Standard & Poors explică de ce România a rămas la BBB-
România își păstrează, pentru moment, statutul de țară recomandată investițiilor, după ce agenția de rating Standard & Poor’s a decis să mențină calificativul suveran al țării la nivelul „BBB-”, ultima treaptă din categoria recomandată investițiilor, însă păstrează perspectiva negativă, ceea ce înseamnă că riscul retrogradării nu a dispărut. Loading … UPDATE | Nazare: Cumpăna nu a trecut complet Ministrul Finanțelor, Alexandru Nazare, a transmis vineri seară, într-un mesaj pe Facebook, după anunțul S&P, că esențiale sunt acum seriozitatea și angajamentul că România nu se abate de la traiectoria de redresare economică și financiară. „România a trecut și actualul test de rating al agenției S&P. Ce urmează şi cum construim pe această fundație? La acest moment, România se menține în categoria recomandată investițiilor, potrivit evaluărilor celor 3 mari agenții de rating – Fitch, Moody’s și, acum, S&P. Este un rezultat obținut printr-un efort amplu al economiei și al societății pentru corectarea dezechilibrelor și menținerea traiectoriei de reducere a deficitului. Evaluarea S&P confirmă că, în ciuda unui context politic dificil, procesul de consolidare fiscală și absorbția fondurilor europene au rămas în grafic în 2026, iar investițiile publice au continuat să susțină activitatea economică. În același timp, agenția avertizează că riscurile rămân ridicate pentru 2027-2028 și corelează revenirea perspectivei la stabilă de continuarea reducerii dezechilibrelor, de un plan coerent pe termen mediu și de reluarea creșterii economice. Tocmai pentru a nu pierde ceea ce am reușit să protejăm, acest efort trebuie continuat. România are nevoie să revină la un consens în jurul unor obiective care trebuie să rămână valabile dincolo de obiectivele politice: reducerea sustenabilă a deficitului sub 3% din PIB, stabilizarea datoriei publice, respectarea angajamentelor europene și protejarea capacității statului de a finanța investițiile. Seriozitatea și angajamentul ferm că România nu se abate de la traiectoria de redresare economică și financiară sunt esențiale acum. Cumpăna nu a trecut complet și nu trebuie să tratăm menținerea ratingului ca pe un motiv de relaxare. România are în continuare un record negativ în Europa în ceea ce priveşte deficitul bugetar. Dar avem motive să privim înainte cu încredere. Faptul că am reușit să păstrăm un nivel ridicat al investițiilor în timp ce am gestionat riguros finanțele publice arată că ajustarea fiscală și dezvoltarea pot merge împreună. Dacă păstrăm această direcție, putem transforma stabilizarea de astăzi în relansare economică reală, pe baze sănătoase. Depinde doar de noi şi de ambițiile noastre”, a transmis Alexandru Nazare pe Facebook, după anunțul S&P. Știrea inițială Decizia vine într-un moment în care România încearcă să demonstreze că măsurile de consolidare fiscală adoptate în ultimii ani pot fi continuate și în 2027 și 2028. S&P consideră că ajustarea fiscală și absorbția fondurilor europene au rămas în grafic în 2026, însă avertizează că perioada următoare va fi esențială pentru formarea unui guvern capabil să adopte un cadru bugetar credibil. Agenția americană de rating vede în continuare riscuri importante precum: nivelul ridicat al deficitului structural de cont curent, necesarul mare de finanțare externă, creșterea costurilor de împrumut și incertitudinea politică. În scenariul negativ, prelungirea crizei politice și lipsa unor măsuri fiscale credibile ar putea afecta încrederea investitorilor și ar putea pune presiune suplimentară asupra costurilor de finanțare ale țării noastre. România rămâne la „BBB-”, dar perspectiva negativă nu dispare Ratingul „BBB-” menține România în categoria țărilor recomandate investițiilor însă este și ultimul nivel înainte de intrarea în categoria „junk”, astfel că orice nouă deteriorare semnificativă a finanțelor publice sau a condițiilor externe poate deveni relevantă pentru calificativ. S&P a decis să nu retrogradeze România, apreciind progresele făcute în consolidarea fiscală în 2025 și 2026. Agenția estimează că deficitul bugetar va coborî la 6,25% din PIB în 2026, cu aproape 1,5 puncte procentuale sub nivelul înregistrat în anul precedent. Menținerea ratingului este legată și de faptul că ajustarea fiscală și absorbția fondurilor europene au rămas, potrivit S&P, în grafic pentru 2026. Ce a convins S&P să mențină ratingul României Unul dintre principalele argumente care au cântărit în decizia S&P este ritmul consolidării fiscale. Agenția apreciază rezultatele obținute în 2025 și pe parcursul anului 2026 și estimează o reducere a deficitului bugetar la 6,25% din PIB în acest an. De asemenea, disciplina privind cheltuielile publice și menținerea unui nivel solid al veniturilor bugetare au contribuit la această evoluție. Un alt element important îl reprezintă fondurile europene. Potrivit datelor prezentate de Ministerul Finanțelor, rata de absorbție a fondurilor din PNRR a depășit 90% în cazul granturilor și 95% în cazul împrumuturilor. S&P consideră că fondurile europene au continuat să susțină investițiile publice, iar nivelul ridicat al investițiilor reprezintă unul dintre principalele elemente care sprijină activitatea economică în 2026. Cu alte cuvinte, România a reușit să evite o nouă deteriorare a ratingului printr-o combinație între reducerea deficitului, menținerea disciplinei bugetare și absorbția fondurilor europene. Problema este că aceste rezultate trebuie continuate. Ministrul interimar de Finanțe, Alexandru Nazare, a salutat decizia agenției, dar a subliniat că menținerea ratingului nu înseamnă că România și-a rezolvat problemele fiscale. Potrivit acestuia, respectarea angajamentelor fiscale și absorbția susținută a fondurilor europene au cântărit decisiv în evaluarea S&P, dar subliniază că următoarele obiective sunt încadrarea în țintele de deficit și construcția unui buget credibil pentru anul următor. „Odată cu decizia S&P, închidem un ciclu important de evaluări început în vară și reușim să păstrăm România în categoria investment grade, în ciuda unui context politic complicat și a unei perioade prelungite de interimat guvernamental. Este un rezultat important, dar nu este suficient. Următoarele obiective sunt încadrarea în țintele de deficit pentru 2026 și construcția unui buget credibil pentru 2027. De acestea vor depinde în mare măsură evaluările din primul trimestru al anului viitor. Dacă păstrăm disciplina în execuția bugetară din 2027 și rămânem prudenți în perspectiva lui 2028, putem crea condițiile pentru revenirea perspectivei de rating la stabilă”, a transmis Alexandru Nazare. S&P pune lupa pe anii 2027 și 2028 Marea provocare pentru România nu este, în opinia agenției de rating, doar închiderea anului 2026, ci capacitatea viitorului guvern de a continua consolidarea fiscală. S&P consideră că perioada imediat următoare va fi esențială pentru formarea
Oficial: România evită junk-ul. Fitch menține ratingul BBB minus (BBB-) cu perspectivă negativă, dar avertizează
Ratingurile României sunt susținute de apartenența la UE și de intrările de capital aferente, sprijinind convergența veniturilor și accesul la finanțare externă. PIB-ul pe cap de locuitor și calitatea guvernării sunt peste cele ale țărilor similare din categoria „BBB”. Aceste puncte forte sunt echilibrate de deficitul fiscal și de cont curent (CAD) mare și persistent, de creșterea datoriei publice/PIB și a datoriei externe nete/PIB, de inflația ridicată și de politica internă din ce în ce mai fragmentată și polarizată. Perspectiva negativă reflectă deteriorarea finanțelor publice din cauza deficitelor fiscale mari, deși în scădere, și a creșterii raportului dintre datoria publică și PIB. Incertitudinea politică a crescut în urma prăbușirii guvernului cvadripartid, în timp ce calea către rezoluție rămâne neclară. Măsurile de consolidare au îmbunătățit perspectivele fiscale, dar rămân riscuri semnificative pe termen mediu din cauza provocărilor legate de implementare, a costurilor socio-economice ale măsurilor suplimentare și a considerațiilor politice înaintea alegerilor parlamentare din 2028. Factori cheie de evaluare Deficit în continuă îmbunătățire , dar încă mare : Previzionăm că deficitul bugetar general al României se va reduce la 5,9% din PIB în 2026, sub ținta guvernului (6%), reflectând o execuție mai bună de la începutul anului și o creștere preconizată a cheltuielilor de capital în a doua jumătate a anului 2026. Aceasta este mult sub nivelul de 9,3% din 2024, dar deficitul fiscal rămâne printre cele mai mari din categoria „Better Business Business” (Better Business Business – BBB). Deficitul de numerar s-a redus la 42 de miliarde RON în prima jumătate a anului 2026 (2% din PIB-ul proiectat pentru 2026), față de 70 de miliarde RON în prima jumătate a anului 2025. Veniturile au crescut, susținute de creșterea TVA-ului, în timp ce cheltuielile au fost în general stabile, reflectând înghețări nominale ale salariilor și pensiilor. Investițiile au atins 36% din obiectivul anual, iar execuția proiectelor finanțate de UE a fost de 40%, reflectând sezonalitatea cheltuielilor și factori politici, cum ar fi aprobarea târzie a bugetului pentru 2026. Incertitudine politică sporită: România rămâne fără guvern în urma prăbușirii coaliției cvadripartide în mai 2026, după 10 luni de mandat. În opinia Fitch, acest lucru a deschis o perioadă potențial extinsă de riscuri politice și de politici, momentul, componența și stabilitatea unui nou guvern fiind extrem de incerte, pe fondul diviziunilor profunde dintre foștii parteneri de coaliție. Dinamica politică a redus vizibilitatea asupra strategiei fiscale după 2026 și a întârziat aprobarea reformelor aflate în așteptare în cadrul Facilității de Redresare și Reziliență (PNRR), ceea ce ar putea duce la pierderea de fonduri. Ajustare fiscală la moderată: Ne așteptăm ca reducerea deficitului să fie mai lentă după 2026, cu riscuri semnificative de scădere înaintea alegerilor parlamentare din 2028, având în vedere istoricul României de relaxare preelectorală, creșterea slabă, spațiul limitat pentru măsuri suplimentare de consolidare fiscală din cauza costurilor socio-economice ridicate și incertitudinea politică continuă. Previzionăm că deficitul fiscal se va reduce treptat la 5% în 2028, presupunând cheltuieli de capital mai mici, în urma finalizării RRF, și o reindexare modestă a pensiilor și salariilor. Creșterea datoriei publice: Fitch previzionează că raportul datoria publică generală/PIB va crește la 64,5% până în 2028, de la 59,3% la sfârșitul anului 2025, peste mediana proiectată de 57,9% la nivel de țară și va continua să crească ulterior, deși într-un ritm mai lent. Estimăm excedentul primar care stabilizează datoria la 0,1% în 2028, ceea ce implică faptul că va fi necesară o ajustare suplimentară de 1,5% din PIB pentru a stabiliza raportul datoria publică/PIB. Traiectoria datoriei este, de asemenea, vulnerabilă la deprecierea leului românesc, deoarece 53% din datoria publică este denominată în valute. Previziunea noastră este că raportul dobânzi/venituri va crește la 9,3% în 2028, de la 8% în 2025, puțin peste mediana proiectată „Better Business Bureau” de 9,1%. Dezechilibre externe mari: Previzăm că CAD se va reduce doar treptat la 6,7% din PIB până în 2028, de la 7,9% în 2025, în ciuda deficitelor fiscale mai mici, dar va rămâne cu mult peste mediana prognozată „BBB” de 0,3%. Ne așteptăm ca intrările nete de ISD să finanțeze doar 26%. Intrările de capital ar trebui să susțină rezerve internaționale brute stabile, dar prevedem că acoperirea rezervelor pentru plățile externe curente va scădea la 4,6 luni în 2028, de la 5,2 luni în 2025, în general în conformitate cu mediana proiectată „BBB”. Datoria externă netă va crește treptat către 32% din PIB până în 2028, de la 22,5% în 2025, semnificativ mai slabă decât poziția proiectată de creditor mic pentru țările similare „BBB”. Dependență ridicată de împrumuturile externe: Deficitele mari ale României o fac să depindă în mare măsură de finanțarea externă, fiind expusă schimbărilor de percepție a pieței. Intrările mari de fonduri UE, inclusiv finanțarea regulată a bugetului de coeziune, granturile și împrumuturile RRF și prefinanțarea din cadrul mecanismului Acțiunea de Securitate a UE pentru Europa, au redus nevoile de finanțare externă ale pieței în 2026. Împrumuturile de pe piață vor rămâne probabil la un nivel ridicat, deoarece deficitele fiscale mai mici sunt contrabalansate de scadențele în creștere ale datoriei externe și de intrările mai mici proiectate către UE, pe care le anticipăm că se vor modera la 1,5% din PIB în 2027-2028, față de 3,7% în 2026. Cu toate acestea, o execuție mai rapidă a investițiilor ar oferi un avantaj pentru absorbție și, prin urmare, pentru intrări mai mari către UE. Contracție economică; Redresare graduală: Previzionăm că economia României se va contracta cu 0,6% în 2026 (o creștere medie de 0,3% în perioada 2024-2026), în ciuda investițiilor mai mari finanțate de UE, deoarece scăderea veniturilor disponibile reale și sentimentul slab al consumatorilor reduc cheltuielile gospodăriilor, în timp ce conflictul din Orientul Mijlociu afectează cererea externă. Ne așteptăm ca creșterea PIB-ului real să se redreseze către potențialul său de 2,3% în 2028, susținută de îmbunătățirea dinamicii salariilor reale și de o creștere a investițiilor din sectorul privat, compensând parțial cheltuielile de capital publice mai mici. Creșterea PIB-ului real va rămâne sub mediana proiectată de 2,7%. Inflație ridicată și persistentă: Inflația ridicată reprezintă o slăbiciune a ratingului, inflația medie anuală fiind peste comparabile și constant peste
România este în continuare cu un picior în groapă. Agenția de rating S&P ne ține pe ultima treaptă din categoria recomandată investitorilor, dar nu ne aruncă înca în JUNK
Agenţia de evaluare financiară S&P indică pentru România, ca element-cheie luate în considerare în timpul revizuirii anuale a ratingului de credit pentru România, calificativul BBB-/Negative/A-3, ultima treaptă din categoria recomandată investitorilor, dar fără căderea în categoria junk, relatează, sâmbătă, Profit.ro. Într-o revizuire anuală, S&P Global Ratings analizează ratingurile de credit actuale în raport cu cele mai recente date privind performanţa ţărilor, precum şi cu orice evoluţii recente ale pieţei. Ratingurile acordate de către cele trei mari agenţii de evaluare financiară, S&P, Fitch şi Moody’s sunt indicatori foarte importanţi pentru investitori, mai ales pentru cei care împrumută statul, referitor la capacitatea statului de a susţine acum şi în viitor plata împrumuturilor pe care le ia. Un calificativ mai bun înseamnă dobânzi mai bune, iar rămânerea în categoria recomandată pentru investitori (în care acum România este pe ultima treaptă la toate cele trei mari agenţii), este de importanţă majoră pentru statul român. În iulie, S&P a decis să reconfirme pentru România calificativul „-/A-3” pe termen lung şi scurt, atât în monedă străină, cât şi locală, menţinând totodată o perspectivă negativă şi după recentele măsuri fiscale asumate de Guvernul Bolojan. Calificativul „BBB-” este ultima treaptă din categoria recomandată investitorilor, măsurile adoptate de Guvernul Bolojan evitând însă, la acest moment, căderea în categoria junk. Agenţia transmitea atunci că apreciază primele măsuri luate de noul Guvern – pe care le califică drept cea mai substanţială încercare a României de corecţie fiscală de la criza financiară globală din 2008 – dar vede riscul ca provocările economice şi politice să submineze agenda politică ambiţioasă a Executivului, inclusiv coeziunea coaliţiei, în timp ce strategia fiscală pe termen mediu după 2026 rămâne incertă, având în vedere inclusiv faptul că mandatul actualului prim-ministru va înceta, conform principiului rotaţiei. Menținerea ratingului de către Fitch O lună mai târziu, Fitch a menţinut ratingul României pe ultima treaptă recomandată pentru investiţii, BBB-, cu perspectivă negativă. Perspectiva negativă reflectă situaţia precară a finanţelor publice, perspectivele slabe privind creşterea economică, în timp ce incertitudinea politică s-a dimunuat odată cu instalarea noului guvern, dar polarizarea politică este ridicată. Moody’s păstrează calificativul României la „Baa3” Cel mai recent, luna trecută, Moody’s a confirmat calificativul României la „Baa3”, pe ultima treaptă din categoria recomandată investitorilor, cu perspecitivă negativă. Agenţia internaţională de evaluare fiscală spune că măsurile fiscale adoptate de guvern în iulie şi septembrie au îmbunătăţit semnificativ perspectivele fiscale ale României, însă rămân riscuri semnificative de implementare. Decizia de a menţine perspectiva negativă reflectă riscurile semnificative de implementare legate de programul ambiţios de consolidare fiscală al Guvernului, mai transmite a S&P Global Ratings. Foto: Profimedia RECOMANDAREA AUTORULUI: Raportul Moody’s cu privire la măsurile fiscale: Deficitul ar putea ajunge la 7,8% din PIB în 2025 Agenția Moody’s coboară la „negativă” perspectiva ratingului de țară al României!