Boicot! Ucraina a luat decizia după ce a aflat că Rusia și Belarus au fost iertate!
Echipa Ucrainei pentru Jocurile Paralimpice de Iarnă va boicota ceremonia de deschidere a evenimentului de luna viitoare. Decizia vine după ce sportivii din Rusia și din Belarus au fost invitați să concureze la această competiție sub steagurile naționale. Ucrainenii boicotează ceremonia de deschidere a Jocurilor Paralimpice după ce au aflat decizia în cazul Rusiei și a Belarusului Echipa Ucrainei a hotărât să nu se prezinte ceremonia de deschidere a Jocurilor Paralimpice de Iarnă, evenimentului care va debuta pe 6 martie. Decizia vine după ce sportivii din Rusia și din Belarus, țări cu care Ucraina este în război, au fost iertați și vor putea astfel lua startul la competiție sub steagurile naționale, scrie bbc.com. Ambele țări fuseseră suspendate anterior din competițiile paralimpice, după invazia Rusiei în Ucraina în urmă cu patru ani, Belarusul fiind un aliat al armatei lui Vladimir Putin. În luna septembrie 2025, Comitetul Internațional Paralimpic (IPC) a ridicat interdicția impusă sportivilor din cele două țări. Cu toate acestea, IPC nu guvernează cele șase sporturi de la Jocurile Paralimpice și, în ciuda faptului că organismele individuale, inclusiv Federația Internațională de Schi și Snowboard (FIS), au refuzat să își ridice propriile interdicții, Rusia și Belarus au câștigat un apel la Curtea de Arbitraj Sportiv împotriva FIS. Drept urmare, sportivii au putut reveni la competițiile FIS, iar cei 10 paralimpici au primit invitații să concureze în Italia. Cei șase sportivi ruși și patru belaruși vor participa la schi alpin, schi fond și snowboarding la Jocurile Olimpice Milano-Cortina. În urma acestui anunț, Comitetul Național Paralimpic al Ucrainei transmite că membrii echipelor nu vor participa la ceremonia de deschidere. Mai mult decât atât, s-a făcut o „cerere ca steagul ucrainean să nu fie folosit”. Echipa va continua însă să concureze la Jocuri și „va lupta pentru victoriile sportive ale sportivilor ucraineni”. Foto: FacebookParalympics Games Cum se apără Comitetul Internațional Paralimpic Ca răspuns, IPC a declarat pentru BBC Sport: „Suntem în dialog regulat cu NPC Ucraina și discutăm declarația în cadrul IPC”. O conferință de presă a forului, la care urma să participe președintele Andrew Parsons, urma să aibă loc vineri la Milano, dar întâlnirea cu jurnaliștii a fost anulată. La începutul acestei săptămâni, ca răspuns la criticile privind decizia de a permite sportivilor ruși și belaruși să concureze, IPC a declarat că este o „organizație democratică, iar decizia de a ridica suspendarea parțială a NPC-urilor din Belarus și Rusia a fost luată de organizațiile membre IPC la Adunarea Generală din 2025. La această întâlnire, aproape 180 dintre cei 211 membri ai IPC au fost prezenți și au votat pe această temă. Trebuie să respectăm decizia membrilor noștri care vin din întreaga lume”. În declarația sa prin care anunța boicotul, Comitetul Național Paralimpic al Ucrainei a descris decizia IPC drept „rușinoasă” și că aceasta „contrazice complet principiile” Jocurilor Olimpice. Invitațiile comisiei sunt acordate sportivilor individuali, mai degrabă decât federațiilor internaționale, și permit participarea sportivilor de top „care este posibil să nu fi avut oportunitatea de a se califica prin alte metode din cauza unor circumstanțe extraordinare”. IPC, cu sprijinul federațiilor internaționale, în acest caz FIS, decide cine are parte de locuri după ce primește recomandări din partea federației. Ucrainei i s-au acordat, de asemenea, locuri pentru trei sporturi.
O delegație din Belarus intenționa să participe la Consiliul Păcii, dar nu a primit vize
Belarus se află de mult timp sub sancțiuni occidentale din cauza situației drepturilor omului, Măsurile au fost înăsprite după ce președintele Aleksandr Lukașenko a permis folosirea teritoriului țării pentru invazia Rusiei în Ucraina, în 2022, relatează Reuters. Președintele SUA, Donald Trump, a reluat dialogul cu Belarus și a ridicat unele sancțiuni, în schimbul eliberării unor deținuți considerați prizonieri politici de țările occidentale. Ministrul belarus de Externe, Maxim Rîjenkov, urma să participe la reuniunea inaugurală a Consiliului Păcii, a anunțat ministerul de la Minsk, iar partea americană a fost informată. „Totuși, în pofida faptului că, din partea noastră, au fost îndeplinite toate procedurile necesare, delegației noastre nu i-au fost eliberate vizele”, a transmis ministerul într-un comunicat. „În această situație, apare o întrebare legitimă: despre ce fel de pace și despre ce fel de succesiune a pașilor vorbim, dacă organizatorii nu pot finaliza nici măcar formalitățile de bază pentru ca noi să putem participa?”, a adăugat Ministerul de Externe de la Minsk. Ministerul a precizat că invitația lui Trump pentru reuniune fusese trimisă inițial lui Lukașenko. Lukașenko, aflat la putere din 1994, a acceptat luna trecută să se alăture Consiliului Păcii. Trump l-a numit pe Lukașenko un lider „foarte respectat”, în timp ce liderii opoziției din exil îl denunță drept dictator.
Comisia Europeană anunță sprijin suplimentar pentru regiunile estice de la granița cu Rusia, Belarus și Ucraina
Comisia Europeană a adoptat miercuri o nouă strategie prin care promite sprijin suplimentar regiunilor din estul Uniunii Europene aflate la frontiera cu Rusia, Belarus și Ucraina. Bruxelles-ul consideră că susținerea acestor zone este un gest de solidaritate după invazia Rusiei în Ucraina, dar și o investiție în securitatea Europei. Potrivit unui comunicat de presă, mai multe regiuni din nouă state membre, Finlanda, Estonia, Letonia, Lituania, Polonia, Slovacia, Ungaria, România și Bulgaria, au resimțit efectele războiului început de președintele Vladimir Putin. Problemele includ presiuni de securitate, atacuri hibride, migrație folosită ca instrument politic, dificultăți economice și scădere demografică. De la începutul conflictului, Uniunea a oferit sprijin financiar și tehnic pentru infrastructură, economie, apărare, energie și conectivitate. Culoarele de solidaritate dintre UE și Ucraina au sprijinit comerțul. Cu toate acestea, situația economică și de securitate rămâne în continuare complicată, iar Comisia Europeană consideră că este necesar un efort suplimentar. Potrivit comunicatului oficial, strategia stabilește cinci direcții principale. În domeniul securității și rezilienței, planul prevede dezvoltarea unor inițiative precum Eastern Flank Watch, apărarea europeană împotriva dronelor, scutul aerian european și scutul spațial european. Va exista și o rețea de specialiști pentru cooperare transfrontalieră. Pentru economie și prosperitate regională, Comisia propune o facilitate numită EastInvest, care va ajuta aceste regiuni să acceseze finanțare prin sprijinul Grupului Băncii Europene de Investiții și al altor instituții financiare. Cooperarea cu Banca Mondială în cadrul inițiativei Catching-up Regions va susține dezvoltarea zonelor afectate. Un alt pilon vizează valorificarea resurselor locale. Printre măsuri se află integrarea sistemelor electrice ale statelor baltice în rețelele europene și dezvoltarea infrastructurii pentru hidrogen, inclusiv coridorul nordic-baltic. Strategia include și sprijin pentru economia circulară și bioeconomie. La capitolul conectivitate, planul menționează modernizarea infrastructurii rutiere, feroviare și portuare, dar face mențiuni importante și despre legăturile mai bune cu Ucraina și Republica Moldova.
Administrația Trump a prezentat din greșeală Belgia, în loc de Belarus în Consiliul pentru Pace. Belgia NU a semnat tratatul
Belgia a fost prezentată pe scurt ca participant la „Consiliul pentru Pace” lansat de președintele american Donald Trump. Această informație a fost eronată și a fost rapid negată de ministrul belgian de externe, Maxime Prévot, după ce Casa Albă a publicat o listă oficială a țărilor semnatare, potrivit Le Figaro. „Belgia NU a semnat tratatul Consiliului de Pace. Acest anunț este incorect. Dorim un răspuns european comun și coordonat. Ca multe alte țări europene, avem rezerve cu privire la această propunere”, a reacționat el pe platforma X. ❗️Belgium has NOT signed the Charter of the Board of Peace. This announcement is incorrect. We wish for a common and coordinated European response. As many European countries, we have reservations to the proposal.@BelgiumMFA — Maxime PREVOT (@prevotmaxime) January 22, 2026 Belgia nu a fost niciodată implicată în discuțiile privind Consiliul Potrivit unei surse guvernamentale citate de Le Soir, administrația americană ar fi putut confunda Belgia cu Belarus, un aliat apropiat al Rusiei. În realitate, Bruxelles-ul nu a fost niciodată implicat în discuțiile legate de acest proiect și nici măcar nu a fost abordat de Washington. Mai mulți lideri s-au alăturat Consiliului. Alte țări preferă să aștepte și să vadă. Canada a confirmat că a primit o invitație, excluzând în același timp „plata pentru un loc ”. Germania pledează pentru coordonarea cu partenerii săi europeni. China, la rândul său, nu și-a anunțat încă poziția, reafirmându-și în același timp angajamentul față de un sistem internațional centrat pe ONU. Groenlanda, confundată cu Islanda Episodul belgian amintește însă de alte gafe recente ale președintelui american. În timpul discursului său de la Forumul Economic Mondial de la Davos, Donald Trump a confundat în repetate rânduri Groenlanda și Islanda. Deși intenționa să se refere la Groenlanda, un teritoriu autonom aflat sub suveranitatea daneză și obiect al unui interes american recunoscut în mod deschis, președintele Statelor Unite a menționat Islanda, o altă insulă, cu siguranță, dar un stat suveran situat la peste 1.000 de kilometri est.
Italia și Franța solicită scutirea îngrășămintelor de la taxa UE la frontieră pentru emisiile de carbon
Oficialii francezi și italieni au îngrijorări că sectorul agricol al celor două țări va fi expus unei „scumpiri semnificative” al costului îngrășămintelor importate în UE. Francezii estimează că prețul îngrășămintelor s-ar putea scumpi cu 25% în urma implementării noii taxe de carbon la frontieră, care a intrat în vigoare de la 1 ianuarie, potrivit Euronews. „O astfel de amânare ar atenua tensiunile din sectorul agricol și ar oferi operatorilor economici timp pentru a restabili condiții satisfăcătoare de aprovizionare cu îngrășăminte pentru anul agricol 2026”, se arată într-o scrisoare a oficialilor francezi, consultată de sursa citată. Îngrășămintele au un rol important în agricultură, pentru refacerea nutrienților din sol, precum azotul, pentru a crește randamentul culturilor și a asigura securitatea alimentară. Totuși, fabricarea lor necesită o mare cantitate de energie, care se reflectă în taxa UE la frontieră pentru emisiile de carbon. Actuala taxă pentru emisiile de carbon de la frontieră, numită Mecanismul de Ajustare a Carbonului la Frontieră (CBAM) acoperă îngrășămintele cu azot, precum amoniacul, îngrășămintele compuse și minerale, precum și alte îngrășăminte cu emisii semnificative din procesele de producție. Deși, în mare parte, Franța sprijină impunerea taxei, Parisul și-a exprimat îngrijorarea că legea va conduce inevitabil la creșterea costului pentru agricultorii care deja se confruntă cu prețuri mici ale recoltelor, dar și costuri mai mari de import al îngrășămintelor care provin, în special din Rusia. Italia cere Comisiei Europene să ia măsuri O a doua scrisoare semnată de ministrul Agriculturii din Italia îndeamnă Comisia Europeană să ia măsuri în beneficul fermierilor „în viitorul apropiat”. Francesco Lollobrigida, ministrul italian al Agriculturii afirmă că acest lucru ar putea fi realizat prin eliminarea taxelor vamale pentru îngrășămintele importate. „Situația alarmantă a pieței sugerează că ar trebui activată cât mai curând posibil o clauză suspensivă privind efectele CBAM pentru îngrășăminte”, se arată în scrisoarea italiană adresată comisarului european pentru agricultură, Christophe Hansen. Probleme și pentru firmele mari Fertilisers Europe, o asociație comercială cu sediul la Bruxelles a precizat că intrarea în vigoare a noii taxe pentru emisiile de carbon la frontieră ar „aduce incertitudini financiare majore” pentru producătorii și importatorii de îngrășăminte din UE. Noua taxă i-ar împiedica pe aceștia să mai plaseze comenzi la îngrășăminte din afara UE. „Având în vedere că 50 % din aprovizionarea cu îngrășăminte a UE provine din țări terțe și că stocurile actuale acoperă doar aproximativ 60 % din necesarul pentru anul viitor, această incertitudine amenință comerțul cu îngrășăminte și continuitatea disponibilității îngrășămintelor pentru agricultorii europeni”, a precizat asociația comercială într-un comunicat. Algeria, Belarus, China, Egipt și SUA sunt doar câteva dintre cele mai proeminente țări care vând îngrășăminte în UE. Îngrășămintele provenite din Rusia și Belarus au fost deja supuse tarifelor UE în vară.
Rusia amplasează rachete hipersonice cu capacitate nucleară la o fostă bază aeriană din Belarus
Doi cercetători americani au stabilit, folosind imagini din satelit, că Rusia ar putea desfășura noi rachete balistice hipersonice cu capacitate nucleară la o fostă bază aeriană din estul Belarusului. Această mișcare ar putea consolida capacitatea Moscovei de a ataca ținte din Europa. Analiza cercetătorilor este asemănătoare cu concluzia serviciilor de informații americane, susține o sursă. Jeffrey Lewis de la Institutul de Studii Internaționale din Middlebury, California, și Decker Eveleth de la organizația de cercetare și analiză CNA din Virginia, au identificat, folosind imagini din satelit de la Planet Labs, dovezi care sugerează desfășurarea de rachete Oreshnik. Implicată este o fostă bază aeriană de lângă Krichev, la aproximativ 307 kilometri est de Minsk, 478 de kilometri sud-vest de Moscova și 2.098 de kilometri de Paris. Potrivit celor doi cercetători, probabilitatea ca acest amplasament să găzduiască cel puțin câteva lansatoare mobile este de 90%, anunță Le Figaro. Președintele rus Vladimir Putin și-a exprimat intenția de a desfășura în Belarus rachete Oreshnik , cu o rază de acțiune estimată la 5.500 km. Totuși, amănunte despre acest lucru nu au fost făcute publice. Rusia adoptă o nouă strategie În noiembrie 2024, Rusia a folosit pentru prima dată racheta Oreshnik, fără focos nuclear, pentru a lovi o fabrică militară din orașul Dnipro, din centrul Ucrainei. Moscova susține că rachetele sunt imposibil de interceptat, viteza lor depășind Mach 10. John Foreman, expert la Chatham House și fost atașat britanic al apărării la Moscova și Kiev, explică faptul că rușii vor să „extindă raza lor de acțiune în inima Europei” și să contracareze desfășurarea viitoare a rachetelor convenționale americane, inclusiv a rachetei hipersonice Dark Eagle, în Germania. Desfășurarea rachetelor are loc cu doar câteva săptămâni înainte de expirarea tratatului New START din 2010, ultimul acord bilateral care limitează arsenalele nucleare strategice ale celor două mari puteri nucleare. În urma unei întâlniri din decembrie 2024 cu președintele Alexander Lukașenko, Vladimir Putin a anunțat că rachetele Oreshnik ar putea fi staționate în Belarus în a doua jumătate a anului. Aceasta marchează prima desfășurare de arme nucleare rusești în afara teritoriului său de la Războiul Rece încoace. Lukașenko a spus săptămâna trecută că primele rachete au fost amplasate, fără a specifica locul, și că maximum zece unități Oreshnik ar putea fi în țară. Cercetătorii americani estimează că amplasamentul identificat poate găzdui doar trei lansatoare, ceea ce sugerează că alte rachete ar fi poziționate în altă parte a Belarusului.
Zelenski afirmă că Rusia folosește teritoriul Belarusului pentru a ocoli apărarea Ucrainei
Potrivit lui Zelenski, armata rusă ar amplasa echipamente militare pe clădiri rezidențiale din localități belaruse aflate în apropierea graniței cu Ucraina. Acestea ar include antene și alte sisteme instalate pe acoperișurile unor blocuri de locuințe. Ar fi folosite pentru ghidarea dronelor de tip Shahed către ținte din vestul Ucrainei. „Observăm că rușii încearcă să evite pozițiile noastre de interceptare prin teritoriul Belarusului. Acest lucru este riscant pentru Belarus”, a scris Zelenski pe Telegram, după o reuniune a conducerii militare ucrainene, potrivit Reuters. El a adăugat că această practică reprezintă „un dispreț total față de viața umană”. Totodată, a cerut autorităților de la Minsk să înceteze astfel de acțiuni. Rusia a folosit teritoriul Belarusului pentru lansarea invaziei pe scară largă a Ucrainei în februarie 2022. Belarus rămâne un aliat ferm al Moscovei. Președintele belarus, Aleksandr Lukașenko, a declarat însă în repetate rânduri că nu va trimite trupe belaruse în conflict. Zelenski amintește că Rusia desfășoară în Belarus un sistem de rachete balistice Zelenski a mai precizat că, în cadrul reuniunii militare, au fost analizate și modalități de finanțare a dronelor interceptoare, considerate de autoritățile de la Kiev drept una dintre cele mai eficiente și viabile soluții pentru contracararea atacurilor rusești cu drone, intensificate în ultimele luni. De asemenea, președintele ucrainean a amintit că Rusia ar fi desfășurat în Belarus sistemul de rachete balistice Oreshnik. Sistem despre care Kremlinul susține că este imposibil de interceptat, ceea ce ar putea spori capacitatea Moscovei de a lovi ținte din Europa.
SUA anunță ridicarea unor sancțiuni comerciale asupra Belarusului, aliat apropiat al Rusiei
Anunțul a fost făcut de John Coale, trimisul special al SUA pentru Belarus, după întâlnirile cu președintele belarus Alexander Lukașenko, care au avut loc vineri și sâmbătă în capitala țării, Minsk. Belarus, aliat apropiat al Rusiei, a fost izolat de comunitatea internațională și sancționat de mai mulți ani pentru încălcări ale drepturilor omului și pentru permiterea folosirii teritoriului său de către Moscova în invazia Ucrainei din 2022. Coale a descris discuțiile de două zile drept „foarte productive” și a precizat că normalizarea relațiilor dintre Washington și Minsk rămâne obiectivul principal al diplomației americane. „Ridicăm sancțiuni, eliberăm deținuți. Vorbim constant între noi”, a declarat oficialul american, conform agenției Belta, preluată de AP. Oficialul a subliniat că relația bilaterală trece de la „pași de bebeluș la pași mai siguri” pe măsură ce dialogul dintre cele două țări se intensifică. În septembrie 2025, SUA anunțaseră deja relaxarea unor sancțiuni, iar Belarus eliberase peste 50 de deținuți politici către Lituania. De la iulie 2024, Minsk a eliberat în total peste 430 de prizonieri politici, într-o tentativă de apropiere de Occident. Discuțiile recente au abordat și situația din Venezuela, precum și invazia Rusiei în Ucraina. Coale a precizat că Lukașenko a oferit „sfaturi utile” privind gestionarea conflictului, menționând că președintele belarus și Vladimir Putin sunt „prieteni de lungă durată” cu un nivel de relație suficient de strânsă pentru a discuta asemenea probleme. „În mod natural, președintele Putin poate accepta unele sfaturi și altele nu”, a adăugat Coale.
Aeroportul din Vilnius a fost închis din nou din cauza baloanelor meteorologice
Aeroportul internațional din Vilnius a fost închis temporar joi, după ce baloane meteorologice au fost observate zburând în apropierea spațiului aerian al Capitalei, fiind al șaselea incident de acest fel din luna octombrie, relatează Reuters. Printr-un mesaj publicat pe rețele de socializare, aeroportul din Vilnius a anunțat: „Conform informațiilor preliminare, decizia de restricționare a spațiului aerian a fost luată din cauza unui balon (sau a unor baloane) care zburau în direcția aeroportului din Vilnius”. Guvernul lituanian susține că baloanele sunt folosite de contrabandiști pentru transportul ilegal de țigări peste graniță, dar acuză și regimul președintelui belarus Aleksandr Lukașenko că nu ia măsuri pentru a opri fenomenul. „Acte de război-hibrid” Incidentul de joi este cel de-al șaselea din luna octombrie care întrerupe traficul aerian. Autoritățile lituaniene au decis să închidă mai multe puncte de trecere a frontierei cu Belarus. Măsura va rămâne în vigoare până la 30 noiembrie, însă vor exista câteva excepții: diplomații, cetățenii Uniunii Europene, NATO și ai Ucrainei care părăsesc Belarusul, persoanele aflate în tranzit către enclava rusă Kaliningrad și străinii care dețin vize umanitare eliberate de Lituania. Prim Ministra, Inga Ruginienė a calificat acestea acte drept „război hibrid”, iar Înaltul Reprezentant al UE pentru Afaceri Externe, Kaja Kallas a emis miercuri un comunicat de presă prin care „condamnă cu fermitate acțiunile persistente și provocatoare ale Belarusului. Aceste baloane nu sunt doar instrumente de contrabandă, ci fac parte dintr-o campanie hibridă mai amplă, care include și sprijinirea migrației ilegale de către stat”.
Lituania închide aeroporturile și punctele de frontieră cu Belarus pentru a doua noapte la rând după încălcări ale spațiului aerian cu baloane de contrabandă
Lituania a închis din nou principalele puncte de trecere a frontierei cu Belarus și a suspendat traficul aerian în urma unor noi incursiuni cu „baloane de contrabandă” lansate de pe teritoriul belarus spre Lituania, scrie The Kyiv Independent. Oficialii au confirmat că acesta este al doilea incident în 24 de ore și a patra astfel de încălcare într-o lună, ceea ce a determinat intensificarea măsurilor de securitate națională. Închideri ale granițelor și perturbări în aeroporturi Traficul aerian pe Aeroportul Vilnius a fost suspendat până în primele ore ale dimineții, în linie cu închiderile anterioare ale aeroporturilor Vilnius și Kaunas după observarea unor baloane ce traversau frontiera. Măsura a afectat călătorii, deoarece autoritățile au anunțat că granițele și spațiul aerian vor rămâne închise temporar în timp ce răspund obiectelor suspecte care se apropiau din Belarus. Premierul Inga Ruginiene a declarat că un grup mare de baloane care transportau contrabandă a provocat cele mai recente închideri, forțând serviciile de securitate să oprească din nou zborurile peste noapte. Răspunsul privind securitatea națională Lituania a închis punctele de trecere ale frontierei Salcininkai și Medininkai din motive de securitate și va reevalua măsurile de protecție în cadrul următoarelor ședințe ale Comisiei de Securitate Națională. Oficialii au subliniat că măsurile urmează multiple incidente implicând baloane cu țigări de contrabandă, ce prezintă potențiale riscuri pentru aviația civilă și operațiunile de monitorizare a frontierei. Ruginiene a evidențiat nevoia de vigilență continuă, întrucât Lituania se confruntă cu amenințări hibride tot mai mari care exploatează vulnerabilitățile de-a lungul unei frontiere extinse cu Belarus. Context european mai larg Incidentele se adaugă unui tipar îngrijorător în Europa în ultimele luni, alimentând temerile că operațiuni sub acoperire pot viza infrastructura fără avertisment. Aeroporturile din München, Oslo și Copenhaga au suferit întreruperi scurte din cauza unor presupuse drone, declanșând alerte mai ample în rândul membrilor NATO, pe fondul creșterii încălcărilor spațiului aerian. Polonia și România au raportat de asemenea încălcări ale spațiului aerian de drone rusești, intensificând temerile că aliații Moscovei ar putea coordona activități destabilizatoare dincolo de linia frontului din Ucraina. Belarusul, condus din 1994 de Aleksandr Lukașenko și aliniat Moscovei, continuă să susțină războiul Rusiei, în timp ce tensiunile cresc de-a lungul frontierei de 680 de kilometri.