Irineu Darău: Fricțiunea și lentoarea administrativă sunt probabil cea mai scumpă taxă invizibilă din economie
Irineu Darău a discutat marți, la ANIS Summit 2026, despre una dintre întrebările esențiale pentru dezvoltarea ecosistemului de IT&C din România: cât de mult ajută și cât de mult încurcă încă statul dezvoltarea și scalarea inovației. „Problema nu este dacă reglementăm mult sau puțin. Problema este dacă regulile sunt suficient de clare, simple și funcționale încât să permită economiei să se miște mai repede, cu mai multă încredere și cu mai puțină fricțiune inutilă”, susține ministrul într-o postare pe Facebook. El spune că pentru antreprenori cea mai mare problemă nu este lipsa ideilor, ci cantitatea enormă de energie consumată încercând să navigheze sisteme birocratice și procese excesiv de complexe. „Pentru o companie mare, compliance înseamnă un departament. Pentru un startup, poate deveni întreaga organizație. Iar atunci când fondatorii petrec mai mult timp în proceduri decât dezvoltând produse, construind echipe sau găsind clienți, ecosistemul începe să penalizeze exact tipul de inițiativă pe care spune că îl încurajează”, a adăugat Darău. El mai spune că, pentru a construi competitivitate pe termen lung, este nevoie de conexiuni între startup-uri, universități, investitori, companii și administrație, „nu doar avantaje temporare pentru câțiva actori individuali”. Ministrul Economiei susține că, în următorii ani, capacitatea administrativă va deveni tot mai mult un avantaj competitiv economic, unde nu doar infrastructura, accesul la capital sau fiscalitatea vor face diferența între economii, ci viteza, coerența și predictibilitatea instituțiilor publice.
Ciprian Ciucu: Primăria Capitalei este un monstru administrativ. Birocrația și hățișul administrativ sunt fabuloase
Primarul general Ciprian Ciucu a fost întrebat, duminică, la Digi24, ce l-a surprins în cele două luni de cânt a preluat Primăaria Capitalei. „În aceste două luni, dacă m-am uitat în 20% din domenii și instituție, e mult. Nu că nu aș fi avut timp, nu că nu aș fi dedicat timp, am dedicat foarte mult timp, inclusiv serile, inclusiv weekendurile, dar sunt undeva la câteva zeci de instituții subordonate. (…) Deci n-am apucat să mă uit decât cam cu jumătate din directorii din Primăria Municipalului București și undeva la 20-30% din directorii instituțiilor subordonate. Pentru că PMB-ul este un monstru administrativ. Un monstru administrativ”, a declarat Ciprian Ciucu. Primarul spune că „este nevoie de o reformă administrativă la nivelul Bucureștiului în sine. Și sunt decis să fac acest lucru. Evident, ar fi fost mult mai util pentru mine și mult mai ușor dacă aș fi avut ce o majoritate în care să mă susțină sau ce puțin în care să nu blocheze anumite lucruri care sunt absolut necesare acum”. El a spus că Primăria Municipiului București are 25 de direcții generale, foarte multe administrații, centre culturale, teatre, spitale, asociații de dezvoltare intercomunitare, la care se adaugă și câteva companii municipale. „Deci, birocrația și hățișul administrativ este fabulos. (…) Sunt astfel de instituții care dacă mâine s-ar desființa, nu ar simți nimeni că s-au desfința”, a spus primarul general. El spune că este obligat să echilibreze bugetul și că în ultimii ani București a pierdut, „din cauza măsuirlor luate de către guvernul Ciolacu”, spre 4 miliarde de lei. „Bucureștiul are un deficit de finanțare fabulos, cu toate că aici se produc cel mai mulți bani pentru România”, a mai spus Ciucu. „Ești dependent de ceea ce este în pixul coaliției de guvernare. Pentru că legea bugetului se votează în Parlament. Pe de altă parte, ce mai poți face tu ca primar este să propui Consiliului General să taie din anumite cheltuieli. Și, în al treilea rând, să încerci să identifici acele zone pe care le poți, acele active pe care le poți fructifica”, a adăugat Ciprian Ciucu.
Digitalizarea, omorâtă de birocrație. Cu ce probleme s-a confruntat un explorator român, cu noua carte de identitate electronică
Imediat după ce a primit noua carte de identitate electronică, care conține informații legate de adresa de domiciliu și cip, un explorator român a trecut prin mai multe situații pe care le-a enunțat pe Facebook: de la instituții care nu au citator de carduri, la instituții care au astfel de aparate, dar nu funcționează. Între timp, datele legate de adresa de domiciliu pot fi accesate printr-o aplicație lansată de curând de Ministerul de Interne. Exolploratorul, pe nume Radu Păltineanu, a povestit, deci, printr-o postare pe Facebook, problemele cu care s-a confruntat din momentul în care și-a primit noua carte de identitate electronică. „Gândul că în sfârșit buletinul de identitate îmi va intra în portofel fără ca vreun colț să mai rămână pe afară, m-a convins de îndată să-mi fac noua carte de identitate electronică. În naivitatea mea de early adopter nu m-am gândit o clipă că făcând acest pas voi avea probleme în a-mi face un abonament la bibliotecă, a accesa servicii bancare sau a traversa granița”, a scris Radu Păltineanu, pe pagina personală de Facebook. Toate aceste probleme, expuse de exploratorul român, vin pe fondul stocării adresei de domiciliu pe cipul noii cărți de identitate. Astfel, noua carte electronică de identitate conține, la vedere, date personale (nume, prenume, sex, cetățenie, anul nașterii, CNP), numărul, data expirării, data emiterii și autoritatea emitentă sau semnătura titularului. Apoi, pe cip sunt stocate, pe lângă datele personale, date ca: numele părinților, locul nașterii, certificate pentru semnătură electronică, imaginea facială, amprentele, adresa de domiciliu și adresa de reședință. sursa foto: Facebook/Radu Paltineanu Instituțiile au nevoie de un cititor de carduri. Doar că, unele instituții din România nu au, însă, astfel de aparate. „De când cu ea (n.r. Cartea electronică de identitate), am emoții de fiecare dată când trebuie s-o scot pe la cineva. E o surpriză inedită de fiecare dată. Și cum să nu te enervezi când există campanii în toată regula de adoptare a ei. Țara asta este mult prea balcanică la capitolul digitalizare. Dar râdem ca să nu plângem”, a fost concluzia lui Radu Păltineanu. Radu Păltineanu a povestit cum la bancă, femeia de la ghișeu a întors plasticul pe toate părțile să găsească adresa de domiciliu” și „mi-a zis că nu-mi poate schimba bani fără să-i dovedesc domiciliul”. „După ce i-am explicat că are nevoie de un cititor fiindcă această informație este stocată pe chip i s-a părut prea complicat și mi-a zis să-i zic doar adresa verbal că mă crede. A zis că e de treabă cu mine și ce-i drept, m-am simțit privilegiat că nu m-a trimis să fac vreo procură”, a adăugat exploratorul. Iar la bibliotecă, ca să–și reînnoiască abonamentul, Radu Păltineanu a avut la el cartea veche de identitate ca să le poată arăta adresa de domiciliu funcționarilor. „Mai avusesem la ei (n.r. abonament). Asta cred că a jucat un rol hotărâtor fiindcă nici vorbă de vreun cititor”, a adăugat acesta. Radu Păltineanu mai menționează că, la punctul de trecere a frontierei de la Sculeni, dintre România și Republica Moldova, a avut o problemă asemănătoare. „Toate ca toate, dar la Sculeni, când am dat să intru în țară, problem mai mare! Cel mai mare! După ce grănicerul l-a întors pe toate părțile fără vreo izbândă, mi-a cerut pașaportul. Noroc că-l aveam, zic. Da, chiar noroc, că cititorul e stricat. Dar el există. E totuși ceva că-l au!”, a precizat acesta. Implementarea noii cărți de identitate electronică a fost anunțată în urmă cu patru ani, dar există instituții publice care încă nu au achiziționat cititoare de carduri. Între timp, pe 30 septembrie, Ministerul de Interne a anunțat că a lansat aplicația mobilă prin care se pot accesa datele de domiciliu de pe cipul noilor buletine. De precizat este că, RoCEI Reader se numește aplicația și se poate descărca din AppStore și Google Play. Autorul recomandă: Digitalizare românească! Studenții care au cărți de identitate electronice, obligați să se plimbe cu hârtii la ghișee dacă vor facilități la transport Antreprenorul Cristian Doiu vrea reformă în DIGITALIZARE. A creat Chatter, prima rețea 100% românească: „Avem responsabilitatea să educăm”
Birocrația din România se mută pe internet. Cum obții certificatul de naștere, de căsătorie sau deces în 2025, complet online
Începând din 2025, România face un pas important spre digitalizare: certificatul de naștere, căsătorie, divorț sau deces poate fi obținut acum complet online. Fără drumuri inutile, fără stat la cozi și fără dosare cu șină. Tot ce ai nevoie este un cont pe noua platformă electronică de stare civilă și o singură vizită fizică inițială pentru validare. Această schimbare majoră vine să simplifice procesele birocratice care, până acum, îți puteau consuma zile întregi. După validarea contului, toate solicitările și interacțiunile cu oficiile de stare civilă se desfășoară digital, iar actele emise au aceeași valoare legală ca și variantele tipărite. Cum funcționează sistemul digital de stare civilă Procesul de digitalizare a documentelor de stare civilă presupune câțiva pași simpli: •Îți creezi un cont pe noul portal dedicat cetățenilor. •Te prezinți o singură dată fizic la un oficiu de stare civilă pentru validarea identității. •După validare, poți solicita online certificatele de naștere, căsătorie, divorț sau deces. •Poți ridica documentul în format digital din orice oficiu din țară, indiferent unde a fost înregistrat evenimentul. În cazul în care dorești totuși un certificat tipărit, opțiunea rămâne disponibilă. Însă avantajul major al certificatului digital este că poate fi folosit fără probleme oriunde în lume. „Certificatul digital are aceleași funcții ca cel fizic și poate fi utilizat oriunde pe glob”, a explicat Cătălin Giulescu, director în cadrul Direcției Generale pentru Evidența Persoanelor. Această soluție îți permite să eviți drumurile la primărie sau la alte instituții, mai ales în situații urgente sau dacă locuiești în altă localitate decât cea în care a avut loc evenimentul de viață. Ce schimbări aduce digitalizarea actelor de stare civilă În spatele acestei transformări se află un proiect amplu de modernizare a administrației publice, care a inclus: •Scanarea și arhivarea electronică a peste 19.000 de volume de registre de stare civilă, cu opt milioane de acte, datând din perioada 1921-2020. •Interconectarea celor 3.188 de unități administrativ-teritoriale din România. •Crearea unui sistem centralizat de acces la datele cetățenilor, bazat pe CNP. Astfel, orice funcționar din orice colț al țării poate verifica și procesa cererile tale fără a mai fi nevoie să trimită documente între localități sau să îți ceară copii suplimentare ale actelor. De asemenea, prin această interconectare, instituțiile publice vor putea verifica rapid anumite date fără să mai fie nevoie să prezinți personal toate documentele justificative la fiecare pas. Această schimbare nu doar că reduce timpul de obținere a actelor, dar aduce și mai multă securitate: actele digitale sunt protejate împotriva deteriorării fizice, pierderii sau falsificării. Ce trebuie să faci concret dacă ai nevoie de un certificat de stare civilă Dacă vrei să beneficiezi de noile facilități digitale, trebuie să urmezi acești pași: 1.Creează-ți un cont pe portalul de stare civilă. 2.Prezintă-te o singură dată la un oficiu de stare civilă pentru validarea contului tău și a identității. 3.Solicită online certificatul de care ai nevoie. 4.Primești certificatul fie în format digital, fie tipărit, în funcție de preferința ta. În plus, vei putea să folosești actele emise în interacțiunile cu alte autorități sau instituții fără a mai fi nevoie să aduci copii legalizate sau să pierzi timp la ghișee. Concluzie Digitalizarea actelor de stare civilă marchează un pas important pentru România spre o administrație mai modernă și mai eficientă. Din 2025, ai ocazia să obții rapid certificate de naștere, căsătorie sau deces, doar cu câteva clickuri și o vizită unică pentru validare. Timp câștigat, nervi economisiți și un proces adaptat timpurilor moderne – așa arată viitorul administrației publice în România.