Analiză | ZAPAD – 2025. Rusia și Belarus își vor umfla mușchii lângă granițele Poloniei și Lituaniei? Precedentul Ucraina, sursă de anxietate și suspiciuni
Forțele armate ale Rusiei și Belarusului se pregătesc să efectueze exerciții militare comune în luna septembrie a acestui an, pentru prima dată de la sfârșitul anului 2021. Exercițiile strategice „Zapad” au loc din anul 1977. Inițial, acestea au fost organizate între URSS și țările din Pactul de la Varșovia, înainte de a deveni doar o „afacere” Rusia-Belarus. Exercițiul strategic Zapad – 2025, programat pentru toamna acestui an, în luna septembrie (n.red. – după exercițiul Zapad – 2021, la care au participat 200.000 militari, a fost invadată Ucraina), va simula un conflict la scară largă cu NATO. Va include, probabil, și atacuri cibernetice, jocuri nucleare, iar în plus va pune o presiune uriașă peste Marea Baltică și nordul Europei. (mai multe informații AICI) „Pentru noi, acest exercițiu are o importanţă strategică, fiind în primul rând un element de descurajare la adresa națiunilor care nu ne sunt prietene”, a declarat ministrul Apărării din Belarus, Viktor Khrenin. (alte detalii AICI) Ultima dată, aceste exerciții militare comune au avut loc în nouă poligoane de antrenament din Rusia și cinci din Belarus. Oficial, au fost implicați aproximativ 13.000 de soldați belaruși și aproximativ 200.000 de militari ruși. Din anul 2021, exercițiul militar nu a mai avut loc, în condițiile conflictului din Ucraina. Privind retrospectiv, Zapad – 2021 poate fi văzut ca parte a escaladării către o invazie la scară largă a Ucrainei, notează analistul politic Vadim Mozheyko pentru publicația independentă The Moscow Times. „La scurt timp după aceea, la granița dintre Belarus și UE a izbucnit o criză artificială a migranților, pe care Occidentul – pe bună dreptate – a clasificat-o drept parte a unei campanii de război hibrid. Apoi, în decembrie, a venit ultimatumul lui Putin către NATO, urmat la scurt timp de invadarea Ucrainei. Trupele rusești au intrat în Ucraina din teritoriul Belarusului, unde fuseseră poziționate încă din timpul exercițiului Zapad – 2021, susținute de Allied Resolve 2022 în februarie”, amintește Vadim Mozheyko. Allied Resolve 2022 a fost un exercițiu militar comun între Forțele Armate ale Federației Ruse și Republica Belarus, care s-a desfășurat în perioada 10-20 februarie 2022. Exercițiul este considerat a fi parte a preludiului invaziei Ucrainei. „Minsk și Moscova manipulează această atenție în funcție de situația politică globală” Nu este de mirare, așadar, că actualul exercițiu „Zapad” atrage atât de multă atenție. „Dar ar fi o greșeală să ne alarmăm prea mult”, consideră Vadim Mozheyko. „Minsk și Moscova manipulează această atenție în funcție de situația politică globală – alimentând alternativ temerile privind o escaladare a războiului, înainte de a dezamorsa tensiunile prin reducerea «ambițiilor» exercițiului. În primul rând, pe 10 ianuarie 2025, înainte de învestirea lui Trump, Valery Revenko, asistentul ministrului belarus al Apărării pentru Cooperare Militară Internațională, a declarat că exercițiile vor implica peste 13.000 de oameni. Pe 28 mai, între prima și a doua rundă de discuții directe de la Istanbul, ministrul belarus al Apărării, generalul-locotenent Viktor Khrenin, a anunțat că amploarea Zapad – 2025 va fi redusă, numărul trupelor participante fiind înjumătățit, iar manevrele principale se vor muta mai adânc în teritoriul belarus. Însă, pe 23 iulie, șeful Statului Major General din Belarus, Pavel Muraveiko, a declarat că unele episoade ale exercițiilor vor avea loc, de fapt, mai aproape de granițele Lituaniei și Poloniei – ca răspuns la «speculațiile colegilor noștri occidentali». Toate aceste declarații atrag atenția presei, dar nu se produc schimbări reale pe teren – nici, probabil, în planul exercițiului Zapad-2025, care a fost aprobat în octombrie 2024, la o reuniune comună a ministerelor Apărării din Belarus și Rusia. Mai mult, «în adâncul Belarusului» nu se compară deloc cu operarea în adâncul Rusiei, unde am putea vorbi despre mii de kilometri de taiga. Distanța de 180 de kilometri despre care vorbesc oficialii de la Minsk este plată și ușor de parcurs cu calea ferată în doar câteva ore”, mai scrie analistul politic. „Lukașenko a cedat suveranitatea Belarusului bucată cu bucată” „Asta face ca pendulul retoric să fie practic lipsit de sens”, atrage atenția Vadim Mozheyko. Schimbarea locației exercițiilor în Belarus schimbă puțin și amenințarea la adresa Occidentului. Dar din 2020, când Lukașenko a pierdut în mod clar alegerile și orice legitimitate internă, dependența sa de Moscova a devenit critică pentru supraviețuirea sa. Drept urmare, dependența generală a Belarusului de Rusia s-a adâncit – în economie, politică, energie și, bineînțeles, securitate. Practic, Lukașenko a cedat suveranitatea Belarusului bucată cu bucată în schimbul sprijinului Kremlinului. Pur și simplu, nu vede nicio modalitate reală de a rezista cerințelor Moscovei. „Totuși, Lukașenko încearcă să transmită semnale către Washington atunci când este posibil – găzduind înalți reprezentanți ai noii administrații americane. Aceste întâlniri sunt însoțite de eliberarea prizonierilor politici, inclusiv a cetățenilor americani și a lui Serghei Țihanouski, soțul liderei opoziției, Sviatlana Țihanouskaia. Acest lucru arată că Minskul își păstrează o oarecare capacitate de manevră politică în chestiuni interne, independent de Kremlin – și chiar profită de oportunitățile de contact cu noua administrație americană. Lukașenko se străduiește să-și prezinte discuțiile cu americanii lui Putin nu ca pe o trădare separată a Rusiei, ci ca pe o șansă de a apăra pe deplin interesele rusești. Pentru Kremlin, însă, este evident că, în realitate, în timpul întâlnirilor sale cu oficialii administrației Trump, principala preocupare a lui Lukașenko a fost să-și apere propriile interese. Totuși, în chestiuni militare, Lukașenko continuă să urmeze exemplul lui Putin fără abateri. Retorica schimbătoare despre Zapad-2025 nu schimbă faptul că exercițiile vor avea loc la timp. Mai mult, acestea arată că, dacă Rusia va dori din nou să folosească teritoriul sau infrastructura belaruse pentru a ataca Ucraina sau alți vecini, Lukașenko nu numai că se va abține de la a împiedica acest lucru – ci va ajuta în mod activ”, continuă Vadim Mozheyko. Avertismentul lui Zelenski Nu este surprinzător, într-un astfel de context, faptul că exercițiile militare „Zapad” provoacă anxietate și suspiciune în statele vecine Belarusului. Președintele Ucrainei, Volodimir Zelenski, a declarat deja că trupele rusești ar putea folosi antrenamentele din Belarus pentru a invada Polonia și Lituania. „Pavel Muraveiko, șeful de stat major din Belarus, referindu-se la «speculațiile colegilor noștri occidentali»,
Exercițiile militare Rusia-Belarus vor include racheta hipersonică Oreșnik
Viktor Khrenin, ministrul Apărării din Belarus, a declarat jurnaliștilor din Minsk că belarușii vor colabora cu rușii privind utilizarea rachetei Oreșnik, precum și a armelor nucleare, în timpul exercițiilor militare, scrie Reuters. Exercițiile militare comune, numite Zapad-2025, se vor desfășura în Belarus în perioada 12-16 septembrie. „Acesta este un element important al descurajării noastre strategice. Așa cum cere șeful statului, trebuie să fim pregătiți pentru orice. (…) Vedem situația de la granițele noastre occidentale și nordice și nu putem privi cu calm militarizarea și activitatea militară. Ne demonstrăm deschiderea, dar trebuie să fim mereu pregătiți”, a declarat Khrenin, notează agenția Belta. Comentariile oficialului din Belarus vin cu două zile înainte de întâlnirea dintre președintele american Donald Trump și omologul său rus, Vladimir Putin, în Alaska, pentru discuții privind încheierea războiului din Ucraina. Racheta Oreșnik a intrat în dotarea armatei ruse Recent, Vladimir Putin a anunțat că racheta Oreșnik a intrat în producție în serie și a fost livrat forțelor armate ruse. În plus, liderul de la Kremlin a declarat că armata a selectat deja locurile de desfășurare din Belarus pentru racheta balistică hipersonică Oreșnik, lucru ce se va întâmpla chiar în acest an. Racheta Oreșnik a fost pentru prima dată folosită de Moscova în noiembrie 2024, atunci când a atacat orașul Dnipro. Oreșnik poate transporta focoase convenționale sau nucleare și are o rază de acțiune care îi permite să ajungă în toată Europa. De asemenea, întrucât racheta are o viteză de „2,5-3 kilometri pe secundă”, este nedetectabilă pentru apărarea antiaeriană a inamicului.
Noi sancțiuni impuse de Elveția împotriva Rusiei, dar și mai multor persoane și entități din Republica Moldova și Belarus
Elveția a urmat modelul Uniunii Europene, cu cel de-al 18-lea pachet de sancțiuni împotriva Rusiei, și a impus noi sancțiuni împotriva unor persoane și entități din Rusia, Republica Moldova și Belarus. Departamentul Federal pentru Economie, Educație și Cercetare (DEFR) a extins listele de sancțiuni referitoare la Rusia, a anunțat Guvernul de la Berna într-un comunicat. Prin această decizie, Elveția a adoptat o serie de amendamente introduse de Uniunea Europeană ca parte a celui de-al 18-lea pachet de sancțiuni. Măsurile intră în vigoare la 12 august. Pe lista de sancțiuni au fost adăugate 14 persoane fizice și 41 de persoane juridice, care se vor confrunta cu înghețarea activelor și interdicții de intrare sau tranzit prin Elveția. Printre acestea se numără companii rusești și internaționale care gestionează nave ale flotei ruse din umbră, comercianți de țiței rusesc și entități care sprijină efortul de război al Rusiei. În plus, alte 105 nave din țări terțe fac acum obiectul unor interdicții complete privind cumpărarea, vânzarea și prestarea de servicii. Acestea sunt în principal petroliere care fac parte din flota din umbră a Rusiei. Departamentul a redus, de asemenea, plafonul de preț pentru țițeiul rusesc la 47,6 dolari pe baril, aliniindu-se la măsurile UE și la prețurile actuale de pe piața globală. În sectorul comerțului, 26 de noi entități, inclusiv unele din țări terțe, au fost supuse unor restricții mai stricte de control al exporturilor, în special pentru că au eludat restricțiile privind exportul de drone. Elveția a urmat, de asemenea, inițiativa UE de a impune sancțiuni unor persoane și entități din Republica Moldova și Belarus. În ceea ce privește Republica Moldova, șapte persoane fizice și trei entități sunt acum supuse înghețării activelor și interdicției de furnizare de resurse economice. De asemenea, persoanelor le este interzis să intre și să tranziteze Elveția. Sancțiunile vizează persoane și entități implicate în eforturile conduse de Rusia de a influența referendumul din Republica Moldova privind aderarea la UE și alegerile prezidențiale din 2024. În ceea ce privește Belarusul, opt companii din industria de armament sunt acum supuse înghețării activelor și interdicției de furnizare de resurse economice. Foto: Profimedia RECOMANDAREA AUTORULUI:
Ucraineancă, pusă sub acuzare în Polonia pentru complot cu bombă. Țara care se află în spatele atacurilor de spionaj
Agenția de Securitate Internă din Polonia a precizat luni că o femeie de origine ucraineană a fost pusă sub acuzare. Femeia, care se numește Kristina S, este suspectată de complicitate în cauzarea unui pericol imediat de explozie. Femeia, a cărei vârstă nu a fost făcută publică de anchetatori, riscă până la opt ani de închisoare, dacă va fi găsită vinovată. Potrivit anchetatorilor, în iulie 2024, ea ar fi trimis un colet exploziv prin intermediul unei firme de curierat. Pachetul conținea „explozibili sub formă de nitroglicol, precum și fitile electrice ascunse de uz militar, un dispozitiv de inițiere, un termos metalic cu un insert de încărcătură modelată și aluminiu pulverizat”, au precizat anchetatorii polonezi. Autoritățile au mai precizat că structura „constituia o bombă cu încărcătură profilată”. Coletul a fost descoperit într-un depozit al unei firme de curierat din regiunea Łódź . Autoritățile au luat măsuri de securitate pentru gestionarea situației. „În cazul unei explozii, transportul ar fi putut provoca daune semnificative infrastructurii critice, perforând rezervoare sensibile de combustibil, tavane ale clădirilor sau structuri solide din oțel”, potrivit comunicatului publicat de Parchetul General din Polonia. În presupusul complot ar fi fost implicați patru suspecți, femeia, un alt cetățean ucrainean, dar și doi cetățeni ruși. Doi dintre cei patru suspecți se află în arest preventiv, potrivit procurorilor polonezi. Polonia, ținta unor atacuri de spionaj Potrivit autorităților, Polonia este ținta unor atacuri de spionaj și război hibrid inițiate de Moscova, care s-au întețit odată cu începerea Războiului din Ucraina. Încă din 2022 au fost autoritățile poloneze au reținut 44 de persoane suspectate de spionaj, dar și sabotaj pentru Rusia sau Belarus. Aceștia sunt cetățeni bieloruși, ucraineni sau polonezi. Încă de la începutul Războiului din Ucraina, agențiile de securitate din întreaga Europă au acuzat Rusia de organizarea a zeci de atacuri sau incidente de sabotaj pe întreg continentul, prin intermediul persoanelor cu alte pașapoarte decât cele rusești. Cetățenii care au fost trași la răspundere pentru acte de sabotaj au acte bulgare, moldovenești sau ucrainene.
Alexander Lukașenko sugerează un posibil final de carieră politică
Președintele Belarusului, Alexander Lukașenko, a afirmat într-un interviu publicat vineri că nu are planuri să participe la următoarele alegeri și a respins ideea că fiul său ar putea deveni succesor. Lukașenko, un susținător apropiat al președintelui rus Vladimir Putin, conduce țara de peste 30 de ani sub un regim autoritar. În ianuarie a câștigat pentru a șaptea oară funcția de președinte, cu un mandat de cinci ani, scrie Reuters. În discuția acordată revistei TIME, politicianul a spus că „nu intenționează” să candideze din nou. El a făcut o aluzie ironică legat de președintele Donald Trump, care ar „arată bine” chiar și aproape de 80 de ani. El a precizat că viitorul conducător „nu ar trebui să schimbe nimic imediat”, ci să continue direcția actuală pentru a evita orice „ruptură revoluționară”. Lukașenko a negat zvonurile potrivit cărora își pregătește fiul, Nikolai, să îi urmeze la putere. „Nu, el nu este succesorul meu. Știam că o să mă întrebați asta. Nu, nu, nu. Întrebați-l chiar voi, s-ar putea să se simtă jignit”, a declarat acesta, conform fragmentelor publicate în rusă de agenția de stat Belta. După alegerile din 2020, considerate frauduloase de opoziție și de mai multe state occidentale, Lukașenko a reprimat proteste masive. Unii dintre rivalii săi politici au fost arestați sau forțați să plece din țară. Din vara anului 2024, câteva sute de persoane condamnate pentru „extremism” sau alte infracțiuni politice au fost eliberate. Analiștii cred că măsura urmărește reducerea izolării Belarusului față de Occident.