Cumperi un apartament prin bancă, plătești triplu în România. Țara noastră are cele mai mari dobânzi din Europa. Care este situația în Bulgaria, Ungaria sau Grecia. Date oficiale de la bănci
Când prețurile cresc și dobânzile urmează același trend ascendent, presiunea pe bugetul românilor devine tot mai apăsătoare. Pentru mulți dintre aceștia, plata ratelor lunare a devenit o adevărată provocare, mai ales atunci când veniturile nu țin pasul cu inflația și cu dobânzile uriașe oferite de bănci. De altfel, aproape 17.500 de apartamente s-au vândut în primele două luni din 2026, cu 21% mai puține față de anul precedent, arată datele Agenției Naționale pentru Cadastru și Publicitate Imobiliară (ANCPI). În plus, tendința de scădere înregistrată în luna ianuarie 2026 a continuat și în următoarea lună, astfel că, dacă în ianuarie s-au vândut cu 25% mai puține apartamente față de aceeași lună a anului trecut, în februarie s-au vândut cu 20% mai puține unități față de februarie 2025. Romanii plătesc cele mai mari dobânzi la creditele ipotecare din Europa La nivel european, ratele medii ale dobânzilor pentru creditele ipotecare diferă în funcție de țară, de politica monetară, nivelul inflației și riscul economic perceput de bănci. În cazul României, dobânda medie efectivă pentru un credit ipotecar este de aproximativ 6,5%, în timp ce în zona euro media este de aproximativ 3,6%. Banca Națională a României (BNR) a menținut dobânda-cheie la 6,5% în 2026, însă dobânda medie oferită de bănci pentru creditele ipotecare este de aproximativ 7,7%. De partea cealaltă a baricadei, în alte state europene, costul finanțării pentru un credit ipotecar este mult mai mic. În Bulgaria, dobânzile pentru creditele ipotecare sunt printre cele mai mici din Europa, în jur de 2,6 – 2,8%, în Grecia aproximativ 3%, iar în Spania dobânzile se situează în general între 3,2 – 3,5%. Singura situație similară cu cea a României se regăsește în Ungaria, unde dobânzile medii la creditele ipotecare se situează la aproape 6,8%. Cu toate acestea, guvernul de la Budapesta a introdus programe de sprijin pentru cumpărătorii de case care pot reduce costul efectiv al dobânzii pentru anumite categorii de credite. Diferențele de dobânzi între România și celelalte state europene sunt uriașe Potrivit unor simulări realizate pe baza ofertelor publicate de mai multe bănci din Europa, costul total al dobânzii pentru un credit ipotecar de 100.000 de euro, pe 30 de ani, diferă semnificativ între statele europene. În România, suma totală plătită de un client pentru un credit ipotecar poate ajunge la 205.000 de euro. În Ungaria, costul estimat este de circa 93.000 de euro, iar în Grecia dobânda totală se situează în jurul valorii de 72.000 de euro. La polul opus, se află țări precum Spania, unde dobânda totală pentru un credit de 100.000 de euro este estimată la aproximativ 56.000 de euro, iar în Bulgaria, se situează în jurul valorii de aproximativ 57.000 de euro. Difrențele sunt semnificative în special din cauza dobânzilor practicate pe piețele locale și de indicatorii de referință folosiți pentru calculul creditelor ipotecare. În România, majoritatea creditelor ipotecare sunt legate de indicatori precum IRCC sau ROBOR, în timp ce creditele pentru majoritatea statelor din zona euro sunt indexate de EURIBOR, un indicator care a avut valori mai reduse în ultimii ani. În cazul României este și mai greu pentru că BNR a decis menținerea dobânzii-cheie la 6,5%, un semn clar că dobânzile nu vor scădea prea curând. Ce înseamnă asta pentru un român care vrea să-și cumpere o casă Diferențele dintre nivelurile dobânzilor reflectă faptul că, în România, suma totală plătită pentru un credit ipotecar de 100.000 de euro, pe 30 de ani, poate ajunge foarte aproape de dublu sau chiar peste dublul sumei împrumutate, dacă dobânda rămâne ridicată pe întreaga durată a creditului. În condițiile în care dobânzile rămân ridicate, iar veniturile nu cresc în același ritm, accesul românilor la locuințe va deveni din ce în ce mai dificil. Acest lucru se reflectă deja în scăderea numărului de tranzacții imobiliare și ar putea avea efecte pe termen lung asupra pieței imobiliare din România. RECOMANDAREA AUTORULUI: Dobânzile sar în aer începând de astăzi. Indicele IRCC crește la un maxim istoric. Automat, explodează și RATELE românilor. Cu cât, vezi calculele Piața imobiliară a României în 2026, sub presiunea fiscală și economică. Lecția bulgară: Piața imobiliară de la Sofia este în plină expansiune, prețurile au crescut cu 156% în ultimii 10 ani
BNR avertizează că prețurile vor scădea mai greu decât se speră. Ce se întâmplă cu inflația și salariile în 2026
Banca Națională a României a publicat o analiză care arată că lupta cu scumpirile devine mai dificilă. Deși se aștepta ca prețurile să scadă mai rapid, noile date indică o „înrăutățire” a situației, ceea ce înseamnă că inflația va rămâne la un nivel ridicat pe o perioadă mai lungă de timp. Potrivit BNR, scăderea inflației va fi mai lentă decât s-a calculat inițial. Se estimează că în vara acestui an vom avea o creștere a prețurilor de aproape 10% și abia spre finalul anului viitor situația se va apropia de normal. „Rata anuală a inflației ar urma să ajungă la 9,8 la sută în iunie și să se situeze la 3,9 la sută în decembrie 2026, față de valorile de 9,2 la sută, respectiv, 3,7 la sută anticipate anterior pentru aceleași momente de referință, iar la finele anului viitor să se reducă la 2,9 la sută, nivel similar celui indicat de prognoza precedentă pentru luna septembrie 2027, au subliniat membrii Consiliului.” BNR explică faptul că în primăvara acestui an vor expira anumite măsuri care au ținut prețurile sub control până acum. Eliminarea plafoanelor la alimente și gaze, alături de scumpirea energiei, sunt principalele motive pentru care vom simți din nou presiune pe portofel. „Responsabile de ascensiunea ratei anuale a inflației din trimestrul II 2026 sunt în principal efectele de bază ce se vor manifesta pe segmentul energie, precum și mărirea cotațiilor unor mărfuri și eliminarea la 1 aprilie 2026 a plafonului pentru adaosul comercial la alimente de bază, ale căror influențe vor afecta prioritar evoluția componentelor exogene ale IPC și într-o mai mică măsură dinamica inflației de bază. S-a observat că acțiunea factorilor pe partea ofertei își va recăpăta astfel în trimestrul II 2026 caracterul inflaționist.” O altă îngrijorare a specialiștilor e legată de piața muncii. Deși salariile cresc, acest lucru poate face ca inflația să rămână ridicată, deoarece firmele ar putea crește prețurile produselor pentru a acoperi costurile mai mari cu angajații, mai ales după majorarea salariului minim programat pentru luna iulie. „Au fost exprimate preocupări legate de dinamica viitoare a costurilor cu forța de muncă, având în vedere evoluția recentă și anticipată a inflației și a așteptărilor inflaționiste pe termen scurt, precum și majorarea salariului minim brut pe economie din 1 iulie 2026 și decalajele persistente dintre cererea și oferta de forță de muncă în anumite domenii, ce ar putea reamplifica presiunile asupra salariilor din mediul privat.” În acest context de incertitudine, BNR a decis să nu modifice dobânzile. Asta înseamnă că dobânda de referință rămâne la 6,5%. „În aceste condiții, Consiliul de administrație al BNR a decis în unanimitate menținerea ratei dobânzii de politică monetară la nivelul de 6,50 la sută; totodată, a decis menținerea ratei dobânzii pentru facilitatea de creditare (Lombard) la 7,50 la sută și a ratei dobânzii aferente facilității de depozit la 5,50 la sută. De asemenea, Consiliul de administrație al BNR a decis în unanimitate păstrarea nivelurilor actuale ale ratelor rezervelor minime obligatorii pentru pasivele în lei și în valută ale instituțiilor de credit.” AUTORUL RECOMANDĂ: BNR revizuiește explicațiile privind inflația: Impactul TVA, mai mic decât scumpirile reale BNR: Depozitele în lei și valută ale populației au scăzut în ianuarie 2026 în comparație cu luna trecută
BNR: Depozitele în lei și valută ale populației au scăzut în ianuarie 2026 în comparație cu luna trecută
Depozitele în lei ale populației au scăzut în ianuarie 2026, față de luna anterioară, cu 0,1%, până la 266,41 miliarde lei, în timp ce depozitele în valută au scăzut cu 1,1% față de luna decembrie 2025, până la 142,69 miliarde lei, arată datele Băncii Naționale a României (BNR). BNR anunță că masa monetară a înregistrat la sfârșitul lunii ianuarie 2026 un sold de 785,239 milioane de lei. Acesta a scăzut cu 1,3% față de luna decembrie 2025, iar în raport cu ianuarie 2025 s-a majorat cu 6,9%. De asemenea, soldul creditului neguvernamental acordat de instituțiile de credit a scăzut în luna ianuarie 2026 cu 0,2% față de decembrie 2025, până la nivelul de 446.398,2 milioane lei. Creditul în lei, cu o pondere de 69% în volumul total al creditului negvuernamental, s-a diminuat cu 0,6%, iar creditul în valută exprimat în lei, cu o pondere de 32% în totalul creditului neguvernamental, a crescut cu 0,5%. Sursa: Banca Națională a României Comparativ cu aceeași perioadă a anului precedent, creditul neguvernamental a înregistrat o creștere de 6,6%. De asemenea, soldul creditului guvernamental acordat de instituțiile de credit a înregistrat o scădere în ianuarie 2026 cu 3% de decembrie 2025, până la 271.386,4 milioane lei. În raport cu ianuarie 2025, acesta s-a majorat cu 9,7%, 0,1% în termeni reali. Depozitele rezidenților clienți neguvernamentali au scăzut în luna ianauarie 2026, cu 1,8% față de luna decembrie 2025, până la nivelul de 664.101,4 milioane lei, iar față de acceași perioadă a anului anterior s-au majorat cu 6,3%. Depozitele în lei ale rezidenților, cu o pondere de 68,2% în totalul depozitelor clienților neguvernamentali, au scăzut cu 2,3% față de luna decembrie 2025, până la 453.049 milioane lei. Comparativ cu luna ianuarie 2025, acestea s-au majorat cu 3,7%. Sursa: Banca Națională a României Depozitele în lei ale gospodăriilor populației au scăzut cu 0,1% față de luna anterioară, până la 266 416,2 milioane lei, iar comparativ cu aceeași perioadă a anului 2025, au crescut cu 5,8%. Depozitele în lei ale altor sectoare (societăți nefinanciare și instituții financiare nemonetare) au scăzut cu 5,3% față de luna precedentă, iar față de luna ianuarie 2025, au înregistrat o creștere de 0,9%. Depozitele în valută ale rezidenților, exprimate în lei, reprezentând 31,8% în volumul total al depozitelor clienților neguvernamentali, au scăzut cu 0,6% față de luna decembrie 2025, ajungând până la nivelul de 211.052,4 milioane lei. Comparativ cu luna ianuarie 2025, indicatorul exprimat în lei a crescut cu 12,3%. RECOMANDAREA AUTORULUI: Viceguvernatorul BNR sare să apere măsurile de austeritate ale lui Bolojan: „Măsurile de ajustare bugetară au devenit imperative” Curg veștile proaste pentru economie. Azi, de la BNR: Nu scad ratele românilor
Schimbare la vârful BNR după 25 de ani. Cine este Mugur Tolici, cel care va avea imprimată semnătura pe fiecare bancnotă din România
Cristian Popa, membru în Consiliul de Administraţie al Băncii Naţionale a României, a anunțat pe pagina sa de Facebook, că, înceând de la 1 februarie 2026, Mugur Tolici va prelua funcția de director al Direcției Emisiune, Tezaur și Casierie (DETC) din cadrul Băncii Naționale a României. Ion Nițu îi va ceda lui Mugor Tolici funcția de director al Direcției emisiune, tezaur şi casierie (DETC) din cadrul BNR. În postarea de pe rețelele de socializare, Cristian Popa a menționat că Tolici ”nu doar că este unul dintre directorii cu experiență internațională ai băncii, coordonând până acum o direcție importantă, ci este și un manager foarte bun, muncitor și proactiv. Iar, ca bonus pentru colecționarii de bancnote, are și o semnătură frumoasă”, a scris Popa. Cine este Mugur Tolici. Cum arată CV-ul său Tolici este absolvent al Academiei de Studii Economice din Bucureşti, specializarea Finanţe-Bănci, promoţia 1993, iar în anul 2010 a obţinut titlul de doctor în economie în cadrul aceleiaşi instituţii. În 1998 a urmat cursurile unui program de afaceri internaţionale la Georgetown University din Statele Unite ale Americii. Tolici și-a început cariera la Banca Naţională a României în anul 1994 și de-a lungul timpului a ocupat mai multe poziţii de conducere, printre care director al Direcţiei de politică monetară până în 1999, consilier al viceguvernatorului Cristian Popa în perioada 2000–2004 şi director de cabinet al guvernatorului Mugur Isărescu între decembrie 2004 şi martie 2008, după care a fost director adjunct al DETC timp de aproape doi ani. De asemenea, în perioada 2018–2019, Tolici a reprezentat România la Fondul Monetar Internaţional. Într-o declaraţie transmisă de BNR, Mugur Tolici a transmis că preluarea conducerii Direcţiei emisiune, tezaur şi casierie reprezintă o responsabilitate pe care şi-o va asuma cu profesionalism şi respect, „Preluarea conducerii Direcţiei emisiune, tezaur şi casierie reprezintă o responsabilitate pe care mi-o asum cu profesionalism şi respect, aşa cum mi-am îndeplinit toate rolurile profesionale în cei peste 30 de ani de activitate în Banca Naţională”, a afirmat Mugur Tolici. AUTORUL RECOMANDĂ Avertisment dur de la BNR. Cel mai mare pericol pentru economie este situația politică. Ce spune purtătorul de cuvânt
În plină austeritate, economiile românilor cresc ca în basme
Deși ne aflăm în plină criză economică, depozitele în lei ale gospodăriilor populaţiei au crescut în luna decembrie 2025 cu 3,6%, faţă de luna noiembrie, până la 266,626 miliarde lei, şi cu 5,7% (-3,6% în termeni reali) faţă de aceeaşi perioadă a anului anterior, arată datele Băncii Naţionale a României (BNR). La sfârşitul lunii decembrie 2025, masa monetară în sens larg a înregistrat un sold de 795,408 miliarde lei. Aceasta a crescut cu 3,5% (3,3% în termeni reali) faţă de luna noiembrie 2025, iar în raport cu decembrie 2024 s-a majorat cu 7,2% (-2,2% în termeni reali). Soldul creditelor acordate de bănci a crescut la 447,337 miliarde lei Soldul creditului neguvernamental acordat de instituţiile de credit a crescut în luna decembrie 2025 cu 0,1% faţă de noiembrie 2025 (-0,1% în termeni reali), până la nivelul de 447,337 miliarde lei. Creditul în lei, cu o pondere de 68,2% în volumul total al creditului neguvernamental, s-a diminuat cu 0,6%. Pe de altă parte, creditul în valută exprimat în lei, cu o pondere de 31,8% în totalul creditului neguvernamental, a crescut cu 1,6% (1,5%, în cazul exprimării indicatorului în euro). Comparativ cu aceeaşi perioadă a anului 2024, creditul neguvernamental a înregistrat o creştere de 6,2% (-3,2% în termeni reali), pe seama majorării cu 3,5% a componentei în lei (-5,7% în termeni reali) şi cu 12,7% a componentei în valută exprimată în lei (9,9% în cazul exprimării indicatorului în euro). Soldul creditului guvernamental acordat de instituţiile de credit a înregistrat o creştere în luna decembrie 2025 de 6% faţă de luna noiembrie 2025, până la 279,903 miliarde lei. De notat că, în raport cu decembrie 2024, acesta s-a majorat cu 11,9% (2% în termeni reali). Depozitele în lei ale populației au crescut cu 3,6% față de luna anterioară Depozitele rezidenţilor clienţi neguvernamentali au crescut în decembrie 2025 cu 4,1% faţă de luna anterioară, până la nivelul de 676,028 miliarde lei. Faţă de aceeaşi perioadă a lui 2024, s-au majorat cu 6,9% (-2,6% în termeni reali). Depozitele în lei ale rezidenţilor, cu o pondere de 68,6% în totalul depozitelor clienţilor neguvernamentali, au crescut cu 5% faţă de luna noiembrie 2025, până la 463,794 miliarde lei. Comparativ cu luna decembrie 2024, acestea s-au majorat cu 4,5% (-4,8% în termeni reali). Depozitele în lei ale gospodăriilor populaţiei au crescut cu 3,6% faţă de luna anterioară, până la 266,626 miliarde lei şi cu 5,7% (-3,6% în termeni reali) faţă de aceeaşi perioadă a anului anterior. Depozitele în lei ale altor sectoare (societăţi nefinanciare şi instituţii financiare nemonetare) s-au majorat cu 6,9% (până la 197,168 miliarde lei) faţă de luna precedentă, iar faţă de luna decembrie 2024, au înregistrat o creştere de 2,9% (-6,2% în termeni reali). Și depozitele în valută au crescut până la 144.242 miliarde lei Depozitele în valută ale rezidenţilor, exprimate în lei, reprezentând 31,4% în volumul total al depozitelor clienţilor neguvernamentali, au crescut cu 2,4% faţă de luna noiembrie 2025, în sold de 212,234 miliarde lei (exprimate în euro, acestea s-au majorat cu 2,2%, însumând 41,626 miliarde euro). Comparativ cu decembrie 2024, indicatorul exprimat în lei a crescut cu 12,5% (9,8%, în cazul exprimării indicatorului în euro). Depozitele în valută ale gospodăriilor populaţiei, exprimate în lei, au crescut cu 2,4% faţă de luna noiembrie 2025, până la 144,242 miliarde lei (exprimate în euro, acestea s-au majorat cu 2,2%, până la 28,291 miliarde euro). Comparativ cu aceeaşi perioadă a lui 2024, creşterea acestui indicator exprimat în lei a fost de 12,9% (10,1%, în cazul exprimării indicatorului în euro). Depozitele în valută ale altor sectoare, exprimate în lei, au crescut cu 2,4% faţă de luna noiembrie 2025, până la 67,991 miliarde lei (exprimate în euro, acestea s-au majorat cu 2,3%, până la 13,335 miliarde euro). Comparativ cu decembrie 2024, indicatorul exprimat în lei s-a majorat cu 11,8% (9%, în cazul exprimării indicatorului în euro). RECOMANDĂRILE AUTORULUI În timp ce în Bulgaria crește numărul milionarilor cu economii la bancă, în România tendința este negativă. Peste 500.000 de români și-au lichidat conturile de economii anul acesta Paradoxul crizei FISCALE. Românii acumulează averi istorice, în timp ce statul este sufocat de datorii și taxe în creștere
Început de an în forță: Guvernul Bolojan deja s-a împrumutat cu 1,2 miliarde de lei de la bănci, într-o singură zi
Guvernul Bolojan a început 2026 în forță și s-a împrumutat cu 1,2 miliarde de lei de la bănci prin două emisiuni de obligațiuni de stat, potrivit datelor publicate de Banca Națională a României (BNR). Marți este programată o licitație suplimentară prin care statul vrea să atragă încă 105 milioane de lei la randamentul stabilit luni pentru obligațiuni. Ministerul Finanțelor a făcut astăzi un nou împrumut de la bănci prin două licitații cu titluri de stat, la dobânzi de 6,44% și 6,65% pe an. În prima licitație, Ministerul Finanțelor a redeschis o emisiune de obligațiuni de stat scadentă în iulie 2030 și a împrumutat 700 milioane de lei, la o dobândă anuală de 6,44%. Din cele 700 de milioane de lei, băncile au subscris 2,283 de miliarde de lei. De asemenea, ministerul a atras 500 milioane de lei printr-o a doua emisiune de obligațiuni de stat la un randament mediu de 6,64% pe an. Ministerul Finanțelor a planificat în luna ianuarie 2026 împrumuturi de la băncile comerciale în valoare de 10 miliarde de lei, la care se poate adăuga 15%, respectiv 1,2 miliarde de lei, din valoarea nominală adjudecată la licitațiile de referință. Suma totală, de 11,2 miliarde de lei, este cu 6,025 miliarde de lei mai mare față de cea care a fost programată în luna decembrie 2025, de 5,175 miliarde de lei, și va fi destinată refinanțării și rambursării anticipate a datoriei publice și finanțării deficitului bugetar. RECOMANDAREA AUTORULUI: Ministerul Finanțelor a publicat lista investițiilor publice semnificative. Care sunt proiectele prioritare în 2026 BNR anunță că rezervele de valută ale României au scăzut la sfârșitul anului trecut. Care sunt cauzele pentru care s-au prăbușit
Care sunt principalele destinații pentru produsele românești. Harta dependenței economice și poziția României: Dacă Germania strănută, România face gripă
Bunurile pe care le produce România ajung, în cea mai mare parte, în țările din Uniunea Europeană. Dintre acestea, cel mai important partener comercial al României este Germania, către care se îndreaptă aproape un sfert din toate bunurile țării, conform celui mai recent raport publicat de Banca Națională a României (BNR). România a înregistrat un export de bunuri însumat la aproximativ 86 de miliarde de euro, în scădere cu 0,3% față de anul 2023. Exporturile au atins cel mai scăzut nivel lunar în august și decembrie, de 6,1 miliarde, iar valoarea maximă a fost înregistrată în octombrie, ajungând la 7,9 miliarde. Volumul importurilor de bunuri a înregistrat o valoare de 119 miliarde de euro, marcând o creștere de 3,2% comparativ cu anul 2023, respectiv un avans de 3,6 miliarde de euro. Cu alte cuvinte, România importă mai mult decât exportă și asta o face vulnerabilă din punct de vedere economic pe plan extern. Gândul prezintă harta cu principalele destinații de export ale României, țări care dacă au probleme economice vor lovi direct și economia României. Balanța comercială a României a avut un deficit de 32,9 miliarde de euro în 2024, ceea ce reprezintă o creștere de 13,6% față de anul anterior. Exporturile au scăzut cu 0,3%, în timp ce importurile au crescut cu 3,2%. Astfel, deficitul balanței bunurilor, exprimat ca pondere în PIB, a înregistrat o creștere de 0,3 puncte procentuale și a ajuns la nivelul de 9,3%, considerat un nivel de avarie, care pune presiune pe leu. Comerțul internațional cu bunuri a constatat deficite Conform analizei soldului balanței bunurilor pe grupe de mărfuri, se observă deficite la următoarele categorii: Produse chimice și plastice: 10,5 miliarde euro Produse minerale: 5,1 miliarde euro Metale comune: 4,5 miliarde euro Produse agroalimentare: 3,1 miliarde euro Textile, confecții și încălțăminte: 2,9 miliarde euro Mașini, aparate, echipamente și mijloace de transport: 2,5 miliarde euro Alte mărfuri: 4,1 milioane euro Singurul excedent a fost înregistrat la categoria produse din lemn și hârtie, cu 72 de milioane de euro. Care sunt partenerii economici principali ai României? Statele-membre ale Uniunii Europene continuă să ocupe poziții de top în rândul partenerilor comerciali ai României. Totuși, Turcia reprezintă singura țară din afara UE care se evidențiază în clasamentul primelor zece destinații de export pentru bunurile produse în România. Germania: 18 miliarde de euro Italia: 7 miliarde Franța: 6 miliarde Ungaria: 5 miliarde Bulgaria: 4 miliarde Polonia: 4 miliarde Țările de Jos: 3 miliarde Turcia: 3 miliarde Cehia: 3 miliarde Spania: 2 miliarde Exportul extracomunitar crește în detrimentul exportului intracomunitar În 2024, valoarea exporturilor în interiorul Uniunii Europene, a ajuns la 62,1 miliarde de euro, ceea ce reprezintă o scădere de 0,5% comparativ cu anul anterior. Exportul de bunuri în afara Uniunii Europene a atins 24 de miliarde de euro, în creștere cu 0,2% față de 2023. Ponderea în total exporturi a ajuns la 27,9%, iar cele mai mari creșteri au fost către Turcia, Marea Britanie și Republica Moldova. Turcia: 3,1 miliarde Marea Britanie: 2,6 miliarde Republica Moldova: 2 miliarde De asemenea, exporturile din România către Statele Unite au atins suma de 2 miliarde de euro, iar cele către Ucraina s-au ridicat la 1,6 miliarde de euro. Procentajul exporturilor românești în industriile de prelucrare Industria de prelucrare a generat exporturi considerabile, atingând următoarele procente, raportate la valoarea totală: Industria autovehiculelor de transport rutier: 21% din exportul total al anului 2024 Industria de echipamente electrice: 13,4% Industria de mașini, utilaje și echipamente: 8,6% Industria calculatoarelor și a produselor electronice și optice: 6,3% Industria de produse din cauciuc și mase plastice: 5,9% Industria metalurgică: 4,8% Cele mai consistente valori numerice În contextul economiilor naționale, se pot evidenția următoarele categorii principale cu impact financiar substanțial: Mărfuri generale: 86,2 miliarde de euro Autovehicule rutiere: 18 miliarde Echipamente electrice: 11,5 miliarde Mașini, utilaje, echipamente: 7,4 miliarde Agricultură, silvicultură și pescuit: 5 miliarde Metalurgie: 4 miliarde Produse alimentare: 3 miliarde Produse farmaceutice: 1,9 miliarde Industria extractivă: 1 miliarde Unde s-au înregistrat scăderi evidente și de ce? În 2024, majoritatea exporturilor, reprezentând 58,9% din total, au fost bunuri pentru consum intermediar, și-anume materii prime și componente folosite de companii pentru a produce bunuri finale care sunt, mai departe, integrate sau consumate în procesul de producție. Printre acestea, în raportul BNR, se menționează: Componente auto și anvelope Echipamente pentru controlul sau distribuția electricității Fire electrice Combustibili Gaz de sondă Grâu, porumb, semințe de floarea-soarelui și orz. Cele mai semnificative diminuări ale exporturilor au fost semnalate la următoarele categorii de produse: porumb, semințe de rapiță, grâu, fire și cabluri. Aceste scăderi au fost determinate atât de reducerea volumelor exportate, cât și de deprecierea prețurilor pe piețele externe. Este de bine sau de rău? Deși exporturile românești par să evolueze bine la nivel internațional, crescând în sectoare-cheie din Europa, deficitul extern al României rămâne negativ. Acest lucru arată că țara depinde tot mai mult de finanțarea din afara granițelor, potrivit raportului BNR. Pentru a diminua deficitul extern, este esențial să creștem producția locală astfel încât să satisfacem cererea internă, în paralel cu intensificarea exporturilor în domeniile unde avem avantaje competitive. RECOMANDĂRILE AUTORULUI: Poziția economică externă a României este din ce în ce mai slabă. Presiunea pe leu, la cote maxime România e codașa Uniunii Europene la încasarea de TVA. Șeful ANAF spune că a găsit strategia câștigătoare pe 2026 pentru a combate evaziunea fiscală
Poziția economică externă a României este din ce în ce mai slabă. Presiunea pe leu, la cote maxime
Deficitul de cont curent al României, care înseamnă diferența dintre valuta care intră în țară și valuta care iese, a ajuns anul trecut la peste 8% din PIB. Este un semnal de alarmă, pentru că înseamnă că presiunea pe moneda națională este din ce în ce mai mare, iar, fără intervenția Băncii Naționale a României, leul se devalorizează. Banca Națională a României (BNR) a publicat raportul anual privind balanța de plăți și poziția investițională internațională a țării și arată declinul țării pe plan extern. Conform raportului, deficitul de cont curent a ajuns la 28,9 miliarde de euro – echivalentul a 8,2% din PIB, față de 6,7% în anul precedent. Drept urmare, acest nivel se situează printre cele mai înalte din Uniunea Europeană și indică o gravă problemă structurală: economia României importă mai mult decât exportă către piețele externe. Sursa: BNR Dar este vorba de exportul și importul de bunuri, mai degrabă decât de servicii. Este deja o poveste veche faptul că România exportă porumb și importă mălai, sau exportă grâu și importă aluat congelat. Astfel s-a ajuns la un deficit comercial la bunuri de câteva zeci de miliarde de lei. Pe de altă parte, România exportă în materie de servicii mai mult deâct importă. Spre exemplu, serviciile IT înregistrează excedent, la fel și serviciile de transport. În ceea ce privește turismul, românii în continuare cheltuiesc mult mai mulți bani în străinătate decât banii pe care îi lasă turiștii străini în România. Deficitul extern, un semnal de alarmă pentru poziția economică externă României Teoretic, contul curent evidențiază relațiile economice ale României cu restul lumii, incluzând tranzacțiile comerciale, prestarea de servicii, fluxurile de venituri și transferurile internaționale. Raportul BNR evidențiază că principalii parteneri economici ai României sunt Germania, Italia, Franța, Ungaria și Bulgaria. Având în vedere că România importă un procent mare de bunuri de la partenerii săi economici, se poate afirma că economia românească actuală se bazează pe finanțare externă pentru a funcționa. Acest aspect poate genera o presiune asupra „leului” în sensul devalorizării monedei naționale în raport cu alte valute. Cererea crescută pentru valută străină, comparativ cu cererea scăzută pentru monedă națională poate cauza, mai departe, deprecierea cursului de schimb al monedei naționale. „Totuși, acest impact negativ a fost limitat de influența favorabilă adusă de majorarea exportului net de servicii de telecomunicații, informatice și informaționale și de ușoara reducere a deficitului balanței turismului”, a raportat BNR. Cum am ajuns aici? Raportul BNR a indicat următoarele cauze principale ale deficitului extern: Creșterea importurilor și stagnarea exporturilor; Deficitul balanței bunurilor a ajuns la aproape 33 de miliarde de euro, reflectând o competitivitate slabă a producției interne și cererea internă ridicată; Serviciile au adus un surplus mai mic decât în anul anterior, în special pe fondul scăderii veniturilor din transporturi și servicii pentru afaceri; Intrările de fonduri europene cu caracter curent au scăzut, diminuând o sursă importantă de echilibrare a contului curent. De asemenea, datele BNR ne arată că principalul contribuitor la această deteriorare este sectorul public. În ceea ce privește sectorul privat, se poate remarca un relativ echilibru din punct de vedere extern. Va reuși România să remedieze acest deficit în timp util? Reducerea deficitului de cont curent depinde de creșterea producției locale pentru a acoperi cererea internă și de dezvoltarea exporturilor unde există avantaje competitive, astfel încât să susținem importurile. „Din punctul meu de vedere, am făcut câțiva pași mici în direcția bună, de a echilibra bugetul, de a reduce deficitul bugetar. Dar nu am făcut încă reforme”, a afirmat președintele UDMR, Kelemen Hunor, la Digi24. Potrivit unor experți, pe termen scurt situația poate fi controlată. Totuși, pe termen mediu, costurile de finanțare cresc, capacitatea de reacție la șocuri scade, iar cheltuielile trebuie inevitabil ajustate. De menționat este că pericolul principal al deficitului extern îl reprezintă vulnerabilitatea națională. În acest sens, statele cu deficite persistente și datorii externe mari sunt mai vulnerabile la schimbările neprevăzute ale pieței. În plus, dacă investitorii străini își pierd încrederea și decid să retragă capitalul, acest fenomen poate genera o „oprire bruscă” a fluxurilor de capital, având potențialul de a provoca o criză valutară sau o recesiune economică profundă. Opinia finală a BNR Încheierea raportului Băncii Naționale pare încurajatoare, în ciuda carențelor naționale: „Deși raporturile față de PIB și exporturi semnalează o dependență mai accentuată de finanțarea externă, profilul extern rămâne, conform evaluărilor Comisiei Europene, într-o zonă de risc moderat, cu vulnerabilități monitorizate care nu depășesc nivelurile de alertă și cu un nivel adecvat al rezervelor care sprijină soliditatea poziției externe.” AUTORUL RECOMANDĂ:
Euro, aproape de un nou record după alegeri. BNR a făcut anunțul astăzi: leului îi slăbește puterea
Moneda naționlă s-a depreciat în raport cu euro, dar s-a apreciat față de dolarul american. Banca Națională a României a publicat cursul valutar de referință pentru miercuri, 3 decembrie 2025. Euro a fost cotat la 5,0910 lei, în creștere ușoară față de ședința de marți, când se situa la 5,0893 lei. Dolarul american a continuat scăderea accentuată și a coborât până la 4,3656 lei, față de 4,3849 lei în ziua precedentă, mai exact un minus de aproape 2 bani. Francul elvețian a fost calculat la 5,4516 lei, o creștere marginală comparativ cu marți (5,4481 lei). Lira sterlină s-a apreciat la 5,7984 lei, după ce în ședința anterioară fusese cotată la 5,7849 lei. Gramul de aur a înregistrat o scădere și a fost evaluat miercuri la 589,2664 lei, în coborâre față de marți (590,0719 lei). Foto: Mediafax RECOMANDAREA AUTORULUI: Isărescu spulberă toate speranțele: Euro nu va mai scădea sub 5 lei niciodată Cât trebuie să contribui lunar la Pilonul III ca să obții o pensie cu 500, 1.000 sau 2.000 lei mai mare. Simulări reale pe 20–30 de ani
Huzur la BNR. Instituția condusă de Isărescu cumpără fructe de mare de 1 milion de euro
Țara arde și băncile se arpovizionează. Banca Națională a României a plătit 1.100.000 euro în două licitații pentru fructe de mare, pește și legume proaspete. BNR se apără și spune că e vorba de achiziții pe termen lung controlate de Curtea de Conturi, iar angajații scot bani din propriul buzunar pentru mesele consumate la cantină. În această vară BNR a deschis două licitații pentru cantina instituției. În prima licitație s-au achiziționat fructe de mare, pește proaspăt și congelat și alte preparate din pește pentru suma de 1.954.360 lei, arată o anchetă realizată de Newsweek. În cea de a doua licitație, s-au achiziționat „legume proaspete și legume conservate, pentru buna desfășurare a activității unităților tip restaurant și cantină care funcționează în cadrul Băncii Naționale a României”, în valoare de doar 3.593.820 de lei. Cum justifică BNR cheltuiala cu fructele de mare Dan Suciu, purtătorul de cuvânt al BNR, a reacționat și spune că e vorba de achiziții curente care se plătesc pe măsură ce se consumă produsele. „Cei 2.000 de angajați își plătesc masa la cantină. Sumele respective sunt controlate de Curtea de Conturi. Sunt cheltuieli curente”. Investiția de peste 1 milion de euro în alimente reflectă angajamentul BNR față de bunăstarea angajaților săi. Același purtător de cuvânt spune că angajații nu beneficiază doar de mese sănătoase ci și de un număr de 12 salarii la pensie, ceea ce înseamnă stabilitate financiară și un mediu de lucru atractiv. Chiar dacă BNR se preocupă de sănătatea angajaților și de satisfacția lor financiară, transparența cheltuielior pentru cantină ridică semne de întrebare în rândul oamenilor. Sumele alocate pentru mâncare sunt substanțiale și au nevoie de o justificare mai clară, mai ales în contextul economic greu în care se află România. Dan Suciu spune că toate procesele de achiziție sunt supuse unor reglementări stricte și sunt verificate de inistituțiile competente, dar ar trebui ca acestea să fie gestionate mai transparent pentru a menține încrederea publicului. RECOMANDAREA AUTORULUI: Cu cât a crescut inflația, de fapt. Gândul face o analiză direct pe bonurile de cumpărături. Unele prețuri s-au TRIPLAT Mulți români își fac stocuri de alimente de teama războiului sau a SCUMPIRILOR. Unii au început deja căutările după carnea de porc pentru Crăciun