Operațiunea JUPITER 5: 300 de dosare penale și 166 de persoane vizate de măsuri preventive
Operațiunea „JUPITER 5”: 300 de dosare penale și 166 de persoane vizate de măsuri preventive. Operațiunea „JUPITER 5”, desfășurată pe parcursul acestei săptămâni, s-a încheiat cu un bilanț semnificativ: 300 de dosare penale, 1.170 de percheziții domiciliare și măsuri preventive dispuse față de 166 de persoane. Bilanțul operațiunii „JUPITER 5” a fost anunțat de către Înalta Curte de Casație și Justiție. Aceasta s-a desfășurat pe parcursul acestei săptămâni, sub coordonarea Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție (PÎCCJ) și a Inspectoratului General al Poliției Române (IGPR), scrie Mediafax. Sursa foto: Codrin Prisecaru/Mediafax Foto Ce infracțiuni au vizat acțiunile desfășurate la nivel național Acțiunile desfășurate la nivel național au avut loc în cadrul a 300 de dosare penale. Acestea au vizat infracțiuni de evaziune fiscală, înșelăciune, contrabandă și delapidare. De asemenea, polițiștii au efectuat cercetări privind nerespectarea regimului fiscal, fapte de contrafacere și încălcări ale legislației privind protecția mediului. Printre infracțiunile investigate s-au numărat și cele referitoare la regimul armelor și munițiilor, precum și cele din domeniul silvic. Totodată, dosarele au vizat furturi, infracțiuni de serviciu și fapte de corupție. „În cadrul operațiunii „JUPITER 5” au fost desfășurate 258 de acțiuni operative, fiind puse în aplicare 1.170 de mandate de percheziție domiciliară și 535 de mandate de aducere. În urma activităților desfășurate, care au vizat 403 suspecți, au fost dispuse măsuri preventive față de 166 de persoane, respectiv 59 de măsuri preventive ale reținerii, 8 măsuri de arestare preventivă, 3 măsuri de arest la domiciliu și 96 de măsuri preventive restrictive de drepturi constând în control judiciar, dintre care 2 pe cauțiune. În cadrul dosarelor penale instrumentate la nivel național au fost instituite măsuri asigurătorii în cuantum total de 141.435.164 lei”, a anunțat PÎCCJ. Ce bunuri au fost confiscate „Au fost ridicate și indisponibilizate bunuri constând în aproximativ 600.000 de țigarete de contrabandă, peste 10.000 de articole pirotehnice, 55 de arme neletale, 40 de arme letale, peste 69 de tone de deșeuri și substanțe periculoase, 790 de litri de motorină, 583 mc de material lemnos, 137 de instrumente muzicale, 12.073 de piese componente ale instrumentelor muzicale, peste 8.000 de articole de îmbrăcăminte și încălțăminte, 250 de grame de bijuterii din aur, precum și 458.590 lei”, a transmis PÎCCJ.
Bilanțul lui Florin Barbu la final de mandat: România are investiții de 2 miliarde de euro în procesare, iar zootehnia trebuie susținută pentru a asigura materia primă
Barbu a declarat că pentru anul 2026 sunt prevăzute fonduri consistente pentru continuarea programelor dedicate sectorului de porc și sectorului avicol. Potrivit acestuia, pentru sectorul de porc sunt alocate 1,4 miliarde de lei, iar pentru sectorul avicol alte 500 de milioane de lei. Fostul ministru și-a exprimat dorința ca aceste programe să fie aprobate de Guvern și continuate pentru creșterea gradului de autosuficiență alimentară și pentru asigurarea materiei prime necesare unităților de procesare. „Îmi doresc în perioada următoare ca aceste programe să fie aprobate în Guvernul României și să continuăm aceste investiții pentru a asigura gradul de autosuficiență și la carnea de porc, dar mai mult de atât să realizăm materia primă pentru unitățile de procesare”, a spus Barbu. Fostul ministru a explicat că dezvoltarea procesării alimentare a fost susținută prin programul și prin două măsuri din Planul Național Strategic, DR22 și DR23. Potrivit datelor prezentate, prin Investalim au fost contractate investiții de aproximativ un miliard de euro începând din 2023, iar alte aproximativ un miliard de euro au fost direcționate către procesare prin măsurile dedicate. Barbu a susținut că, în prezent, investițiile totale în procesare depășesc două miliarde de euro, iar unitățile finanțate se află în diferite etape de construcție și montaj. El estimează că acestea ar putea fi finalizate în următorii trei ani, dacă nu vor exista blocaje administrative sau financiare. În evaluarea sa, zootehnia reprezintă „palierul de echilibru” pentru agricultura românească, deoarece noile unități de procesare vor avea nevoie de materie primă produsă intern. Fostul ministru a făcut referire și la modificările obținute la nivel european în ultimii doi ani, susținând că România a contribuit la schimbarea unor regulamente importante pentru fermieri. El a menționat eliminarea obligației de a lăsa 4% din teren în pârloagă, măsură care, potrivit acestuia, ar fi afectat aproximativ 500.000 de hectare. Totodată, Barbu a precizat că România a susținut și aprobarea unui regulament prin care animalele de reproducție sunt considerate mijloace fixe, ceea ce permite fermierilor să utilizeze fonduri europene pentru achiziția acestora în perioada 2026-2027. Potrivit bilanțului prezentat, exporturile și producția agricolă au înregistrat creșteri în mai multe sectoare. În 2024, comparativ cu 2023, producția din sectorul cărnii de porc ar fi crescut cu 9,2%, sectorul avicol cu 8,7%, iar sectorul ovin cu 62,1%. În 2025, comparativ cu 2024, Barbu a indicat noi creșteri: 11,3% pentru carnea de porc, 6,1% pentru sectorul avicol și 46,2% pentru sectorul ovin. Fostul ministru a afirmat că România a atras, în perioada 2023-2025, aproximativ 9,7 miliarde de euro din fonduri europene, iar rata de absorbție la finalul exercițiului financiar a fost de 97,57%. Barbu a mai susținut că sprijinul acordat agricultorilor în anii 2023 și 2024, marcați de probleme climatice, a depășit 2,1 miliarde de euro. El a menționat inclusiv schemele de ajutor pentru sectorul vegetal și zootehnic, precum și plata despăgubirilor pentru calamități. În opinia fostului ministru, lipsa acestor măsuri ar fi putut conduce la necultivarea a aproximativ 3 milioane de hectare în 2025, cu pierderi economice importante și diminuarea subvențiilor europene. În bilanțul său, Barbu a evidențiat și acordarea unor credite pentru fermieri cu dobândă fixă de 1,9%, fără ROBOR și fără comisioane, măsură despre care a spus că a oferit capital de lucru într-o perioadă dificilă. Un alt punct menționat a fost deschiderea pieței de export către . Potrivit fostului ministru, România a semnat protocoale pentru exporturi de cereale, carne de pasăre și produse acvatice, iar negocierile continuă și pentru produse procesate din carne de porc. Barbu a afirmat că, în prezent, peste 20 de acte normative cu impact financiar se află în circuitul de avizare și că acestea sunt necesare pentru plata schemelor de sprijin și a subvențiilor restante pentru fermieri. Printre măsurile aflate în derulare, fostul ministru a enumerat sprijinul cuplat zootehnic, ajutorul național tranzitoriu și plățile pentru sectorul ecologic. El a susținut că întârzierile invocate în spațiul public privind subvențiile sunt generate de aprobarea târzie a bugetului și de fluxurile financiare venite recent de la Ministerul Finanțelor. La finalul intervenției, Barbu a spus că și-a îndeplinit responsabilitățile față de fermieri și procesatori și a susținut că agricultura și industria alimentară rămân domenii esențiale pentru economia românească.
Incendiul de la Crans-Montana: Numărul deceselor crește la 41
Un bărbat în vârstă de 18 ani, cetățean elvețian, rănit în incendiul de la Crans-Montana, a murit sâmbătă într-un spital din Zurich, potrivit unui comunicat transmis de autoritățile judiciare din Valais către AFP. Astfel, bilanțul tragediei care s-a produs în noaptea de Revelion a ajuns la 41 de decese și 115 persoane rănite. În plus mai multe zeci de răniți, dintre care mulți în stare gravă, sunt încă internați în această săptămână în spitale din Elveția, Franța, Germania, Italia și Belgia. Printre persoanele decedate se numără 23 de cetățeni elvețieni, opt cetățeni francezi, șase cetățeni italieni, dar și câte un cetățean belgian, portughez, român și turc. Printre persoanele rănite se numără 67 sunt cetățeni elvețieni, 21 francezi, 10 italieni și patru sârbi. Ancheta a stabilit că incendiul a fost cauzat de artificiile de pe sticlele de șampanie care au aprins spuma de izolare fonică de pe tavanul clubului. Proprietarii sunt anchetați pentru omor din neglijență, vătămare corporală din neglijență și incendiere din neglijență. De asemenea, ancheta penală a fost extinsă și asupra a doi responsabili de securitate ai municipalității Crans-Montana, care au recunoscut că nu au efectuat controalele de siguranță.
Ștefan Radu Oprea prezintă bilanțul anului 2025: 330 de milioane de euro salvați și reforme-cheie la Guvern
Într-o postare publicată pe Facebook, oficialul a evidențiat principalele realizări, dar și domeniile în care consideră că activitatea instituțională putea fi îmbunătățită. Una dintre cele mai importante realizări menționate de Ștefan Radu Oprea este salvarea sumei de 330 de milioane de euro, reprezentând restanțe din cererea de plată numărul 3. Potrivit acestuia, procesul a fost unul extrem de dificil, mai ales în contextul unor declarații publice care au afectat dialogul cu Comisia Europeană și cu OCDE în privința guvernanței corporative. „Cu echilibru, în liniște și fără expunere excesivă, am reușit să finalizăm un proces care părea aproape imposibil”, a transmis secretarul general al Guvernului, subliniind rolul echipei din Secretariatul General al Guvernului (SGG). Modificările aduse Regulamentului SAFE În perioada în care a condus Cancelaria Primului Ministru, Ștefan Radu Oprea a coordonat introducerea amendamentelor României în Regulamentul SAFE. Oficialul afirmă că România a avut o abordare ofensivă, apreciată de Comisia Europeană, fiind oferită drept exemplu de bună practică în organizarea acestui domeniu. Prin amendamentele adoptate, România poate finanța, prin SAFE, proiecte strategice precum infrastructura de transport cu relevanță militară, autostrăzi, dar și dotări din industria de apărare, inclusiv mașina de luptă a infanteriei și arma de asalt. Ce putea fi făcut mai bine, potrivit lui Ștefan Radu Oprea În analiza sa, Ștefan Radu Oprea recunoaște că există aspecte care necesită îmbunătățiri. Printre priorități se află digitalizarea proceselor din SGG, instituție prin care trec anual peste 46.000 de documente. De asemenea, oficialul și-a exprimat intenția de a limita plecarea personalului competent, în contextul scăderii veniturilor din sectorul public. Totodată, acesta a respins ideea conform căreia bugetarii ar fi supraplătiți, precizând că SGG se află în zona inferioară a clasamentului salarial al instituțiilor publice.