% și-au îmbunătățit starea de sănătate, aproape 30% au devenit mai fragili, iar peste jumătate au rămas stabili. Medicii spun că semnele timpurii, precum oboseala, încetinirea ritmului sau pierderea în greutate, reprezintă un moment important pentru intervenție. Activitatea fizică regulată, mai ales exercițiile de rezistență precum greutățile, benzile elastice sau exercițiile cu greutatea corpului făcute de cel puțin două ori pe săptămână, poate ajuta la încetinirea fragilității.
Studiu: Ce mâncăm la vârsta mijlocie determină sănătatea la 70 de ani
Cercetarea, publicată în Nature Medicine, a monitorizat peste 100.000 de americani pe parcursul a trei decenii, scrie CNN. Conform rezultatelor, doar 9,3% dintre participanți au atins ceea ce specialiștii numesc „îmbătrânirea sănătoasă” – viața până la 70 de ani fără boli cronice precum diabetul, hipertensiunea și afecțiunile cardiace, și fără deficiențe cognitive, fizice sau mentale. „Consumul crescut de fructe, legume, cereale integrale, nuci, leguminoase, grăsimi nesaturate și produse lactate cu conținut scăzut de grăsimi este asociat cu șanse mai mari de îmbătrânire sănătoasă”, declară Dr. Leana Wen, expert în wellness și fost comisar de sănătate în Baltimore. În contrast, alimentele bogate în grăsimi, sodiu, băuturi îndulcite și carne roșie sau procesată reduc semnificativ șansele unei bătrâneți fără probleme de sănătate. Studiul a analizat aderența participanților la opt tipuri de diete considerate sănătoase, între care dieta mediteraneană, DASH (Dietary Approaches to Stop Hypertension) și dieta bazată pe plante. „Aceste rezultate ar trebui să determine oamenii să considere o dietă nutritivă drept o componentă cheie a îmbătrânirii sănătoase”, subliniază Dr. Wen. Experții atrag atenția și asupra rolului politicilor publice în facilitarea accesului la alimente sănătoase, având în vedere că în multe comunități, alimentele ultra-procesate sunt mai ieftine și mai accesibile decât fructele și legumele proaspete.