Etichetă: belarus

Vicepreședinte USR, reținut de DIICOT. Este acuzat că ar fi încercat să trimită în Belarus un utilaj cu posibilă utilizare militară

Alexandru Munteanu, vicepreședinte al USR Dâmbovița și consilier local în Târgoviște, a fost reținut pentru 24 de ore de procurorii DIICOT într-un dosar privind presupusa încălcare a sancțiunilor impuse Belarusului. În același dosar a fost reținut și Evgheni Poliakov. Ancheta vizează un strung vertical în valoare de aproximativ 1,75 milioane de euro, despre care procurorii susțin că ar fi urmat să ajungă, prin intermediari, la o entitate belarusă aflată sub sancțiunile Uniunii Europene. Alexandru Munteanu a fost reținut după audierile desfășurate în urma perchezițiilor făcute miercuri de DIICOT în București și în județele Dâmbovița, Bacău și Ilfov. Dosarul privește posibile fapte de încălcare și eludare a regimului sancțiunilor internaționale instituite în Uniunea Europeană, dar și comercializarea, transferarea și exportul unor produse cu dublă utilizare. Un strung de 1,75 milioane de euro, în centrul anchetei Potrivit DIICOT, ancheta vizează operațiuni derulate în perioada decembrie 2025 – septembrie 2026. Mai multe persoane ar fi desfășurat activități comerciale și tehnice pentru fabricarea, comercializarea și transferul unor utilaje industriale care pot fi utilizate atât în scopuri civile, cât și pentru fabricarea unor echipamente cu destinație militară. În centrul investigației se află un utilaj industrial de tip VL40, un strung vertical evaluat la aproximativ 1,75 milioane de euro. Conform anchetatorilor, ar fi existat demersuri pentru transferarea utilajului către destinatari intermediari din state terțe, în condițiile în care beneficiarul final ar fi fost o entitate din Belarus supusă măsurilor restrictive ale Uniunii Europene. Surse judiciare susțin că beneficiarul final ar fi fost Kuzlitmash OAO Belarus, companie din cadrul holdingului Belarus Avtomobilnyi Zavod – BelAZ, din regiunea Minsk. Entitatea este vizată de regimul de sancțiuni al UE instituit în legătură cu situația din Belarus. Firme intermediare din Germania și Kazahstan Potrivit acelorași surse, Alexandru Munteanu, în calitate de administrator și director general al World Machinery Works SRL, ar fi coordonat și participat la operațiunile de comercializare și transfer al utilajului. Traseul pregătit pentru utilaj ar fi inclus societăți intermediare din Germania și Kazahstan, înainte ca acesta să ajungă la beneficiarul final din Belarus. Anchetatorii susțin că Munteanu și Evgheni Poliakov ar fi continuat demersurile pentru livrarea utilajului, deși solicitări anterioare pentru autorizarea exportului fuseseră respinse de autoritățile române competente, inclusiv din cauza riscului ca produsul să ajungă la un alt utilizator final decât cel declarat. DIICOT mai arată că, prin integrarea unor componente hardware și software și prin intervenții asupra parametrilor tehnici, unele dintre utilajele cercetate ar fi dobândit caracteristici care permiteau folosirea lor în scopuri militare. În dosar sunt cercetate, potrivit surselor judiciare, opt persoane. DIICOT anunțase anterior că a dispus continuarea urmăririi penale față de opt suspecți pentru fapte legate de încălcarea sancțiunilor internaționale. Reacția USR: Poate ajunge până la excluderea din partid USR a confirmat că Alexandru Munteanu este consilier local la Târgoviște și vicepreședinte al organizației USR Dâmbovița și a precizat că acesta are cetățenie română și moldovenească. Partidul transmite că, în cazul în care acuzațiile se confirmă, vor fi aplicate prevederile statutare, care pot merge până la excluderea sa din USR. „Dacă se confirmă acuzațiile pe care i le aduce DIICOT, i se vor aplica prevederile statutare, mergând până la excluderea din USR”, a transmis formațiunea. USR a amintit totodată că ministrul de Externe Oana Țoiu a inițiat cadrul legislativ prin care încălcarea sau eludarea sancțiunilor internaționale și a embargourilor poate constitui infracțiune.

SURSE | Vicepreședintele USR Dâmbovița Alexandru Munteanu a fost reținut de DIICOT în dosarul încălcării embargoului impus Belarusului de către UE

Vicepreședintele USR Dâmbovița Alexandru Munteanu a fost reținut, miercuri noapte, alături de directorul comercial Evgheni Polyakov, în dosarul în care sunt cercetate fapte de încălcare a embargoului impus Belarusului, transmit surse judiciare pentru Gândul. Sursele citate arată că ordonanțele de reținere ar fi fost emise în jurul orei 1.30, iar anchetatorii urmează să decidă dacă propun arestarea preventivă a acestora. Aceleași surse dezvăluie în exclusivitate pentru Gândul că cei doi ar fi dat ample declarații în dosar și că ar fi recunoscut într-un final faptele care sunt cercetate în legătură cu participația lor. Sursele citate mai arată că față de celelalte persoane aduse la audieri, în mare parte personal contractual și ingineri, procurorii nu ar fi luat nicio măsură preventivă după audieri.  Loading … Cine ar fi complicii oficialului de partid și care ar fi faptele Alături de vicepreședintele USR Alexandru Munteanu ar mai fi vizați în dosar Evgheni Poliakov, director comercial, Simona-Elena Palade, Vitalie Cărăuș, Dumitru Melinschi, Claudiu Lucian Țărucă, Gabriel Unguru și Mihai Doroftei, arată pentru Gândul surse judiciare. Potrivit acestora fapta lui Munteanu ar fi aceea că în perioada decembrie 2025 – septembrie 2026, în calitate de administrator și director general al WORLD MACHINERY WORKS SRL, a coordonat și a participat la operațiunile de comercializare și transfer a utilajului industrial VL40 (utilaj cu dublă utilizare, a cărui valoare depășește 100.000 euro), către destinatari intermediari, printre care societăți paravan din Germania și Kazahstan, beneficiarul final fiind o entitate din Belarus, respectiv KUZLITMASH OAO Belarus, membră a holdingului Belarus Avtomobilnyi Zavod (BELAZ ) OJSC Zhodino, regiunea Minsk. Acestă entitate, susțin sursele noastre, ar fi fost aflată sub sancțiuni la nivelul UE, conform Regulamentului de punere în aplicare (UE) 2022/300), în acest sens inițiind, iar Munteanu ar fi inițiat împreună cu Poliakov, operațiunea de transfer a utilajului VL40 și a continuat demersurile privind livrarea utilajului, deși anterior autoritățile competente (Ministerul Afacerilor Externe – ANCEX) respinseseră solicitări de autorizare a exporturilor, inclusiv ca urmare a existenței riscului ca produsele să ajungă la un alt utilizator final decât cel declarat. Astfel, Munteanu ar fi cercetat acum pentru comercializarea, importarea, exportarea, vânzarea, cumpărarea, transferarea, tranzitarea sau transportarea de bunuri, precum şi furnizarea de servicii de brokeraj, de asistenţă tehnică sau de alte servicii legate de aceste bunuri, dacă interzicerea sau restricţionarea în contextul în care comportamentul respectiv constituie o sancţiune internaţională a Uniunii Europene, în formă continuată, prev. de art. 271 alin. 1 lit e rap. la alin. 5 și alin. 6 din O.U.G nr. 202/2008, cu aplic. art. 35 alin. 1 C.p. Foto: captură Antena 3 CNN Alexandru Munteanu a ajuns la DIICOT, în jurul prânzului. Vicepreședintele USR Dâmbovița a fost audiat în dosar vreme de peste 12 ore. Știrea inițială Sursele Gândul au arătat încă de la primele ore ale dimineții faptul că ar avea loc percheziții ale anchetatorilor la domiciliul lui Alexandru Munteanu iar după finalizarea acestora el ar urma să fie escortat de ofițerii de la crimă organizată la sediul Direcției centrale pentru audieri. Anchetatorii DIICOT de la structura centrală au descins, miercuri dimineață, în peste zece locații din București și din țară, peste mai mulți reprezentanți ai unor companii care ar fi suspectate de presupusa încălcare a legii embargoului cu statele ex-sovietice, respectiv Belarus și Rusia, susțin pentru Gândul surse judiciare. Dosarul este unul exploziv în sensul că societățile românești livrau prin companii paravan din Germania și Kazahstan utilaje industriale cu dublă utilizare, cunoscând că beneficiar final ar fi fost entități sancționate prin regulamentele europene și americane. Concret, ne explică sursele noastre, cu aceste utilaje de mare tonaj, strunguri industriale pe mai multe axe, se pare că fabricile din Belarus ar fi avut posibilitatea să construiască piese pentru vehicule militare precum tancuri sau chiar rachete. Update ora 9.00: DIICOT confirmă oficial informațiile Gândul și arată că procurorii de la Structura Centrală, împreună cu polițiști din cadrul Direcției de Combatere a Criminalității Organizate, au pus în aplicare 12 mandate de percheziție domiciliară pe raza municipiului București și a județelor Dâmbovița, Bacău și Ilfov, într-o cauză având ca obiect investigarea unor infracțiuni privind încălcarea și eludarea regimului sancțiunilor internaționale instituite la nivelul Uniunii Europene, precum și comercializarea, transferarea și exportul unor produse cu dublă utilizare. Din cercetările efectuate până în prezent a rezultat că, în perioada decembrie 2025 – septembrie 2026, mai multe persoane ar fi desfășurat activități comerciale și tehnice având ca obiect fabricarea, comercializarea și transferul unor utilaje industriale cu dublă utilizare, susceptibile să fie folosite atât în scopuri civile, cât și pentru fabricarea unor echipamente cu destinație militară. Strung industrial de 1,75 milioane de euro În cauză este vizat un utilaj industrial de tip VL40 (strung vertical), având o valoare de aproximativ 1.750.000 de euro, pentru care există date că ar fi fost realizate demersuri de transfer către destinatari intermediari din state terțe, în condițiile în care beneficiarul final ar fi fost o entitate din Belarus supusă măsurilor restrictive ale Uniunii Europene. Totodată, în cauză au fost identificate date potrivit cărora, prin integrarea unor componente hardware și software, precum și prin efectuarea unor lucrări asupra parametrilor tehnici ai utilajelor, acestea au dobândit caracteristici care le permiteau utilizarea în scopuri militare. Din actele de urmărire penală rezultă, de asemenea, indicii privind utilizarea unor circuite comerciale prin intermediul unor societăți din state terțe, în scopul disimulării beneficiarului final și al evitării aplicării regimului de control al exporturilor, precum și existența unor demersuri pentru obținerea unor autorizații de export, urmate de continuarea operațiunilor în condițiile respingerii acestora de către autoritățile competente. Opt suspecți în colimatorul DIICOT În cauză, prin ordonanța din data de 29.09.2026, s-a dispus efectuarea în continuare a urmăririi penale față de 8 suspecți, cu privire la săvârșirea, în diferite forme de participație, a infracțiunii prevăzute de art. 27 indice1, alin. (1) lit. e), raportat la alin. (5) și alin. (6) din O.U.G. nr. 202/2008, privind punerea în aplicare a sancțiunilor internaționale. Audierile se desfășoară la sediul DIICOT – Structura Centrală. Acțiunea beneficiază de sprijinul polițiștilor Brigăzii de Combatere a Criminalității Organizate Bacău, Serviciului de Combatere a

Rusia ar putea încerca din nou să cucerească Kievul. Moscova pregătește scenarii pentru o ofensivă în nordul Ucrainei

Pavlo Palisa a declarat, în timpul unei discuții cu jurnaliștii, că autoritățile ucrainene au primit informații potrivit cărora conducerea militară rusă a primit sarcina de a elabora mai multe variante ale unei operațiuni care ar putea viza din nou nordul Ucrainei. „Am primit într-adevăr informații de la serviciile de informații, verificate din mai multe surse”, a spus oficialul ucrainean, potrivit Suspilne. Palisa a insistat asupra faptului că, în acest moment, este vorba despre planificarea și pregătirea unor variante operaționale, nu despre existența unei decizii confirmate de lansare imediată a unui atac. Potrivit acestuia, Statul Major al Forțelor Armate ucrainene a elaborat, la rândul său, posibile scenarii de răspuns, apărare și contracarare în cazul în care Rusia ar încerca să deschidă din nou un front major în nord. Direcția este însă una extrem de sensibilă. Regiunea Kiev se învecinează la nord cu Belarus, iar regiunea Cernihiv are frontieră atât cu Belarus, cât și cu Rusia. Tot din Belarus a pornit, în februarie 2022, una dintre principalele coloane rusești care au încercat să cucerească rapid capitala Ucrainei. Ofensiva s-a încheiat prin retragerea trupelor ruse din nordul țării, însă Kievul urmărește de atunci cu atenție orice concentrare militară de cealaltă parte a frontierei. Belarus dezvoltă infrastructură care poate primi trenuri militare Avertismentul lui Palisa apare într-un moment în care atenția Kievului este din nou îndreptată spre activitatea militară din Belarus. În regiunea Gomel, situată în apropierea frontierei ucrainene, este construită infrastructură feroviară care ar putea permite primirea trenurilor ce transportă militari și echipamente grele, potrivit organizației independente Belarusian Railway Workers’ Community. Documentele consultate de organizație indică realizarea unei linii feroviare pentru o instalație descrisă oficial drept poligon de instrucție, în apropierea stației Yakimovka. Organizația subliniază că lucrările nu demonstrează în sine pregătirea unei invazii, însă infrastructura ar permite întărirea rapidă a forțelor din sudul Belarusului dacă situația militară s-ar schimba. Autoritățile ucrainene au atras atenția și asupra extinderii facilităților pentru cazarea militarilor, a infrastructurii logistice și a poligoanelor din Belarus. Opoziția belarusă a transmis Kievului o listă de „semnale de alarmă” În iunie, reprezentanți ai opoziției belaruse aflate în exil au transmis autorităților ucrainene o listă cu indicatori despre care susțin că ar putea semnala o implicare mai profundă a regimului de la Minsk în războiul Rusiei. Printre elementele invocate se numără majorarea cheltuielilor militare, recrutarea suplimentară de militari profesioniști, militarizarea societății și schimbările produse în doctrina de apărare a Belarusului. Kievul a amplificat în ultimele luni mesajele de descurajare adresate Minskului. În iunie, comandantul Gărzii Naționale ucrainene, Oleksandr Pivnenko, estima că Rusia ar avea nevoie de o forță de cel puțin 70.000 de militari pentru a putea încerca o nouă operațiune majoră în nordul Ucrainei, pornind de pe teritoriul Belarusului.

Războiul nu a fost niciodată atât de aproape. Germania trimite o brigadă de luptă pe flancul estic al NATO

Exercițiile fac parte din pregătirile Alianței pentru apărarea flancului estic în eventualitatea unei agresiuni convenționale, relatează Euronews. Militarii desfășurați în zona Pabradė au folosit tancuri și alte vehicule blindate, artilerie, drone, sisteme de război electronic, elicoptere și avioane de luptă în cadrul exercițiului Freedom Shield I. Un rol important îl are Brigada 45 Blindată a Bundeswehrului, cunoscută și drept Brigada Lituania, pe care Berlinul intenționează să o transforme într-o prezență militară permanentă. Aproape 4.800 de militari germani, desfășurați în Lituania Germania intenționează ca până la sfârșitul anului 2027 să staționeze permanent în Lituania aproximativ 4.800 de militari. Brigada va fi distribuită în două locații și va avea cinci batalioane. Obiectivul strategic declarat al acestei desfășurări este descurajarea Rusiei și consolidarea capacității NATO de apărare a statelor de pe flancul estic. Germania participă încă din 2017 la grupul de luptă multinațional al NATO din Lituania, în cadrul prezenței înaintate consolidate a Alianței. Până acum însă, modelul s-a bazat în principal pe rotația periodică a trupelor și echipamentelor. Invazia rusă pe scară largă în Ucraina a determinat Lituania să solicite o prezență aliată mai puternică și permanentă. Fostul cancelar Olaf Scholz a promis în 2022 că Germania va conduce o brigadă robustă în această țară, capabilă să primească rapid întăriri în cazul unei crize. O premieră în istoria Bundeswehrului Planurile Berlinului au evoluat ulterior către staționarea permanentă a unei brigăzi complete. Decizia reprezintă o premieră pentru Bundeswehr: Germania nu a mai desfășurat până acum permanent în afara teritoriului național o brigadă de luptă pregătită pentru operațiuni. Ministrul german al Apărării, Boris Pistorius, a descris misiunea drept o componentă importantă a apărării flancului estic al NATO. Decizia de consolidare a prezenței a căpătat un impuls suplimentar în 2023, după rebeliunea eșuată a liderului grupării Wagner, Evgheni Prigojin, și deplasarea ulterioară a unor mercenari Wagner în Belarus. Germania are însă nevoie de încă aproximativ 2.000 de militari Una dintre problemele proiectului este găsirea personalului necesar. Germania intenționează să formeze brigada în principal cu militari care se oferă voluntar pentru misiunea din Lituania. Potrivit informațiilor citate de Euronews, aproximativ 60% din efectivul planificat al brigăzii este acoperit în prezent prin voluntari, ceea ce ar lăsa un deficit de aproximativ 2.000 de militari. În cazul forțelor deja prezente în Lituania, gradul de încadrare ajunge însă la aproximativ 92%. Două dintre unitățile care urmează să fie mutate în 2027 – Batalionul de Tancuri 203 și Batalionul de Panzergrenadieri 122 – ar avea în prezent un deficit de personal de aproximativ 40%. Printre specializările unde există dificultăți de recrutare se numără domeniul IT și logistica. Pistorius a sugerat că, dacă numărul voluntarilor nu va fi suficient, ar putea fi analizate și alte soluții, subliniind că detașarea militarilor într-un alt loc nu reprezintă ceva neobișnuit în Bundeswehr. Apărarea Lituaniei, parte a apărării întregului flanc estic Importanța acordată misiunii este sintetizată și de mesajul transmis de cancelarul Friedrich Merz: securitatea Lituaniei este legată direct de securitatea Germaniei, iar apărarea Vilniusului înseamnă și apărarea Berlinului. Desfășurarea germană are o semnificație mai largă pentru întregul flanc estic al NATO, din care face parte și România. În timp ce Germania își consolidează prezența în regiunea baltică, strategia Alianței urmărește întărirea capacității de descurajare și apărare de-a lungul întregii frontiere estice, în contextul războiului declanșat de Rusia împotriva Ucrainei. Exercițiile din Lituania arată și modul în care s-a schimbat pregătirea pentru un posibil conflict convențional: alături de tancuri, infanterie și artilerie, dronele și sistemele de război electronic au devenit componente importante ale scenariilor de luptă.

Fostul ministru din Belarus, atac împotriva Arynei Sabalenka: Refuză să accepte ororile din țara noastră!

Pavel Latushka (53 de ani), fost ministru al Culturii în Belarus în intervalul 2009-2012, a lansat un atac duc împotriva Arynei Sabalenka (28 de ani – 1 WTA). Celebra jucătoare de tenis, cvadruplă campioană de Grand Slam, este pusă la zid pentru reacția pe care a avut-o într-un interviu recent acordat revistei TIME. Pavel Lautshka, unul dintre cei mai mari contestatari ai regimului Lukashenko din Belarus, o atacă pe Aryna Sabalenka Aryna Sabalenka, jucătoare care după Roland Garros 2026 a spus, la nervi, că vrea să se retragă din tenis, a acordat de curând un interviu pentru revista TIME și, printre altele, a primit câteva întrebări incomode. Este vorba despre întrebări cu tentă politică, despre regimul controversat care dictează totul în țara natală a Aryney Sabalenka, Belarusul. Este cunoscut faptul că statul condus de Alexander Lukashenko ajută Rusia în războiul cu Ucraina și, mai presus de atât, cetățenii de rând din Belarus nu ar avea cel mai bun trai din cauza regimului opresiv. Când a fost întrebată care este poziția ei vizavi de implicarea Belarusului în războiul Rusia – Ucraina și despre conaționalii care suferă în interiorul granițelor, Aryna Sabalenka a punctat: „Nu vreau să vorbesc despre asta”, a transmis liderul WTA, din motive evidente, pentru revista TIME. Potrivit Sportskeeda, reacția ei a fost contestată vehement de Pavel Latushka, fost ministru al Culturii în Belarus chiar în cabinetul lui Lukashenko. Între timp, Latushka și-a schimbat radical poziția politică și susține partidul de opoziție condus de Sviatlana Tsihanouskaia. „Eu, împreună cu cetățenii din Belarus, nu putem accepta poziția Arynei Sabalenka. Trebuie doar să te uiți la numărul masiv de antipatii care apare la articolele despre ea. Cred că este crucial să explicăm și de ce: ea refuză să accepte ororile din țara noastră! Și nu condamnă agresiunea împotriva vecinului nostru. Ca atletă de talie mondială, ea are dreptul să i se adreseze direct lui Lukashenko și să spună: «Eliberați toți prizonierii politici aflați în prezent în spatele gratiilor»”, a răbufnit Pavel Latushka, opozant al lui Alexander Lukashenko, citat de Sportskeeda.com. Aryna Sabalenka are patru titluri de Grand Slam în palmares Aryna Sabalenka este în continuare lider mondial în clasamentul WTA, deși în 2026 nu a izbutit să câștige niciun titlu de Grand Slam. Ea deține patru astfel de trofee în palmares, câștigate la Australian Open 2023 și 2024 și US Open 2024 și 2025. Tot în 2025, ea a jucat și o finală la Roland Garros. Trebuie precizat că Aryna Sabalenka a cucerit două titluri de Grand Slam și la dublu, anume US Open 2019 și Australian Open 2021.

Președintele Belarusului a grațiat 28 de deținuți politici pentru a relaxa legăturile cu Occidentul

Decretul lui Lukașenko care marchează Ziua Independenței Belarusului, celebrată vineri, a anunțat că 28 de condamnați care execută pedepse cu închisoarea pentru „infracțiuni extremiste”, un termen folosit de autorități în reprimarea amplă a disidenței, au fost grațiați din motive „umanitare”, potrivit AP. Lukașenko a condus națiunea cu 9,5 milioane de locuitori cu o mână de fier timp de peste trei decenii, iar țara a fost sancționată în mod repetat de țările occidentale – atât pentru reprimarea drepturilor omului, cât și pentru că a permis Moscovei să-i folosească teritoriul în invazia la scară largă a Ucrainei din 2022. Regimul din Belarus, contestat în stradă Regimul lui Lukașenko a fost contestat după alegerile prezidențiale din 2020, când sute de mii de oameni au ieșit în stradă pentru a protesta împotriva unui vot pe care l-au considerat trucat. Într-o represiune ulterioară, zeci de mii de persoane au fost reținute, multe dintre ele bătute de poliție. Figuri proeminente ale opoziției au fugit din țară sau au fost închise. La cinci ani după demonstrațiile de masă, Lukașenko a câștigat un al șaptelea mandat anul trecut, în urma unor alegeri pe care opoziția le-a numit o farsă. De când președintele american Donald Trump s-a întors la Casa Albă, Lukașenko a eliberat sute de prizonieri politici într-o serie de acorduri mediate de SUA, care au ridicat și unele sancțiuni americane. Sute de alți prizonieri politici sunt încă în închisori Ca parte a unui acord din martie, negociat de Washington, Lukașenko a ordonat eliberarea a 250 de prizonieri politici, în timp ce SUA au fost de acord să ridice sancțiunile impuse de două bănci de stat din Belarus și de Ministerul Finanțelor al țării și să elimine principalii producători de potasiu din Belarus de pe lista de sancțiuni. O altă înțelegere din aprilie l-a eliberat pe renumitul jurnalist Andrzej Poczobut, într-un schimb cu Polonia, care a dus la eliberarea a 10 persoane în total. Cu toate acestea, Belarus are încă 864 de prizonieri politici, inclusiv 21 de jurnaliști, potrivit centrului pentru drepturile omului Viasna.

Război în Ucraina, ziua 1.577. Zelenski amenință că va ataca Belarusul. Ultimatum de o săptămână dat de liderul de la Kiev

Războiul din Ucraina a intrat, sâmbătă, 20 iunie 2026, în a 1577-a zi, iar GÂNDUL vă prezintă principalele evenimente din țara vecină. Volodimir Zelenski a amenințat că va ataca Belarusul, într-un moment în care tensiunile regionale încep să crească de la o zi la alta. Ce acuză Zelenski Președintele ucrainean a făcut aceste afirmații în cadrul unei conferințe de presă susținute la Kiev. El i-a dat chiar un ultimatum omologului Alexander Lukashenko: are la dispoziție o săptămână să îndepărteze sau dezactiveze echipamentele militare de pe teritoriul țării sale care sunt utilizate de Rusia în atacurile asupra Ucrainei. Zelenski a afirmat că, în două regiuni din Belarus, aflate la granița cu Ucraina, sunt amplasate stații de retransmisie a semnalelor utilizate de forțele ruse pentru ghidarea atacurilor asupra infrastructurii ucrainene. „Care este rostul să spună că nu vrea să fie implicat în război? Să scoată aceste echipamente, să le oprească! Cred că o săptămână este suficientă pentru a face acest lucru. Dacă nu o va face, o vom face noi”, a amenințat Zelenski. În ultimele luni, Zelenski a insistat de câteva ori că Rusia vrea să implice Belarusul mai profund în războiul împotriva Ucrainei. De cealaltă parte, Lukashenko a negat mereu că ar intenționa să se implice direct în conflict. În schimb, a transmis că țara sa, împreună cu Rusia, se va apăra în cazul unei agresiuni externe. Vorbind pentru postul tv Al Arabiya, liderul Belarusului a precizat că „Ucraina nu are nimic de temut” din partea lui. Mai departe, el a cerut ambelor părți să facă o serie de compromisuri pentru încheierea războiului. Tensiunile, escaladate după un atac în Rusia Tensiunile au fost amplificate după ce Moscova a acuzat Ucraina că a atacat cu dronă un autobuz care transporta copii belaruși în Rusia. Kievul a negat orice implicare. Incidentul s-a soldat cu moartea unei femei și rănirea a opt persoane, dintre care șase copii. Ministerul de Externe de la Minsk a cerut „explicații complete” din partea Ucrainei. În plin război ruso-ucrainean, Minskul a anunțat desfășurarea sistemului rusesc de rachete hipersonice Oreshnik. De asemenea, cele două națiuni înfrățite fac în comun exerciții nucleare.

Rusia acuză Ucraina că a atacat un autobuz cu elevi din Belarus. Kievul neagă acest lucru

Rusia a acuzat miercuri Ucraina că a lansat un atac cu drone asupra unui autobuz care transporta elevi din Belarus, incident soldat cu victime, potrivit Reuters. Totuși, acuzația a fost respinsă de armata ucraineană, care a numit-o „falsă”. Yegor Kovalchuk, guvernatorul interimar al regiunii ruse Bryansk, aflată la granița cu Ucraina, a declarat că autobuzul transporta o echipă de fotbal de copii din Belarus către sudul Rusiei, unde aceștia urmau să își petreacă vacanța. Ministerul de Externe al Rusiei a descris incidentul drept „o altă crimă monstruoasă”, susținând că o femeie care însoțea copiii a murit, iar alte opt persoane, dintre care șase copii, au fost rănite. Ucraina neagă atacul Armata ucraineană a negat acuzațiile și a transmis pe Telegram că „în perioada menționată, Forțele de Apărare ale Ucrainei nu au utilizat vehicule aeriene fără pilot împotriva țintelor din regiunea Brjansk”. Kovalchuk a publicat online imagini cu un autobuz argintiu avariat, cu geamuri sparte, anvelopa din față dreapta distrusă și ceea ce păreau a fi urme de sânge pe scaunele din interior, mai raportează Reuters. Autoritățile rusești au deschis o anchetă pentru terorism, spunând că autobuzul mergea pe ruta Gomel (Belarus) – Gelendzhik (Rusia) și transporta 44 de pasageri, dintre care 28 de copii. De asemenea, Rusia a mai acuzat Ucraina în această lună de un alt atac cu drone asupra unui autobuz, în care, potrivit Moscovei, opt civili au fost uciși și alți 11 răniți într-o zonă din regiunea Donețk, controlată de Rusia. De menționat este că Rusia a continuat să lovească frecvent orașe ucrainene, inclusiv Kiev, de la începutul invaziei din februarie 2022. Ucraina, la rândul ei, a intensificat în ultimele luni atacurile cu drone asupra teritoriului rusesc, spunând că încearcă să slăbească economia Moscovei și să forțeze oprirea războiului.

Lidera opoziției din Belarus, Svetlana Tihanovskaia, în vizită la Kiev pentru prima dată de la începutul invaziei ruse

Svetlana Tihanovskaia, lidera în exil a opoziția belaruse, a ajuns la Kiev pentru prima dată de la începutul Războiului din Ucraina, relatează AFP.  Consilierul său, Dzianis Koutchynski, a descris deplasarea drept „un simbol al solidarității în lupta comună pentru libertate și demnitate”.  Lidera a mers la mormântul Mariei Zaițeva, o tânără belarusă care a participat la protestele anti-Lukașenko din 2020 înainte de a se alătura armatei ucrainene pentru a lupta împotriva invaziei ruse.  „Maria este un simbol pentru o nouă generație de belaruși, oameni care înțeleg că libertatea Belarusului și libertatea Ucrainei sunt inseparabile”, a transmis Tihanovskaia.  Vizita are loc într-un context marcat de anunțul autorităților de la Kiev privind consolidarea frontierei de nord cu Belarus, invocând riscul unor noi atacuri ruse lansate de pe teritoriul belarus.  Președintele Zelenski a avertizat anterior că Rusia ar putea lansa noi atacuri care ar putea viza state ale Alianței Nord-Atlantice.    Svetlana Thinavoskaia se află în exil după alegerile prezidențiale din 2020, în urma cărora președintele Aleksandr Lukașenko și-a revendicat victoria.  Scrutinul a declanșat proteste masive ale opoziției, care au acuzat fraudarea alegerilor. Protestele au fost reprimate violent de autoritățile de la Minsk, mii de persoane fiind arestate. 

Suedia, reacție în forță după decizia în favoarea Rusiei

Suedezii au reacționat, după ce Federația Internațională de Gimnastică a decis, luni, să ridice toate restricțiile aplicate sportivilor din Rusia și Belarus de la începutul conflictului armat din Ucraina. Potrivit agenției de presă de la Moscova – TASS, Federația Rusă de Gimnastică a anunțat că atleții săi au din nou dreptul de a concura în echipamentele proprii, cu drapelul și imnul național. Din 2024, aceștia fuseseră autorizați să participe la evenimente ca sportivi neutri. Suedia, reacție puternică după hotărârea pro-Rusia luată de către reprezentanții Federației Internaționale de Gimnastică La doar câteva zile după vestea venită dinspre Federația Internațională de Gimnastică, suedezii au lansat un mesaj categoric în spațiul public. „Federația Suedeză de Gimnastică își menține opinia fermă de a nu fi de acord cu participarea Rusiei și a Belarusului și continuă să-și arate sprijinul pentru Ucraina”, au comunicat federalii nordici, potrivit informațiilor apărute pe site-ul esentiallysports.com. „Vom participa doar dacă toți se simt confortabil” În plângerea întocmită, suedezii au mai subliniat un aspect crucial. Concret, ei au transmis că participarea sportivilor lor la viitoarele întreceri va depinde de confortul tuturor persoanelor implicate. „Vom lua parte doar dacă gimnaștii, liderii, fizioterapeuții și arbitrii se simt confortabil. Dacă nu este cazul, vom susține pe deplin decizia lor”, au mai arătat suedezii. După părerea FSG, accentul ar trebui să fie pus pe sportivi, căci aceștia s-au pregătit mulți ani pentru competiții, dar și pe asigurarea că ei pot bifa pașii necesari în condiții optime. Decizia se referă la toate cele cinci discipline pe care le guvernează FIG: gimnastică artistică, ritmică, trambulină, acrobatică și aerobică. „În esență, credem în continuare că nu ar trebui să aibă drept de participare” Comitetul Executiv al Federației Internaționale de Gimnastică a renunțat la interdicțiile pentru sportivii din Rusia și Belarus după o întâlnire organizată la Sharm el-Sheikh. „În esență, credem în continuare că nu ar trebui ca sportivii din Rusia și Belarus să aibă drept de participare”, au concluzionat suedezii. O reacție vehementă a venit și din partea germanilor, care au opinat că verdictul FIG e „o palmă peste obrazul Ucrainei”. „A te aștepta ca sportivii ucraineni să concureze în aceeași competiție cu cei ruși, în timp ce soldații ruși le atacă propria țară, este o perspectivă intolerabilă”, au spus nemții, cerând anularea hotărârii Federației Internaționale de Gimnastică.