Administrația Trump a prezentat din greșeală Belgia, în loc de Belarus în Consiliul pentru Pace. Belgia NU a semnat tratatul
Belgia a fost prezentată pe scurt ca participant la „Consiliul pentru Pace” lansat de președintele american Donald Trump. Această informație a fost eronată și a fost rapid negată de ministrul belgian de externe, Maxime Prévot, după ce Casa Albă a publicat o listă oficială a țărilor semnatare, potrivit Le Figaro. „Belgia NU a semnat tratatul Consiliului de Pace. Acest anunț este incorect. Dorim un răspuns european comun și coordonat. Ca multe alte țări europene, avem rezerve cu privire la această propunere”, a reacționat el pe platforma X. ❗️Belgium has NOT signed the Charter of the Board of Peace. This announcement is incorrect. We wish for a common and coordinated European response. As many European countries, we have reservations to the proposal.@BelgiumMFA — Maxime PREVOT (@prevotmaxime) January 22, 2026 Belgia nu a fost niciodată implicată în discuțiile privind Consiliul Potrivit unei surse guvernamentale citate de Le Soir, administrația americană ar fi putut confunda Belgia cu Belarus, un aliat apropiat al Rusiei. În realitate, Bruxelles-ul nu a fost niciodată implicat în discuțiile legate de acest proiect și nici măcar nu a fost abordat de Washington. Mai mulți lideri s-au alăturat Consiliului. Alte țări preferă să aștepte și să vadă. Canada a confirmat că a primit o invitație, excluzând în același timp „plata pentru un loc ”. Germania pledează pentru coordonarea cu partenerii săi europeni. China, la rândul său, nu și-a anunțat încă poziția, reafirmându-și în același timp angajamentul față de un sistem internațional centrat pe ONU. Groenlanda, confundată cu Islanda Episodul belgian amintește însă de alte gafe recente ale președintelui american. În timpul discursului său de la Forumul Economic Mondial de la Davos, Donald Trump a confundat în repetate rânduri Groenlanda și Islanda. Deși intenționa să se refere la Groenlanda, un teritoriu autonom aflat sub suveranitatea daneză și obiect al unui interes american recunoscut în mod deschis, președintele Statelor Unite a menționat Islanda, o altă insulă, cu siguranță, dar un stat suveran situat la peste 1.000 de kilometri est.
Italia și Franța solicită scutirea îngrășămintelor de la taxa UE la frontieră pentru emisiile de carbon
Oficialii francezi și italieni au îngrijorări că sectorul agricol al celor două țări va fi expus unei „scumpiri semnificative” al costului îngrășămintelor importate în UE. Francezii estimează că prețul îngrășămintelor s-ar putea scumpi cu 25% în urma implementării noii taxe de carbon la frontieră, care a intrat în vigoare de la 1 ianuarie, potrivit Euronews. „O astfel de amânare ar atenua tensiunile din sectorul agricol și ar oferi operatorilor economici timp pentru a restabili condiții satisfăcătoare de aprovizionare cu îngrășăminte pentru anul agricol 2026”, se arată într-o scrisoare a oficialilor francezi, consultată de sursa citată. Îngrășămintele au un rol important în agricultură, pentru refacerea nutrienților din sol, precum azotul, pentru a crește randamentul culturilor și a asigura securitatea alimentară. Totuși, fabricarea lor necesită o mare cantitate de energie, care se reflectă în taxa UE la frontieră pentru emisiile de carbon. Actuala taxă pentru emisiile de carbon de la frontieră, numită Mecanismul de Ajustare a Carbonului la Frontieră (CBAM) acoperă îngrășămintele cu azot, precum amoniacul, îngrășămintele compuse și minerale, precum și alte îngrășăminte cu emisii semnificative din procesele de producție. Deși, în mare parte, Franța sprijină impunerea taxei, Parisul și-a exprimat îngrijorarea că legea va conduce inevitabil la creșterea costului pentru agricultorii care deja se confruntă cu prețuri mici ale recoltelor, dar și costuri mai mari de import al îngrășămintelor care provin, în special din Rusia. Italia cere Comisiei Europene să ia măsuri O a doua scrisoare semnată de ministrul Agriculturii din Italia îndeamnă Comisia Europeană să ia măsuri în beneficul fermierilor „în viitorul apropiat”. Francesco Lollobrigida, ministrul italian al Agriculturii afirmă că acest lucru ar putea fi realizat prin eliminarea taxelor vamale pentru îngrășămintele importate. „Situația alarmantă a pieței sugerează că ar trebui activată cât mai curând posibil o clauză suspensivă privind efectele CBAM pentru îngrășăminte”, se arată în scrisoarea italiană adresată comisarului european pentru agricultură, Christophe Hansen. Probleme și pentru firmele mari Fertilisers Europe, o asociație comercială cu sediul la Bruxelles a precizat că intrarea în vigoare a noii taxe pentru emisiile de carbon la frontieră ar „aduce incertitudini financiare majore” pentru producătorii și importatorii de îngrășăminte din UE. Noua taxă i-ar împiedica pe aceștia să mai plaseze comenzi la îngrășăminte din afara UE. „Având în vedere că 50 % din aprovizionarea cu îngrășăminte a UE provine din țări terțe și că stocurile actuale acoperă doar aproximativ 60 % din necesarul pentru anul viitor, această incertitudine amenință comerțul cu îngrășăminte și continuitatea disponibilității îngrășămintelor pentru agricultorii europeni”, a precizat asociația comercială într-un comunicat. Algeria, Belarus, China, Egipt și SUA sunt doar câteva dintre cele mai proeminente țări care vând îngrășăminte în UE. Îngrășămintele provenite din Rusia și Belarus au fost deja supuse tarifelor UE în vară.
Rusia amplasează rachete hipersonice cu capacitate nucleară la o fostă bază aeriană din Belarus
Doi cercetători americani au stabilit, folosind imagini din satelit, că Rusia ar putea desfășura noi rachete balistice hipersonice cu capacitate nucleară la o fostă bază aeriană din estul Belarusului. Această mișcare ar putea consolida capacitatea Moscovei de a ataca ținte din Europa. Analiza cercetătorilor este asemănătoare cu concluzia serviciilor de informații americane, susține o sursă. Jeffrey Lewis de la Institutul de Studii Internaționale din Middlebury, California, și Decker Eveleth de la organizația de cercetare și analiză CNA din Virginia, au identificat, folosind imagini din satelit de la Planet Labs, dovezi care sugerează desfășurarea de rachete Oreshnik. Implicată este o fostă bază aeriană de lângă Krichev, la aproximativ 307 kilometri est de Minsk, 478 de kilometri sud-vest de Moscova și 2.098 de kilometri de Paris. Potrivit celor doi cercetători, probabilitatea ca acest amplasament să găzduiască cel puțin câteva lansatoare mobile este de 90%, anunță Le Figaro. Președintele rus Vladimir Putin și-a exprimat intenția de a desfășura în Belarus rachete Oreshnik , cu o rază de acțiune estimată la 5.500 km. Totuși, amănunte despre acest lucru nu au fost făcute publice. Rusia adoptă o nouă strategie În noiembrie 2024, Rusia a folosit pentru prima dată racheta Oreshnik, fără focos nuclear, pentru a lovi o fabrică militară din orașul Dnipro, din centrul Ucrainei. Moscova susține că rachetele sunt imposibil de interceptat, viteza lor depășind Mach 10. John Foreman, expert la Chatham House și fost atașat britanic al apărării la Moscova și Kiev, explică faptul că rușii vor să „extindă raza lor de acțiune în inima Europei” și să contracareze desfășurarea viitoare a rachetelor convenționale americane, inclusiv a rachetei hipersonice Dark Eagle, în Germania. Desfășurarea rachetelor are loc cu doar câteva săptămâni înainte de expirarea tratatului New START din 2010, ultimul acord bilateral care limitează arsenalele nucleare strategice ale celor două mari puteri nucleare. În urma unei întâlniri din decembrie 2024 cu președintele Alexander Lukașenko, Vladimir Putin a anunțat că rachetele Oreshnik ar putea fi staționate în Belarus în a doua jumătate a anului. Aceasta marchează prima desfășurare de arme nucleare rusești în afara teritoriului său de la Războiul Rece încoace. Lukașenko a spus săptămâna trecută că primele rachete au fost amplasate, fără a specifica locul, și că maximum zece unități Oreshnik ar putea fi în țară. Cercetătorii americani estimează că amplasamentul identificat poate găzdui doar trei lansatoare, ceea ce sugerează că alte rachete ar fi poziționate în altă parte a Belarusului.
Zelenski afirmă că Rusia folosește teritoriul Belarusului pentru a ocoli apărarea Ucrainei
Potrivit lui Zelenski, armata rusă ar amplasa echipamente militare pe clădiri rezidențiale din localități belaruse aflate în apropierea graniței cu Ucraina. Acestea ar include antene și alte sisteme instalate pe acoperișurile unor blocuri de locuințe. Ar fi folosite pentru ghidarea dronelor de tip Shahed către ținte din vestul Ucrainei. „Observăm că rușii încearcă să evite pozițiile noastre de interceptare prin teritoriul Belarusului. Acest lucru este riscant pentru Belarus”, a scris Zelenski pe Telegram, după o reuniune a conducerii militare ucrainene, potrivit Reuters. El a adăugat că această practică reprezintă „un dispreț total față de viața umană”. Totodată, a cerut autorităților de la Minsk să înceteze astfel de acțiuni. Rusia a folosit teritoriul Belarusului pentru lansarea invaziei pe scară largă a Ucrainei în februarie 2022. Belarus rămâne un aliat ferm al Moscovei. Președintele belarus, Aleksandr Lukașenko, a declarat însă în repetate rânduri că nu va trimite trupe belaruse în conflict. Zelenski amintește că Rusia desfășoară în Belarus un sistem de rachete balistice Zelenski a mai precizat că, în cadrul reuniunii militare, au fost analizate și modalități de finanțare a dronelor interceptoare, considerate de autoritățile de la Kiev drept una dintre cele mai eficiente și viabile soluții pentru contracararea atacurilor rusești cu drone, intensificate în ultimele luni. De asemenea, președintele ucrainean a amintit că Rusia ar fi desfășurat în Belarus sistemul de rachete balistice Oreshnik. Sistem despre care Kremlinul susține că este imposibil de interceptat, ceea ce ar putea spori capacitatea Moscovei de a lovi ținte din Europa.
SUA anunță ridicarea unor sancțiuni comerciale asupra Belarusului, aliat apropiat al Rusiei
Anunțul a fost făcut de John Coale, trimisul special al SUA pentru Belarus, după întâlnirile cu președintele belarus Alexander Lukașenko, care au avut loc vineri și sâmbătă în capitala țării, Minsk. Belarus, aliat apropiat al Rusiei, a fost izolat de comunitatea internațională și sancționat de mai mulți ani pentru încălcări ale drepturilor omului și pentru permiterea folosirii teritoriului său de către Moscova în invazia Ucrainei din 2022. Coale a descris discuțiile de două zile drept „foarte productive” și a precizat că normalizarea relațiilor dintre Washington și Minsk rămâne obiectivul principal al diplomației americane. „Ridicăm sancțiuni, eliberăm deținuți. Vorbim constant între noi”, a declarat oficialul american, conform agenției Belta, preluată de AP. Oficialul a subliniat că relația bilaterală trece de la „pași de bebeluș la pași mai siguri” pe măsură ce dialogul dintre cele două țări se intensifică. În septembrie 2025, SUA anunțaseră deja relaxarea unor sancțiuni, iar Belarus eliberase peste 50 de deținuți politici către Lituania. De la iulie 2024, Minsk a eliberat în total peste 430 de prizonieri politici, într-o tentativă de apropiere de Occident. Discuțiile recente au abordat și situația din Venezuela, precum și invazia Rusiei în Ucraina. Coale a precizat că Lukașenko a oferit „sfaturi utile” privind gestionarea conflictului, menționând că președintele belarus și Vladimir Putin sunt „prieteni de lungă durată” cu un nivel de relație suficient de strânsă pentru a discuta asemenea probleme. „În mod natural, președintele Putin poate accepta unele sfaturi și altele nu”, a adăugat Coale.
Aeroportul din Vilnius a fost închis din nou din cauza baloanelor meteorologice
Aeroportul internațional din Vilnius a fost închis temporar joi, după ce baloane meteorologice au fost observate zburând în apropierea spațiului aerian al Capitalei, fiind al șaselea incident de acest fel din luna octombrie, relatează Reuters. Printr-un mesaj publicat pe rețele de socializare, aeroportul din Vilnius a anunțat: „Conform informațiilor preliminare, decizia de restricționare a spațiului aerian a fost luată din cauza unui balon (sau a unor baloane) care zburau în direcția aeroportului din Vilnius”. Guvernul lituanian susține că baloanele sunt folosite de contrabandiști pentru transportul ilegal de țigări peste graniță, dar acuză și regimul președintelui belarus Aleksandr Lukașenko că nu ia măsuri pentru a opri fenomenul. „Acte de război-hibrid” Incidentul de joi este cel de-al șaselea din luna octombrie care întrerupe traficul aerian. Autoritățile lituaniene au decis să închidă mai multe puncte de trecere a frontierei cu Belarus. Măsura va rămâne în vigoare până la 30 noiembrie, însă vor exista câteva excepții: diplomații, cetățenii Uniunii Europene, NATO și ai Ucrainei care părăsesc Belarusul, persoanele aflate în tranzit către enclava rusă Kaliningrad și străinii care dețin vize umanitare eliberate de Lituania. Prim Ministra, Inga Ruginienė a calificat acestea acte drept „război hibrid”, iar Înaltul Reprezentant al UE pentru Afaceri Externe, Kaja Kallas a emis miercuri un comunicat de presă prin care „condamnă cu fermitate acțiunile persistente și provocatoare ale Belarusului. Aceste baloane nu sunt doar instrumente de contrabandă, ci fac parte dintr-o campanie hibridă mai amplă, care include și sprijinirea migrației ilegale de către stat”.
Lituania închide aeroporturile și punctele de frontieră cu Belarus pentru a doua noapte la rând după încălcări ale spațiului aerian cu baloane de contrabandă
Lituania a închis din nou principalele puncte de trecere a frontierei cu Belarus și a suspendat traficul aerian în urma unor noi incursiuni cu „baloane de contrabandă” lansate de pe teritoriul belarus spre Lituania, scrie The Kyiv Independent. Oficialii au confirmat că acesta este al doilea incident în 24 de ore și a patra astfel de încălcare într-o lună, ceea ce a determinat intensificarea măsurilor de securitate națională. Închideri ale granițelor și perturbări în aeroporturi Traficul aerian pe Aeroportul Vilnius a fost suspendat până în primele ore ale dimineții, în linie cu închiderile anterioare ale aeroporturilor Vilnius și Kaunas după observarea unor baloane ce traversau frontiera. Măsura a afectat călătorii, deoarece autoritățile au anunțat că granițele și spațiul aerian vor rămâne închise temporar în timp ce răspund obiectelor suspecte care se apropiau din Belarus. Premierul Inga Ruginiene a declarat că un grup mare de baloane care transportau contrabandă a provocat cele mai recente închideri, forțând serviciile de securitate să oprească din nou zborurile peste noapte. Răspunsul privind securitatea națională Lituania a închis punctele de trecere ale frontierei Salcininkai și Medininkai din motive de securitate și va reevalua măsurile de protecție în cadrul următoarelor ședințe ale Comisiei de Securitate Națională. Oficialii au subliniat că măsurile urmează multiple incidente implicând baloane cu țigări de contrabandă, ce prezintă potențiale riscuri pentru aviația civilă și operațiunile de monitorizare a frontierei. Ruginiene a evidențiat nevoia de vigilență continuă, întrucât Lituania se confruntă cu amenințări hibride tot mai mari care exploatează vulnerabilitățile de-a lungul unei frontiere extinse cu Belarus. Context european mai larg Incidentele se adaugă unui tipar îngrijorător în Europa în ultimele luni, alimentând temerile că operațiuni sub acoperire pot viza infrastructura fără avertisment. Aeroporturile din München, Oslo și Copenhaga au suferit întreruperi scurte din cauza unor presupuse drone, declanșând alerte mai ample în rândul membrilor NATO, pe fondul creșterii încălcărilor spațiului aerian. Polonia și România au raportat de asemenea încălcări ale spațiului aerian de drone rusești, intensificând temerile că aliații Moscovei ar putea coordona activități destabilizatoare dincolo de linia frontului din Ucraina. Belarusul, condus din 1994 de Aleksandr Lukașenko și aliniat Moscovei, continuă să susțină războiul Rusiei, în timp ce tensiunile cresc de-a lungul frontierei de 680 de kilometri.
Rusia cere Poloniei să redeschidă frontiera cu Belarus. Varșovia menține închiderea din motive de securitate
Maria Zaharova, purtătoarea de cuvânt a Ministerului de Externe al Rusiei, a calificat măsura drept „un pas conflictual” și „o escaladare a tensiunilor în centrul Europei”. Zaharova a avertizat că decizia Poloniei va afecta grav partenerii comerciali care utilizează această rută. Oficialul rus a susținut că închiderea graniței „încalcă normele umanitare și libertatea de circulație”, afectând locuitorii regiunilor de frontieră care aveau legături familiale și sociale tradiționale. Moscova a transmis un apel direct către Varșovia pentru a reconsidera cât mai curând decizia, scrie polsatnews.pl. Polonia menține închiderea frontierei cu Belarus pe fondul exercițiilor militare „Zapad-2025” Pe de altă parte, Ministerul de Interne și Administrație din Polonia a subliniat că închiderea frontierei cu Belarus este o măsură de securitate legată de manevrele militare belaruso-ruse „Zapad-2025”. Suspendarea traficului se aplică atât transportului rutier, cât și trenurilor de marfă, iar reluarea circulației va fi posibilă doar după încheierea exercițiilor. Autoritățile poloneze au explicat că închiderea frontierei va permite concentrarea resurselor asupra combaterii migrației ilegale și a riscului de infiltrare a unor persoane cu posibile legături teroriste sau activități de sabotaj. Polonia introduce și restricții aeriene la granița cu Belarus și Ucraina În paralel, Polonia a introdus restricții aeriene la granița cu Belarus și Ucraina, după ce mai multe drone au pătruns în spațiul său aerian. Agenția Poloneză de Navigație Aeriană a instituit zona restricționată EP R129, unde zborurile civile sunt interzise în mare parte. Interdicțiile vor rămâne valabile până pe 9 decembrie 2025. Ministerul rus al Apărării a confirmat recent atacuri cu drone asupra obiectivelor militare din vestul Ucrainei, dar a precizat că Polonia nu a fost vizată.
Fost ofițer SIS cercetat pentru trădare pentru că a transmis informații secrete către Belarus
Procurorii DIICOT și polițiștii de la Combaterea Criminalității Organizate au pus în aplicare, luni, un mandat de aducere emis pe numele unui bărbat de 47 de ani, cercetat pentru trădare prin transmiterea de informații secrete de stat, în formă continuată. Potrivit anchetatorilor, acesta ar fi furnizat date condifențiale unor ofițeri din cadrul Comitetului Securității de Stat (KGB al Republicii Belarus), în condiții care puneau în pericol securitatea națională a României. Din probe reiese să între 2024 și 2025 suspectul, fost înalt funcționar al Serviciului de Informații și Securitate al Republicii Moldova, s-ar fi întâlnit de două ori, la Budapesta, cu agenți ai KGB din Belarus. Aceste întrevederi ar fi avut ca scop transmiterea de instrucțiuni și efectuarea de plăți pentru serviciile de spionaj prestate. „Ancheta, desfășurată sub egida EUROJUST, a beneficiat de sprijinul serviciilor de informații din România, Ungaria și Cehia, precum și de sprijinul procurorilor din Ungaria, Cehia și Republica Moldova. Facem precizarea că pe parcursul întregului proces penal, persoanele cercetate beneficiază de drepturile și garanțiile procesuale prevăzute de Codul de procedură penală, precum și de prezumția de nevinovăție,” se arată într-un comunicat transmis de DIICOT. Sursa foto: Profimedia AUTORUL RECOMANDĂ: Profesorul Mircea Miclea critică reformele din educație ale Guvernului Bolojan: „Este cea mai TRISTĂ primă zi de școală din ultimii zeci de ani” PSD propune EXCEPTAREA mamelor aflate în concediu de creștere a copilului de la plata CASS Parlamentarii, mai atenți la telefoane decât la moțiunea de cenzură. Ce se întâmplă ACUM în plen Ministrul Sănătății, Alexandru Rogobete, acuză conferința medicilor antivacciniști de DEZINFORMARE și anunță că va sesiza Parchetul
Analiză | ZAPAD – 2025. Rusia și Belarus își vor umfla mușchii lângă granițele Poloniei și Lituaniei? Precedentul Ucraina, sursă de anxietate și suspiciuni
Forțele armate ale Rusiei și Belarusului se pregătesc să efectueze exerciții militare comune în luna septembrie a acestui an, pentru prima dată de la sfârșitul anului 2021. Exercițiile strategice „Zapad” au loc din anul 1977. Inițial, acestea au fost organizate între URSS și țările din Pactul de la Varșovia, înainte de a deveni doar o „afacere” Rusia-Belarus. Exercițiul strategic Zapad – 2025, programat pentru toamna acestui an, în luna septembrie (n.red. – după exercițiul Zapad – 2021, la care au participat 200.000 militari, a fost invadată Ucraina), va simula un conflict la scară largă cu NATO. Va include, probabil, și atacuri cibernetice, jocuri nucleare, iar în plus va pune o presiune uriașă peste Marea Baltică și nordul Europei. (mai multe informații AICI) „Pentru noi, acest exercițiu are o importanţă strategică, fiind în primul rând un element de descurajare la adresa națiunilor care nu ne sunt prietene”, a declarat ministrul Apărării din Belarus, Viktor Khrenin. (alte detalii AICI) Ultima dată, aceste exerciții militare comune au avut loc în nouă poligoane de antrenament din Rusia și cinci din Belarus. Oficial, au fost implicați aproximativ 13.000 de soldați belaruși și aproximativ 200.000 de militari ruși. Din anul 2021, exercițiul militar nu a mai avut loc, în condițiile conflictului din Ucraina. Privind retrospectiv, Zapad – 2021 poate fi văzut ca parte a escaladării către o invazie la scară largă a Ucrainei, notează analistul politic Vadim Mozheyko pentru publicația independentă The Moscow Times. „La scurt timp după aceea, la granița dintre Belarus și UE a izbucnit o criză artificială a migranților, pe care Occidentul – pe bună dreptate – a clasificat-o drept parte a unei campanii de război hibrid. Apoi, în decembrie, a venit ultimatumul lui Putin către NATO, urmat la scurt timp de invadarea Ucrainei. Trupele rusești au intrat în Ucraina din teritoriul Belarusului, unde fuseseră poziționate încă din timpul exercițiului Zapad – 2021, susținute de Allied Resolve 2022 în februarie”, amintește Vadim Mozheyko. Allied Resolve 2022 a fost un exercițiu militar comun între Forțele Armate ale Federației Ruse și Republica Belarus, care s-a desfășurat în perioada 10-20 februarie 2022. Exercițiul este considerat a fi parte a preludiului invaziei Ucrainei. „Minsk și Moscova manipulează această atenție în funcție de situația politică globală” Nu este de mirare, așadar, că actualul exercițiu „Zapad” atrage atât de multă atenție. „Dar ar fi o greșeală să ne alarmăm prea mult”, consideră Vadim Mozheyko. „Minsk și Moscova manipulează această atenție în funcție de situația politică globală – alimentând alternativ temerile privind o escaladare a războiului, înainte de a dezamorsa tensiunile prin reducerea «ambițiilor» exercițiului. În primul rând, pe 10 ianuarie 2025, înainte de învestirea lui Trump, Valery Revenko, asistentul ministrului belarus al Apărării pentru Cooperare Militară Internațională, a declarat că exercițiile vor implica peste 13.000 de oameni. Pe 28 mai, între prima și a doua rundă de discuții directe de la Istanbul, ministrul belarus al Apărării, generalul-locotenent Viktor Khrenin, a anunțat că amploarea Zapad – 2025 va fi redusă, numărul trupelor participante fiind înjumătățit, iar manevrele principale se vor muta mai adânc în teritoriul belarus. Însă, pe 23 iulie, șeful Statului Major General din Belarus, Pavel Muraveiko, a declarat că unele episoade ale exercițiilor vor avea loc, de fapt, mai aproape de granițele Lituaniei și Poloniei – ca răspuns la «speculațiile colegilor noștri occidentali». Toate aceste declarații atrag atenția presei, dar nu se produc schimbări reale pe teren – nici, probabil, în planul exercițiului Zapad-2025, care a fost aprobat în octombrie 2024, la o reuniune comună a ministerelor Apărării din Belarus și Rusia. Mai mult, «în adâncul Belarusului» nu se compară deloc cu operarea în adâncul Rusiei, unde am putea vorbi despre mii de kilometri de taiga. Distanța de 180 de kilometri despre care vorbesc oficialii de la Minsk este plată și ușor de parcurs cu calea ferată în doar câteva ore”, mai scrie analistul politic. „Lukașenko a cedat suveranitatea Belarusului bucată cu bucată” „Asta face ca pendulul retoric să fie practic lipsit de sens”, atrage atenția Vadim Mozheyko. Schimbarea locației exercițiilor în Belarus schimbă puțin și amenințarea la adresa Occidentului. Dar din 2020, când Lukașenko a pierdut în mod clar alegerile și orice legitimitate internă, dependența sa de Moscova a devenit critică pentru supraviețuirea sa. Drept urmare, dependența generală a Belarusului de Rusia s-a adâncit – în economie, politică, energie și, bineînțeles, securitate. Practic, Lukașenko a cedat suveranitatea Belarusului bucată cu bucată în schimbul sprijinului Kremlinului. Pur și simplu, nu vede nicio modalitate reală de a rezista cerințelor Moscovei. „Totuși, Lukașenko încearcă să transmită semnale către Washington atunci când este posibil – găzduind înalți reprezentanți ai noii administrații americane. Aceste întâlniri sunt însoțite de eliberarea prizonierilor politici, inclusiv a cetățenilor americani și a lui Serghei Țihanouski, soțul liderei opoziției, Sviatlana Țihanouskaia. Acest lucru arată că Minskul își păstrează o oarecare capacitate de manevră politică în chestiuni interne, independent de Kremlin – și chiar profită de oportunitățile de contact cu noua administrație americană. Lukașenko se străduiește să-și prezinte discuțiile cu americanii lui Putin nu ca pe o trădare separată a Rusiei, ci ca pe o șansă de a apăra pe deplin interesele rusești. Pentru Kremlin, însă, este evident că, în realitate, în timpul întâlnirilor sale cu oficialii administrației Trump, principala preocupare a lui Lukașenko a fost să-și apere propriile interese. Totuși, în chestiuni militare, Lukașenko continuă să urmeze exemplul lui Putin fără abateri. Retorica schimbătoare despre Zapad-2025 nu schimbă faptul că exercițiile vor avea loc la timp. Mai mult, acestea arată că, dacă Rusia va dori din nou să folosească teritoriul sau infrastructura belaruse pentru a ataca Ucraina sau alți vecini, Lukașenko nu numai că se va abține de la a împiedica acest lucru – ci va ajuta în mod activ”, continuă Vadim Mozheyko. Avertismentul lui Zelenski Nu este surprinzător, într-un astfel de context, faptul că exercițiile militare „Zapad” provoacă anxietate și suspiciune în statele vecine Belarusului. Președintele Ucrainei, Volodimir Zelenski, a declarat deja că trupele rusești ar putea folosi antrenamentele din Belarus pentru a invada Polonia și Lituania. „Pavel Muraveiko, șeful de stat major din Belarus, referindu-se la «speculațiile colegilor noștri occidentali»,