Război în Ucraina, ziua 1547. Kievul se pregătește de un eventual atac dinspre Belarus. Ce ordin a dat Zelenski
Războiul din Ucraina a intrat, joi, 21 mai 2026, în a 1547-a zi, iar GÂNDUL vă prezintă principalele evenimente din țara vecină. Volodimir Zelenski a anunțat o consolidare a pozițiilor forțelor armate de-a lungul axei Cernihiv-Kiev, în nordul țării, la frontiera cu Belarus. Zelenski a analizat „informațiile de «intelligence»” „Am analizat informațiile de «intelligence» referitoare la planurile Rusiei pentru operațiuni ofensive dinspre acea zonă”, a scris Zelenski pe social media, după o întâlnire cu staff-ul său, la care au participat și comandanți ai armatei. Ucraina se pregătește să răspundă oricărui scenariu posibil legat de acțiunile Rusiei, a afirmat el. Astfel, liderul de la Kiev anunță că a dat instrucțiuni Ministerului de Externe să pregătească măsuri suplimentare de presiune diplomatică asupra Belarusului. De altfel, Zelenski susține de câteva săptămâni că Rusia încearcă să atragă Belarusul în război. Moscova ar dori să avanseze de pe teritoriul Belarusului în direcția Cernihiv-Kiev sau chiar să atace una dintre țările NATO care se învecinează cu Belarus, declara președintele ucrainean acum o săptămână. El a făcut referire la rapoarte ale serviciilor de informații, fără să prezinte dovezi concrete în acest sens. În plus, Zelenski a transmis că dispune de informații privind pregătirile pentru noi măsuri de mobilizare din partea Moscovei, la fel, tot fără a furniza dovezi. Ar fi vorba de circa 100.000 de persoane. RECOMANDAREA AUTORULUI: Război în Ucraina, ziua 1511. Zelenski: „Americanii nu au timp pentru Ucraina”, odată cu războiul din Iran
Presa din Belarus, gafă uriașă! I-a greșit numele Soranei Cîrstea după ce a eliminat-o pe Sabalenka
Sorana Cîrstea a eliminat-o pe Aryna Sabalenka în turul 3 la Roma, iar presa din Belarus a făcut gafă uriașă, greșind numele româncei. Jucătoarea română de tenis aflată pe locul 27 mondial a produs marea surpriză a turneului de la Roma. După ce a eliminat-o pe Aryna Sabalenka, presa din Belarus a numit-o „Cirsta”. Cum a fost „botezată” Sorana Cîrstea de ziariștii din Belarus, după victoria în fața Arynei Sabalenka Aflată în ultimul an al carierei, Sorana Cîrstea joacă de parcă ar fi în vârful formei. Ea a învins-o în turul 3 la Roma pe Aryna Sabalenka și va juca pentru a treia oară în optimile de finală ale acestei competiții. Presa din Belarus nu a digerat prea bine rezultatul final, iar jurnaliștii au considerat de cuviință să o „boteze” pe jucătoarea română. „Jucătoarea de tenis belarusă Aryna Sabalenka și-a încheiat drumul la turneul WTA-1000 de la Roma, cu un fond de premii de 7,2 milioane de euro. În 16-imile de finală, liderul clasamentului mondial a pierdut neașteptat, într-un meci în trei seturi, în fața jucătoarei românce Sorana Cîrsta, aflată pe locul 27 în clasamentul WTA, cu 6-2, 3-6, 5-7. Întâlnirea a durat 2 ore și 15 minute. Următoarea adversară a româncei va fi cehoaica Linda Noskova, a 13-a jucătoare a lumii. În primul meci, belarusa a câștigat împotriva jucătoarei cehe Barbora Krejcikova (locul 53 în clasamentul mondial) cu 6-2, 6-3”, scrie publicația Belta. Aryna Sabalenka a pierdut doar 3 meciuri în 2026 Jurnaliștii amintesc faptul că, la ediția care s-a desfășurat anul trecut, Aryna Sabalenka și-a încheiat parcursul în sferturile de finală, iar în 2024 a ajuns în finală, unde a pierdut în fața jucătoarei poloneze Iga Sventek. O altă jucătoare de tenis din Belarus, Aleksandra Sasnovich (120 WTA), nu a reușit să ajungă pe tabloul principal al turneului de la Roma. În prima rundă de calificări, ea a pierdut într-un meci în trei seturi în fața jucătoarei austriece Julia Graber (121 WTA), cu 6-4, 2-6, 4-6. Deținătoarea trofeului la competiția din capitala Italiei este italianca Jasmine Paolini. În 2025, ea a învins-o pe jucătoarea americană Coco Gauff cu 6-4, 6-2. Finala din acest an va avea loc pe 16 mai. Pentru Aryna Sabalenka, a fost doar al treilea eșec în 2026. Ea a câștigat turneele de la Brisbane (6-4, 6-3 în finală cu ucraineanca Marta Kostyuk), Indian Wells (3-6, 6-3, 7-6 / 6 cu sportiva kazahă Elena Rybakina) și Miami (6-2, 4-6, 6-3 cu Gauff). De asemenea, a fost învinsă în finală la Australian Open de Rybakina (4-6, 6-4, 4-6), în sferturi la Madrid de americanca Hailey Baptiste (6-2, 2-6, 6-7 / 6) și acum de Sorana.
„Sprijinul României a fost esențial în obținerea acestui rezultat”. Oficiali americani și ambasada SUA mulțumesc Bucureștiului, după schimbul de spioni Chișinău – Moscova – Belarus
„Eliberarea a trei cetățeni polonezi și doi cetățeni moldoveni din detenția din Belarus și Rusia reflectă eforturi diplomatice susținute și parteneriate solide. Sprijinul României a fost esențial în realizarea acestui rezultat”, scrie ambasada SUA la București, condusă de Darryl Nirenberg. Și trimisul special al președintelui SUA, Donald Trump, al cărui mesaj este distribuit de ambasada SUA, mulțumește României. „Astăzi, în rolul meu de trimis special al președintelui Trump pentru Belarus, eu și echipa mea am contribuit la eliberarea a trei polonezi și doi moldoveni. Acest rezultat istoric a fost posibil datorită președintelui Trump, lui Chirs Welby Smith și Departamentului de stat al SUA și strânsei coordonări cu mai mulți parteneri de încredere. Le mulțumim Poloniei, Moldovei și României pentru sprijinul lor neprețuit în acest efort, precum și pentru disponibilitatea președintelui Lukașenko de a continua o colaborare constructivă cu Statele Unite. Sub președintele Trump, America este alături de aliații săi și obține victorii diplomatice pe care nimeni altcineva nu le poate obține”, a transmis trimisul special al lui Donald Trump în Belarus. Doi angajați ai Serviciului de Informații și Securitate (SIS) cetățeni ai Republicii Moldova aflați în captivitate în Rusia, au fost eliberați în cadrul unui schimb realizat cu sprijinul SUA, Poloniei și României. Alexandru Bălan, fost adjunct al directorului SIS, reținut la București, extrădat săptămâna trecută de România și acuzat de trădare în interesul Belarusului, a fost grațiat de Maia Sandu, președintele Republicii Moldova, pentru a putea fi extrădat Belarusului. Predarea s-a făcut ca parte unui schimb cu Rusia. Și Maia Sandu a mulțumit României.
Președintele belarus Alexander Lukașenko a fost primit de Kim Jong-Un la Phenian
Potrivit KCNA, Lukașenko a vizitat Palatul Soarelui Kumsusan, unde sunt înmormântate trupurile îmbălsămate ale tatălui și bunicului lui Kim Jong-un, pentru a-și aduce omagiile, înconjurat de înalți oficiali nord-coreeni. El a depus un buchet de flori în numele președintelui rus Vladimir Putin, potrivit Le Figaro. Ambele țări sunt supuse unor sancțiuni occidentale, au legături strânse cu Rusia și sunt acuzate de încălcări ale drepturilor omului. Belarus și Coreea de Nord au sprijinit Moscova în războiul său din Ucraina: Phenianul a desfășurat trupe terestre și arme, iar Minskul a servit drept rampă de lansare pentru invazia rusă din 2022. Serviciile de informații sud-coreene și occidentale cred că Coreea de Nord a trimis mii de soldați în Rusia, în principal în regiunea Kursk, împreună cu obuze de artilerie, rachete și sisteme de rachete. Coreea de Nord este supusă unor sancțiuni occidentale severe, în principal din cauza programului său de arme nucleare și a activităților balistice, dar și din cauza sprijinului său pentru războiul condus de Rusia împotriva Ucrainei.
Boicot! Ucraina a luat decizia după ce a aflat că Rusia și Belarus au fost iertate!
Echipa Ucrainei pentru Jocurile Paralimpice de Iarnă va boicota ceremonia de deschidere a evenimentului de luna viitoare. Decizia vine după ce sportivii din Rusia și din Belarus au fost invitați să concureze la această competiție sub steagurile naționale. Ucrainenii boicotează ceremonia de deschidere a Jocurilor Paralimpice după ce au aflat decizia în cazul Rusiei și a Belarusului Echipa Ucrainei a hotărât să nu se prezinte ceremonia de deschidere a Jocurilor Paralimpice de Iarnă, evenimentului care va debuta pe 6 martie. Decizia vine după ce sportivii din Rusia și din Belarus, țări cu care Ucraina este în război, au fost iertați și vor putea astfel lua startul la competiție sub steagurile naționale, scrie bbc.com. Ambele țări fuseseră suspendate anterior din competițiile paralimpice, după invazia Rusiei în Ucraina în urmă cu patru ani, Belarusul fiind un aliat al armatei lui Vladimir Putin. În luna septembrie 2025, Comitetul Internațional Paralimpic (IPC) a ridicat interdicția impusă sportivilor din cele două țări. Cu toate acestea, IPC nu guvernează cele șase sporturi de la Jocurile Paralimpice și, în ciuda faptului că organismele individuale, inclusiv Federația Internațională de Schi și Snowboard (FIS), au refuzat să își ridice propriile interdicții, Rusia și Belarus au câștigat un apel la Curtea de Arbitraj Sportiv împotriva FIS. Drept urmare, sportivii au putut reveni la competițiile FIS, iar cei 10 paralimpici au primit invitații să concureze în Italia. Cei șase sportivi ruși și patru belaruși vor participa la schi alpin, schi fond și snowboarding la Jocurile Olimpice Milano-Cortina. În urma acestui anunț, Comitetul Național Paralimpic al Ucrainei transmite că membrii echipelor nu vor participa la ceremonia de deschidere. Mai mult decât atât, s-a făcut o „cerere ca steagul ucrainean să nu fie folosit”. Echipa va continua însă să concureze la Jocuri și „va lupta pentru victoriile sportive ale sportivilor ucraineni”. Foto: FacebookParalympics Games Cum se apără Comitetul Internațional Paralimpic Ca răspuns, IPC a declarat pentru BBC Sport: „Suntem în dialog regulat cu NPC Ucraina și discutăm declarația în cadrul IPC”. O conferință de presă a forului, la care urma să participe președintele Andrew Parsons, urma să aibă loc vineri la Milano, dar întâlnirea cu jurnaliștii a fost anulată. La începutul acestei săptămâni, ca răspuns la criticile privind decizia de a permite sportivilor ruși și belaruși să concureze, IPC a declarat că este o „organizație democratică, iar decizia de a ridica suspendarea parțială a NPC-urilor din Belarus și Rusia a fost luată de organizațiile membre IPC la Adunarea Generală din 2025. La această întâlnire, aproape 180 dintre cei 211 membri ai IPC au fost prezenți și au votat pe această temă. Trebuie să respectăm decizia membrilor noștri care vin din întreaga lume”. În declarația sa prin care anunța boicotul, Comitetul Național Paralimpic al Ucrainei a descris decizia IPC drept „rușinoasă” și că aceasta „contrazice complet principiile” Jocurilor Olimpice. Invitațiile comisiei sunt acordate sportivilor individuali, mai degrabă decât federațiilor internaționale, și permit participarea sportivilor de top „care este posibil să nu fi avut oportunitatea de a se califica prin alte metode din cauza unor circumstanțe extraordinare”. IPC, cu sprijinul federațiilor internaționale, în acest caz FIS, decide cine are parte de locuri după ce primește recomandări din partea federației. Ucrainei i s-au acordat, de asemenea, locuri pentru trei sporturi.
O delegație din Belarus intenționa să participe la Consiliul Păcii, dar nu a primit vize
Belarus se află de mult timp sub sancțiuni occidentale din cauza situației drepturilor omului, Măsurile au fost înăsprite după ce președintele Aleksandr Lukașenko a permis folosirea teritoriului țării pentru invazia Rusiei în Ucraina, în 2022, relatează Reuters. Președintele SUA, Donald Trump, a reluat dialogul cu Belarus și a ridicat unele sancțiuni, în schimbul eliberării unor deținuți considerați prizonieri politici de țările occidentale. Ministrul belarus de Externe, Maxim Rîjenkov, urma să participe la reuniunea inaugurală a Consiliului Păcii, a anunțat ministerul de la Minsk, iar partea americană a fost informată. „Totuși, în pofida faptului că, din partea noastră, au fost îndeplinite toate procedurile necesare, delegației noastre nu i-au fost eliberate vizele”, a transmis ministerul într-un comunicat. „În această situație, apare o întrebare legitimă: despre ce fel de pace și despre ce fel de succesiune a pașilor vorbim, dacă organizatorii nu pot finaliza nici măcar formalitățile de bază pentru ca noi să putem participa?”, a adăugat Ministerul de Externe de la Minsk. Ministerul a precizat că invitația lui Trump pentru reuniune fusese trimisă inițial lui Lukașenko. Lukașenko, aflat la putere din 1994, a acceptat luna trecută să se alăture Consiliului Păcii. Trump l-a numit pe Lukașenko un lider „foarte respectat”, în timp ce liderii opoziției din exil îl denunță drept dictator.
Comisia Europeană anunță sprijin suplimentar pentru regiunile estice de la granița cu Rusia, Belarus și Ucraina
Comisia Europeană a adoptat miercuri o nouă strategie prin care promite sprijin suplimentar regiunilor din estul Uniunii Europene aflate la frontiera cu Rusia, Belarus și Ucraina. Bruxelles-ul consideră că susținerea acestor zone este un gest de solidaritate după invazia Rusiei în Ucraina, dar și o investiție în securitatea Europei. Potrivit unui comunicat de presă, mai multe regiuni din nouă state membre, Finlanda, Estonia, Letonia, Lituania, Polonia, Slovacia, Ungaria, România și Bulgaria, au resimțit efectele războiului început de președintele Vladimir Putin. Problemele includ presiuni de securitate, atacuri hibride, migrație folosită ca instrument politic, dificultăți economice și scădere demografică. De la începutul conflictului, Uniunea a oferit sprijin financiar și tehnic pentru infrastructură, economie, apărare, energie și conectivitate. Culoarele de solidaritate dintre UE și Ucraina au sprijinit comerțul. Cu toate acestea, situația economică și de securitate rămâne în continuare complicată, iar Comisia Europeană consideră că este necesar un efort suplimentar. Potrivit comunicatului oficial, strategia stabilește cinci direcții principale. În domeniul securității și rezilienței, planul prevede dezvoltarea unor inițiative precum Eastern Flank Watch, apărarea europeană împotriva dronelor, scutul aerian european și scutul spațial european. Va exista și o rețea de specialiști pentru cooperare transfrontalieră. Pentru economie și prosperitate regională, Comisia propune o facilitate numită EastInvest, care va ajuta aceste regiuni să acceseze finanțare prin sprijinul Grupului Băncii Europene de Investiții și al altor instituții financiare. Cooperarea cu Banca Mondială în cadrul inițiativei Catching-up Regions va susține dezvoltarea zonelor afectate. Un alt pilon vizează valorificarea resurselor locale. Printre măsuri se află integrarea sistemelor electrice ale statelor baltice în rețelele europene și dezvoltarea infrastructurii pentru hidrogen, inclusiv coridorul nordic-baltic. Strategia include și sprijin pentru economia circulară și bioeconomie. La capitolul conectivitate, planul menționează modernizarea infrastructurii rutiere, feroviare și portuare, dar face mențiuni importante și despre legăturile mai bune cu Ucraina și Republica Moldova.
Administrația Trump a prezentat din greșeală Belgia, în loc de Belarus în Consiliul pentru Pace. Belgia NU a semnat tratatul
Belgia a fost prezentată pe scurt ca participant la „Consiliul pentru Pace” lansat de președintele american Donald Trump. Această informație a fost eronată și a fost rapid negată de ministrul belgian de externe, Maxime Prévot, după ce Casa Albă a publicat o listă oficială a țărilor semnatare, potrivit Le Figaro. „Belgia NU a semnat tratatul Consiliului de Pace. Acest anunț este incorect. Dorim un răspuns european comun și coordonat. Ca multe alte țări europene, avem rezerve cu privire la această propunere”, a reacționat el pe platforma X. ❗️Belgium has NOT signed the Charter of the Board of Peace. This announcement is incorrect. We wish for a common and coordinated European response. As many European countries, we have reservations to the proposal.@BelgiumMFA — Maxime PREVOT (@prevotmaxime) January 22, 2026 Belgia nu a fost niciodată implicată în discuțiile privind Consiliul Potrivit unei surse guvernamentale citate de Le Soir, administrația americană ar fi putut confunda Belgia cu Belarus, un aliat apropiat al Rusiei. În realitate, Bruxelles-ul nu a fost niciodată implicat în discuțiile legate de acest proiect și nici măcar nu a fost abordat de Washington. Mai mulți lideri s-au alăturat Consiliului. Alte țări preferă să aștepte și să vadă. Canada a confirmat că a primit o invitație, excluzând în același timp „plata pentru un loc ”. Germania pledează pentru coordonarea cu partenerii săi europeni. China, la rândul său, nu și-a anunțat încă poziția, reafirmându-și în același timp angajamentul față de un sistem internațional centrat pe ONU. Groenlanda, confundată cu Islanda Episodul belgian amintește însă de alte gafe recente ale președintelui american. În timpul discursului său de la Forumul Economic Mondial de la Davos, Donald Trump a confundat în repetate rânduri Groenlanda și Islanda. Deși intenționa să se refere la Groenlanda, un teritoriu autonom aflat sub suveranitatea daneză și obiect al unui interes american recunoscut în mod deschis, președintele Statelor Unite a menționat Islanda, o altă insulă, cu siguranță, dar un stat suveran situat la peste 1.000 de kilometri est.
Italia și Franța solicită scutirea îngrășămintelor de la taxa UE la frontieră pentru emisiile de carbon
Oficialii francezi și italieni au îngrijorări că sectorul agricol al celor două țări va fi expus unei „scumpiri semnificative” al costului îngrășămintelor importate în UE. Francezii estimează că prețul îngrășămintelor s-ar putea scumpi cu 25% în urma implementării noii taxe de carbon la frontieră, care a intrat în vigoare de la 1 ianuarie, potrivit Euronews. „O astfel de amânare ar atenua tensiunile din sectorul agricol și ar oferi operatorilor economici timp pentru a restabili condiții satisfăcătoare de aprovizionare cu îngrășăminte pentru anul agricol 2026”, se arată într-o scrisoare a oficialilor francezi, consultată de sursa citată. Îngrășămintele au un rol important în agricultură, pentru refacerea nutrienților din sol, precum azotul, pentru a crește randamentul culturilor și a asigura securitatea alimentară. Totuși, fabricarea lor necesită o mare cantitate de energie, care se reflectă în taxa UE la frontieră pentru emisiile de carbon. Actuala taxă pentru emisiile de carbon de la frontieră, numită Mecanismul de Ajustare a Carbonului la Frontieră (CBAM) acoperă îngrășămintele cu azot, precum amoniacul, îngrășămintele compuse și minerale, precum și alte îngrășăminte cu emisii semnificative din procesele de producție. Deși, în mare parte, Franța sprijină impunerea taxei, Parisul și-a exprimat îngrijorarea că legea va conduce inevitabil la creșterea costului pentru agricultorii care deja se confruntă cu prețuri mici ale recoltelor, dar și costuri mai mari de import al îngrășămintelor care provin, în special din Rusia. Italia cere Comisiei Europene să ia măsuri O a doua scrisoare semnată de ministrul Agriculturii din Italia îndeamnă Comisia Europeană să ia măsuri în beneficul fermierilor „în viitorul apropiat”. Francesco Lollobrigida, ministrul italian al Agriculturii afirmă că acest lucru ar putea fi realizat prin eliminarea taxelor vamale pentru îngrășămintele importate. „Situația alarmantă a pieței sugerează că ar trebui activată cât mai curând posibil o clauză suspensivă privind efectele CBAM pentru îngrășăminte”, se arată în scrisoarea italiană adresată comisarului european pentru agricultură, Christophe Hansen. Probleme și pentru firmele mari Fertilisers Europe, o asociație comercială cu sediul la Bruxelles a precizat că intrarea în vigoare a noii taxe pentru emisiile de carbon la frontieră ar „aduce incertitudini financiare majore” pentru producătorii și importatorii de îngrășăminte din UE. Noua taxă i-ar împiedica pe aceștia să mai plaseze comenzi la îngrășăminte din afara UE. „Având în vedere că 50 % din aprovizionarea cu îngrășăminte a UE provine din țări terțe și că stocurile actuale acoperă doar aproximativ 60 % din necesarul pentru anul viitor, această incertitudine amenință comerțul cu îngrășăminte și continuitatea disponibilității îngrășămintelor pentru agricultorii europeni”, a precizat asociația comercială într-un comunicat. Algeria, Belarus, China, Egipt și SUA sunt doar câteva dintre cele mai proeminente țări care vând îngrășăminte în UE. Îngrășămintele provenite din Rusia și Belarus au fost deja supuse tarifelor UE în vară.
Rusia amplasează rachete hipersonice cu capacitate nucleară la o fostă bază aeriană din Belarus
Doi cercetători americani au stabilit, folosind imagini din satelit, că Rusia ar putea desfășura noi rachete balistice hipersonice cu capacitate nucleară la o fostă bază aeriană din estul Belarusului. Această mișcare ar putea consolida capacitatea Moscovei de a ataca ținte din Europa. Analiza cercetătorilor este asemănătoare cu concluzia serviciilor de informații americane, susține o sursă. Jeffrey Lewis de la Institutul de Studii Internaționale din Middlebury, California, și Decker Eveleth de la organizația de cercetare și analiză CNA din Virginia, au identificat, folosind imagini din satelit de la Planet Labs, dovezi care sugerează desfășurarea de rachete Oreshnik. Implicată este o fostă bază aeriană de lângă Krichev, la aproximativ 307 kilometri est de Minsk, 478 de kilometri sud-vest de Moscova și 2.098 de kilometri de Paris. Potrivit celor doi cercetători, probabilitatea ca acest amplasament să găzduiască cel puțin câteva lansatoare mobile este de 90%, anunță Le Figaro. Președintele rus Vladimir Putin și-a exprimat intenția de a desfășura în Belarus rachete Oreshnik , cu o rază de acțiune estimată la 5.500 km. Totuși, amănunte despre acest lucru nu au fost făcute publice. Rusia adoptă o nouă strategie În noiembrie 2024, Rusia a folosit pentru prima dată racheta Oreshnik, fără focos nuclear, pentru a lovi o fabrică militară din orașul Dnipro, din centrul Ucrainei. Moscova susține că rachetele sunt imposibil de interceptat, viteza lor depășind Mach 10. John Foreman, expert la Chatham House și fost atașat britanic al apărării la Moscova și Kiev, explică faptul că rușii vor să „extindă raza lor de acțiune în inima Europei” și să contracareze desfășurarea viitoare a rachetelor convenționale americane, inclusiv a rachetei hipersonice Dark Eagle, în Germania. Desfășurarea rachetelor are loc cu doar câteva săptămâni înainte de expirarea tratatului New START din 2010, ultimul acord bilateral care limitează arsenalele nucleare strategice ale celor două mari puteri nucleare. În urma unei întâlniri din decembrie 2024 cu președintele Alexander Lukașenko, Vladimir Putin a anunțat că rachetele Oreshnik ar putea fi staționate în Belarus în a doua jumătate a anului. Aceasta marchează prima desfășurare de arme nucleare rusești în afara teritoriului său de la Războiul Rece încoace. Lukașenko a spus săptămâna trecută că primele rachete au fost amplasate, fără a specifica locul, și că maximum zece unități Oreshnik ar putea fi în țară. Cercetătorii americani estimează că amplasamentul identificat poate găzdui doar trei lansatoare, ceea ce sugerează că alte rachete ar fi poziționate în altă parte a Belarusului.