Rusia acuză Ucraina că a atacat un autobuz cu elevi din Belarus. Kievul neagă acest lucru
Rusia a acuzat miercuri Ucraina că a lansat un atac cu drone asupra unui autobuz care transporta elevi din Belarus, incident soldat cu victime, potrivit Reuters. Totuși, acuzația a fost respinsă de armata ucraineană, care a numit-o „falsă”. Yegor Kovalchuk, guvernatorul interimar al regiunii ruse Bryansk, aflată la granița cu Ucraina, a declarat că autobuzul transporta o echipă de fotbal de copii din Belarus către sudul Rusiei, unde aceștia urmau să își petreacă vacanța. Ministerul de Externe al Rusiei a descris incidentul drept „o altă crimă monstruoasă”, susținând că o femeie care însoțea copiii a murit, iar alte opt persoane, dintre care șase copii, au fost rănite. Ucraina neagă atacul Armata ucraineană a negat acuzațiile și a transmis pe Telegram că „în perioada menționată, Forțele de Apărare ale Ucrainei nu au utilizat vehicule aeriene fără pilot împotriva țintelor din regiunea Brjansk”. Kovalchuk a publicat online imagini cu un autobuz argintiu avariat, cu geamuri sparte, anvelopa din față dreapta distrusă și ceea ce păreau a fi urme de sânge pe scaunele din interior, mai raportează Reuters. Autoritățile rusești au deschis o anchetă pentru terorism, spunând că autobuzul mergea pe ruta Gomel (Belarus) – Gelendzhik (Rusia) și transporta 44 de pasageri, dintre care 28 de copii. De asemenea, Rusia a mai acuzat Ucraina în această lună de un alt atac cu drone asupra unui autobuz, în care, potrivit Moscovei, opt civili au fost uciși și alți 11 răniți într-o zonă din regiunea Donețk, controlată de Rusia. De menționat este că Rusia a continuat să lovească frecvent orașe ucrainene, inclusiv Kiev, de la începutul invaziei din februarie 2022. Ucraina, la rândul ei, a intensificat în ultimele luni atacurile cu drone asupra teritoriului rusesc, spunând că încearcă să slăbească economia Moscovei și să forțeze oprirea războiului.
Lidera opoziției din Belarus, Svetlana Tihanovskaia, în vizită la Kiev pentru prima dată de la începutul invaziei ruse
Svetlana Tihanovskaia, lidera în exil a opoziția belaruse, a ajuns la Kiev pentru prima dată de la începutul Războiului din Ucraina, relatează AFP. Consilierul său, Dzianis Koutchynski, a descris deplasarea drept „un simbol al solidarității în lupta comună pentru libertate și demnitate”. Lidera a mers la mormântul Mariei Zaițeva, o tânără belarusă care a participat la protestele anti-Lukașenko din 2020 înainte de a se alătura armatei ucrainene pentru a lupta împotriva invaziei ruse. „Maria este un simbol pentru o nouă generație de belaruși, oameni care înțeleg că libertatea Belarusului și libertatea Ucrainei sunt inseparabile”, a transmis Tihanovskaia. Vizita are loc într-un context marcat de anunțul autorităților de la Kiev privind consolidarea frontierei de nord cu Belarus, invocând riscul unor noi atacuri ruse lansate de pe teritoriul belarus. Președintele Zelenski a avertizat anterior că Rusia ar putea lansa noi atacuri care ar putea viza state ale Alianței Nord-Atlantice. Svetlana Thinavoskaia se află în exil după alegerile prezidențiale din 2020, în urma cărora președintele Aleksandr Lukașenko și-a revendicat victoria. Scrutinul a declanșat proteste masive ale opoziției, care au acuzat fraudarea alegerilor. Protestele au fost reprimate violent de autoritățile de la Minsk, mii de persoane fiind arestate.
Suedia, reacție în forță după decizia în favoarea Rusiei
Suedezii au reacționat, după ce Federația Internațională de Gimnastică a decis, luni, să ridice toate restricțiile aplicate sportivilor din Rusia și Belarus de la începutul conflictului armat din Ucraina. Potrivit agenției de presă de la Moscova – TASS, Federația Rusă de Gimnastică a anunțat că atleții săi au din nou dreptul de a concura în echipamentele proprii, cu drapelul și imnul național. Din 2024, aceștia fuseseră autorizați să participe la evenimente ca sportivi neutri. Suedia, reacție puternică după hotărârea pro-Rusia luată de către reprezentanții Federației Internaționale de Gimnastică La doar câteva zile după vestea venită dinspre Federația Internațională de Gimnastică, suedezii au lansat un mesaj categoric în spațiul public. „Federația Suedeză de Gimnastică își menține opinia fermă de a nu fi de acord cu participarea Rusiei și a Belarusului și continuă să-și arate sprijinul pentru Ucraina”, au comunicat federalii nordici, potrivit informațiilor apărute pe site-ul esentiallysports.com. „Vom participa doar dacă toți se simt confortabil” În plângerea întocmită, suedezii au mai subliniat un aspect crucial. Concret, ei au transmis că participarea sportivilor lor la viitoarele întreceri va depinde de confortul tuturor persoanelor implicate. „Vom lua parte doar dacă gimnaștii, liderii, fizioterapeuții și arbitrii se simt confortabil. Dacă nu este cazul, vom susține pe deplin decizia lor”, au mai arătat suedezii. După părerea FSG, accentul ar trebui să fie pus pe sportivi, căci aceștia s-au pregătit mulți ani pentru competiții, dar și pe asigurarea că ei pot bifa pașii necesari în condiții optime. Decizia se referă la toate cele cinci discipline pe care le guvernează FIG: gimnastică artistică, ritmică, trambulină, acrobatică și aerobică. „În esență, credem în continuare că nu ar trebui să aibă drept de participare” Comitetul Executiv al Federației Internaționale de Gimnastică a renunțat la interdicțiile pentru sportivii din Rusia și Belarus după o întâlnire organizată la Sharm el-Sheikh. „În esență, credem în continuare că nu ar trebui ca sportivii din Rusia și Belarus să aibă drept de participare”, au concluzionat suedezii. O reacție vehementă a venit și din partea germanilor, care au opinat că verdictul FIG e „o palmă peste obrazul Ucrainei”. „A te aștepta ca sportivii ucraineni să concureze în aceeași competiție cu cei ruși, în timp ce soldații ruși le atacă propria țară, este o perspectivă intolerabilă”, au spus nemții, cerând anularea hotărârii Federației Internaționale de Gimnastică.
Război în Ucraina, ziua 1547. Kievul se pregătește de un eventual atac dinspre Belarus. Ce ordin a dat Zelenski
Războiul din Ucraina a intrat, joi, 21 mai 2026, în a 1547-a zi, iar GÂNDUL vă prezintă principalele evenimente din țara vecină. Volodimir Zelenski a anunțat o consolidare a pozițiilor forțelor armate de-a lungul axei Cernihiv-Kiev, în nordul țării, la frontiera cu Belarus. Zelenski a analizat „informațiile de «intelligence»” „Am analizat informațiile de «intelligence» referitoare la planurile Rusiei pentru operațiuni ofensive dinspre acea zonă”, a scris Zelenski pe social media, după o întâlnire cu staff-ul său, la care au participat și comandanți ai armatei. Ucraina se pregătește să răspundă oricărui scenariu posibil legat de acțiunile Rusiei, a afirmat el. Astfel, liderul de la Kiev anunță că a dat instrucțiuni Ministerului de Externe să pregătească măsuri suplimentare de presiune diplomatică asupra Belarusului. De altfel, Zelenski susține de câteva săptămâni că Rusia încearcă să atragă Belarusul în război. Moscova ar dori să avanseze de pe teritoriul Belarusului în direcția Cernihiv-Kiev sau chiar să atace una dintre țările NATO care se învecinează cu Belarus, declara președintele ucrainean acum o săptămână. El a făcut referire la rapoarte ale serviciilor de informații, fără să prezinte dovezi concrete în acest sens. În plus, Zelenski a transmis că dispune de informații privind pregătirile pentru noi măsuri de mobilizare din partea Moscovei, la fel, tot fără a furniza dovezi. Ar fi vorba de circa 100.000 de persoane. RECOMANDAREA AUTORULUI: Război în Ucraina, ziua 1511. Zelenski: „Americanii nu au timp pentru Ucraina”, odată cu războiul din Iran
Presa din Belarus, gafă uriașă! I-a greșit numele Soranei Cîrstea după ce a eliminat-o pe Sabalenka
Sorana Cîrstea a eliminat-o pe Aryna Sabalenka în turul 3 la Roma, iar presa din Belarus a făcut gafă uriașă, greșind numele româncei. Jucătoarea română de tenis aflată pe locul 27 mondial a produs marea surpriză a turneului de la Roma. După ce a eliminat-o pe Aryna Sabalenka, presa din Belarus a numit-o „Cirsta”. Cum a fost „botezată” Sorana Cîrstea de ziariștii din Belarus, după victoria în fața Arynei Sabalenka Aflată în ultimul an al carierei, Sorana Cîrstea joacă de parcă ar fi în vârful formei. Ea a învins-o în turul 3 la Roma pe Aryna Sabalenka și va juca pentru a treia oară în optimile de finală ale acestei competiții. Presa din Belarus nu a digerat prea bine rezultatul final, iar jurnaliștii au considerat de cuviință să o „boteze” pe jucătoarea română. „Jucătoarea de tenis belarusă Aryna Sabalenka și-a încheiat drumul la turneul WTA-1000 de la Roma, cu un fond de premii de 7,2 milioane de euro. În 16-imile de finală, liderul clasamentului mondial a pierdut neașteptat, într-un meci în trei seturi, în fața jucătoarei românce Sorana Cîrsta, aflată pe locul 27 în clasamentul WTA, cu 6-2, 3-6, 5-7. Întâlnirea a durat 2 ore și 15 minute. Următoarea adversară a româncei va fi cehoaica Linda Noskova, a 13-a jucătoare a lumii. În primul meci, belarusa a câștigat împotriva jucătoarei cehe Barbora Krejcikova (locul 53 în clasamentul mondial) cu 6-2, 6-3”, scrie publicația Belta. Aryna Sabalenka a pierdut doar 3 meciuri în 2026 Jurnaliștii amintesc faptul că, la ediția care s-a desfășurat anul trecut, Aryna Sabalenka și-a încheiat parcursul în sferturile de finală, iar în 2024 a ajuns în finală, unde a pierdut în fața jucătoarei poloneze Iga Sventek. O altă jucătoare de tenis din Belarus, Aleksandra Sasnovich (120 WTA), nu a reușit să ajungă pe tabloul principal al turneului de la Roma. În prima rundă de calificări, ea a pierdut într-un meci în trei seturi în fața jucătoarei austriece Julia Graber (121 WTA), cu 6-4, 2-6, 4-6. Deținătoarea trofeului la competiția din capitala Italiei este italianca Jasmine Paolini. În 2025, ea a învins-o pe jucătoarea americană Coco Gauff cu 6-4, 6-2. Finala din acest an va avea loc pe 16 mai. Pentru Aryna Sabalenka, a fost doar al treilea eșec în 2026. Ea a câștigat turneele de la Brisbane (6-4, 6-3 în finală cu ucraineanca Marta Kostyuk), Indian Wells (3-6, 6-3, 7-6 / 6 cu sportiva kazahă Elena Rybakina) și Miami (6-2, 4-6, 6-3 cu Gauff). De asemenea, a fost învinsă în finală la Australian Open de Rybakina (4-6, 6-4, 4-6), în sferturi la Madrid de americanca Hailey Baptiste (6-2, 2-6, 6-7 / 6) și acum de Sorana.
„Sprijinul României a fost esențial în obținerea acestui rezultat”. Oficiali americani și ambasada SUA mulțumesc Bucureștiului, după schimbul de spioni Chișinău – Moscova – Belarus
„Eliberarea a trei cetățeni polonezi și doi cetățeni moldoveni din detenția din Belarus și Rusia reflectă eforturi diplomatice susținute și parteneriate solide. Sprijinul României a fost esențial în realizarea acestui rezultat”, scrie ambasada SUA la București, condusă de Darryl Nirenberg. Și trimisul special al președintelui SUA, Donald Trump, al cărui mesaj este distribuit de ambasada SUA, mulțumește României. „Astăzi, în rolul meu de trimis special al președintelui Trump pentru Belarus, eu și echipa mea am contribuit la eliberarea a trei polonezi și doi moldoveni. Acest rezultat istoric a fost posibil datorită președintelui Trump, lui Chirs Welby Smith și Departamentului de stat al SUA și strânsei coordonări cu mai mulți parteneri de încredere. Le mulțumim Poloniei, Moldovei și României pentru sprijinul lor neprețuit în acest efort, precum și pentru disponibilitatea președintelui Lukașenko de a continua o colaborare constructivă cu Statele Unite. Sub președintele Trump, America este alături de aliații săi și obține victorii diplomatice pe care nimeni altcineva nu le poate obține”, a transmis trimisul special al lui Donald Trump în Belarus. Doi angajați ai Serviciului de Informații și Securitate (SIS) cetățeni ai Republicii Moldova aflați în captivitate în Rusia, au fost eliberați în cadrul unui schimb realizat cu sprijinul SUA, Poloniei și României. Alexandru Bălan, fost adjunct al directorului SIS, reținut la București, extrădat săptămâna trecută de România și acuzat de trădare în interesul Belarusului, a fost grațiat de Maia Sandu, președintele Republicii Moldova, pentru a putea fi extrădat Belarusului. Predarea s-a făcut ca parte unui schimb cu Rusia. Și Maia Sandu a mulțumit României.
Președintele belarus Alexander Lukașenko a fost primit de Kim Jong-Un la Phenian
Potrivit KCNA, Lukașenko a vizitat Palatul Soarelui Kumsusan, unde sunt înmormântate trupurile îmbălsămate ale tatălui și bunicului lui Kim Jong-un, pentru a-și aduce omagiile, înconjurat de înalți oficiali nord-coreeni. El a depus un buchet de flori în numele președintelui rus Vladimir Putin, potrivit Le Figaro. Ambele țări sunt supuse unor sancțiuni occidentale, au legături strânse cu Rusia și sunt acuzate de încălcări ale drepturilor omului. Belarus și Coreea de Nord au sprijinit Moscova în războiul său din Ucraina: Phenianul a desfășurat trupe terestre și arme, iar Minskul a servit drept rampă de lansare pentru invazia rusă din 2022. Serviciile de informații sud-coreene și occidentale cred că Coreea de Nord a trimis mii de soldați în Rusia, în principal în regiunea Kursk, împreună cu obuze de artilerie, rachete și sisteme de rachete. Coreea de Nord este supusă unor sancțiuni occidentale severe, în principal din cauza programului său de arme nucleare și a activităților balistice, dar și din cauza sprijinului său pentru războiul condus de Rusia împotriva Ucrainei.
Boicot! Ucraina a luat decizia după ce a aflat că Rusia și Belarus au fost iertate!
Echipa Ucrainei pentru Jocurile Paralimpice de Iarnă va boicota ceremonia de deschidere a evenimentului de luna viitoare. Decizia vine după ce sportivii din Rusia și din Belarus au fost invitați să concureze la această competiție sub steagurile naționale. Ucrainenii boicotează ceremonia de deschidere a Jocurilor Paralimpice după ce au aflat decizia în cazul Rusiei și a Belarusului Echipa Ucrainei a hotărât să nu se prezinte ceremonia de deschidere a Jocurilor Paralimpice de Iarnă, evenimentului care va debuta pe 6 martie. Decizia vine după ce sportivii din Rusia și din Belarus, țări cu care Ucraina este în război, au fost iertați și vor putea astfel lua startul la competiție sub steagurile naționale, scrie bbc.com. Ambele țări fuseseră suspendate anterior din competițiile paralimpice, după invazia Rusiei în Ucraina în urmă cu patru ani, Belarusul fiind un aliat al armatei lui Vladimir Putin. În luna septembrie 2025, Comitetul Internațional Paralimpic (IPC) a ridicat interdicția impusă sportivilor din cele două țări. Cu toate acestea, IPC nu guvernează cele șase sporturi de la Jocurile Paralimpice și, în ciuda faptului că organismele individuale, inclusiv Federația Internațională de Schi și Snowboard (FIS), au refuzat să își ridice propriile interdicții, Rusia și Belarus au câștigat un apel la Curtea de Arbitraj Sportiv împotriva FIS. Drept urmare, sportivii au putut reveni la competițiile FIS, iar cei 10 paralimpici au primit invitații să concureze în Italia. Cei șase sportivi ruși și patru belaruși vor participa la schi alpin, schi fond și snowboarding la Jocurile Olimpice Milano-Cortina. În urma acestui anunț, Comitetul Național Paralimpic al Ucrainei transmite că membrii echipelor nu vor participa la ceremonia de deschidere. Mai mult decât atât, s-a făcut o „cerere ca steagul ucrainean să nu fie folosit”. Echipa va continua însă să concureze la Jocuri și „va lupta pentru victoriile sportive ale sportivilor ucraineni”. Foto: FacebookParalympics Games Cum se apără Comitetul Internațional Paralimpic Ca răspuns, IPC a declarat pentru BBC Sport: „Suntem în dialog regulat cu NPC Ucraina și discutăm declarația în cadrul IPC”. O conferință de presă a forului, la care urma să participe președintele Andrew Parsons, urma să aibă loc vineri la Milano, dar întâlnirea cu jurnaliștii a fost anulată. La începutul acestei săptămâni, ca răspuns la criticile privind decizia de a permite sportivilor ruși și belaruși să concureze, IPC a declarat că este o „organizație democratică, iar decizia de a ridica suspendarea parțială a NPC-urilor din Belarus și Rusia a fost luată de organizațiile membre IPC la Adunarea Generală din 2025. La această întâlnire, aproape 180 dintre cei 211 membri ai IPC au fost prezenți și au votat pe această temă. Trebuie să respectăm decizia membrilor noștri care vin din întreaga lume”. În declarația sa prin care anunța boicotul, Comitetul Național Paralimpic al Ucrainei a descris decizia IPC drept „rușinoasă” și că aceasta „contrazice complet principiile” Jocurilor Olimpice. Invitațiile comisiei sunt acordate sportivilor individuali, mai degrabă decât federațiilor internaționale, și permit participarea sportivilor de top „care este posibil să nu fi avut oportunitatea de a se califica prin alte metode din cauza unor circumstanțe extraordinare”. IPC, cu sprijinul federațiilor internaționale, în acest caz FIS, decide cine are parte de locuri după ce primește recomandări din partea federației. Ucrainei i s-au acordat, de asemenea, locuri pentru trei sporturi.
O delegație din Belarus intenționa să participe la Consiliul Păcii, dar nu a primit vize
Belarus se află de mult timp sub sancțiuni occidentale din cauza situației drepturilor omului, Măsurile au fost înăsprite după ce președintele Aleksandr Lukașenko a permis folosirea teritoriului țării pentru invazia Rusiei în Ucraina, în 2022, relatează Reuters. Președintele SUA, Donald Trump, a reluat dialogul cu Belarus și a ridicat unele sancțiuni, în schimbul eliberării unor deținuți considerați prizonieri politici de țările occidentale. Ministrul belarus de Externe, Maxim Rîjenkov, urma să participe la reuniunea inaugurală a Consiliului Păcii, a anunțat ministerul de la Minsk, iar partea americană a fost informată. „Totuși, în pofida faptului că, din partea noastră, au fost îndeplinite toate procedurile necesare, delegației noastre nu i-au fost eliberate vizele”, a transmis ministerul într-un comunicat. „În această situație, apare o întrebare legitimă: despre ce fel de pace și despre ce fel de succesiune a pașilor vorbim, dacă organizatorii nu pot finaliza nici măcar formalitățile de bază pentru ca noi să putem participa?”, a adăugat Ministerul de Externe de la Minsk. Ministerul a precizat că invitația lui Trump pentru reuniune fusese trimisă inițial lui Lukașenko. Lukașenko, aflat la putere din 1994, a acceptat luna trecută să se alăture Consiliului Păcii. Trump l-a numit pe Lukașenko un lider „foarte respectat”, în timp ce liderii opoziției din exil îl denunță drept dictator.
Comisia Europeană anunță sprijin suplimentar pentru regiunile estice de la granița cu Rusia, Belarus și Ucraina
Comisia Europeană a adoptat miercuri o nouă strategie prin care promite sprijin suplimentar regiunilor din estul Uniunii Europene aflate la frontiera cu Rusia, Belarus și Ucraina. Bruxelles-ul consideră că susținerea acestor zone este un gest de solidaritate după invazia Rusiei în Ucraina, dar și o investiție în securitatea Europei. Potrivit unui comunicat de presă, mai multe regiuni din nouă state membre, Finlanda, Estonia, Letonia, Lituania, Polonia, Slovacia, Ungaria, România și Bulgaria, au resimțit efectele războiului început de președintele Vladimir Putin. Problemele includ presiuni de securitate, atacuri hibride, migrație folosită ca instrument politic, dificultăți economice și scădere demografică. De la începutul conflictului, Uniunea a oferit sprijin financiar și tehnic pentru infrastructură, economie, apărare, energie și conectivitate. Culoarele de solidaritate dintre UE și Ucraina au sprijinit comerțul. Cu toate acestea, situația economică și de securitate rămâne în continuare complicată, iar Comisia Europeană consideră că este necesar un efort suplimentar. Potrivit comunicatului oficial, strategia stabilește cinci direcții principale. În domeniul securității și rezilienței, planul prevede dezvoltarea unor inițiative precum Eastern Flank Watch, apărarea europeană împotriva dronelor, scutul aerian european și scutul spațial european. Va exista și o rețea de specialiști pentru cooperare transfrontalieră. Pentru economie și prosperitate regională, Comisia propune o facilitate numită EastInvest, care va ajuta aceste regiuni să acceseze finanțare prin sprijinul Grupului Băncii Europene de Investiții și al altor instituții financiare. Cooperarea cu Banca Mondială în cadrul inițiativei Catching-up Regions va susține dezvoltarea zonelor afectate. Un alt pilon vizează valorificarea resurselor locale. Printre măsuri se află integrarea sistemelor electrice ale statelor baltice în rețelele europene și dezvoltarea infrastructurii pentru hidrogen, inclusiv coridorul nordic-baltic. Strategia include și sprijin pentru economia circulară și bioeconomie. La capitolul conectivitate, planul menționează modernizarea infrastructurii rutiere, feroviare și portuare, dar face mențiuni importante și despre legăturile mai bune cu Ucraina și Republica Moldova.