Cel mai slab leu din istorie. Euro a crescut până la 5,14 lei la cursul BNR
Banca Naţională a României a anunţat un curs de referinţă de 5,1417 lei/euro, în creştere cu 4 bani faţă de nivelul de ieri, 29 aprilie, când BNR a anunţat un curs de referinţă de 5,1004 lei/euro. De asemenea, moneda europeană a ajuns pe piaţa interbancară la 5,15 lei. Gândul a prevenit încă de ieri că urmează ca evoluția cursului valutar să fie folosită pe post de sperietoare. Cu rezerve valutare de 67 de miliarde de euro, ceea ce guvernatorul Isărescu clamează ca misiunea primordială a BNR – menținerea cursului – iată că eșuează. Coincidență sau nu, variațiile de curs apar în general în momente-cheie și generează emoție. Cursul valutar BNR comunicat în 30 aprilie 2026: 1 EURO = 5.1417 Lei +0.0413 Lei 1 USD = 4.3965 Lei +0.0370 Lei 1 EURO = 1.1695 USD -0.0005 USD Tensiunile politice se transmit în îngrijorarea piețelor În contextul crizei politice declanșate de PSD, care s-a aliat cu AUR pentru a îl demite pe premierul Ilie Bolojan, investitorii au început să vândă iar din deținerile lor de obligațiuni în lei ale României și să își retragă banii din România, ceea ce pune presiune pe curs din moment ce la retragere leii investitorilor se schimbă în valută. În același timp, populația se refugiază în general în euro în perioade de incertitudine, paradoxal inclusiv din cauza temerilor de depreciere eventuală a leului, element ce pune presiune suplimentară pe curs. Ce efecte are deprecierea monedei naționale Efectele acestei deprecieri se vor resimți imediat în buzunarele românilor. O depreciere controlată spre pragul de 5,2 lei este deja vizibilă în piața interbancară, însă scenariul pesimist vizează o explozie a prețurilor la combustibil. Pe lângă scumpirile de la pompă, instabilitatea politică a dus deja la creșterea dobânzilor la care statul se împrumută, acestea ajungând la 7,4%. Această schimbare înseamnă un cost suplimentar de 250 de milioane de euro pentru bugetul de stat, bani care reprezintă doar dobânzi acumulate într-un interval scurt de timp. Rata de schimb a crescut brusc după primul tur al alegerilor prezidențiale Nu este pentru prima dată când pragul psihologic de 5 lei este depășit într-un context politic tensionat. În mai 2025, moneda națională s-a depreciat semnificativ față de euro și a fost pentru prima dată în istorie când pragul psihologic de 5 lei/euro a fost depășit. Recordul a fost înregistrat în contextul alegerilor prezidențiale în care Nicușor Dan și George Simion au intrat în turul al doilea, după anularea primului tur al prezidențialelor din noiembrie 2024. Situația a apărut după aproximativ 2 ani în care Banca Națională a menținut cursul de schimb, inclusiv până la alegeri, la limita de 4,97 de lei/euro. Guvernatorul BNR, Mugur Isărescu, a declarat atunci că leul ar fi fost „imposibil de apărat” și că România „s-a jucat cu focul”. RECOMANDAREA AUTORULUI: Deja vu. Se pregătește operațiunea „euro sugrumă leul / țara intră în faliment” dacă pleacă Bolojan Euro a sărit de 5,1 lei. Se repetă scenariul sperietorii „explodează cursul” dacă pică guvernul Bolojan? Aceeași amenințare, folosită și în campania electorală a lui Nicușor Dan
Rezervele de valută ale BNR au crescut cu 2 miliarde de euro. Ce muniție de apărare a leului are Isărescu
Banca Națională a României (BNR) a anunțat că rezervele valutare ale României au crescut, în martie 2026, cu 2 miliarde de euro față de luna precedentă. Astfel, la 31 martie 2026 rezervele valutare erau 67,032 miliarde euro, în creștere față de 65,023 miliarde euro la 28 februarie 2026. În cursul lunii martie, instituția a înregistrat intrări de 9,424 milioane de euro reprezentând modificarea rezervelor minime ân valută constituite de credit la BNR, alimentarea conturilor Ministerului Finanțelor și altele. „În cursul lunii au avut loc următoarele operaţiuni: Intrări de 9.424 milioane euro, reprezentând: modificarea rezervelor minime în valută constituite de instituțiile de credit la BNR; alimentarea conturilor Ministerului Finanțelor (inclusiv sumele rezultate din emisiunile unor euroobligațiuni ale Ministerului Finanțelor în valoare nominală de 3.000 milioane euro și în dolari americani în valoare nominală de aproximativ 1.731 milioane euro) și altele”. De asemenea, au fost înregistrate ieșiri de 7,415 milioane de euro reprezentând modificarea rezervelor minime în valută constituite de instituțiile de credit la BNR, plăți de rate și dobânzi în contul datoriei publice denominate în valută și plăți din contul Comisiei Europene. „Ieşiri de 7.415 milioane euro, reprezentând: modificarea rezervelor minime în valută constituite de instituțiile de credit la BNR; plăți de rate și dobânzi în contul datoriei publice denominate în valută (aproximativ EUR 638 milioane); plăţi din contul Comisiei Europene și altele”. Nivelul rezervei de aur s-a menținut De altfel, nivelul rezervei de aur s-a menținut la 103,6 tone. În condițiile evoluțiilor prețurilor internaționale, valoarea acesteia s-a situat la 13,2 miliarde euro. În total, rezervele internaționale ale României (valute plus aur) la 31 martie 2026 au fost de 80 miliarde de euro, față de 79 miliarde de euro la 28 februarie 2026. Plăţile scadente în luna aprilie 2026 în contul datoriei publice denominate în valută, directe sau garantate de Ministerul Finanţelor, însumează circa 365 miliarde euro. RECOMANDAREA AUTORULUI: Surpriză de la BNR. În prima zi de criză politică în România, leul a crescut față de euro BNR a anunțat cu cât a crescut datoria externă a României, în primele 2 luni ale anului 2026
BNR a numărat toți banii din România. Câți lei sunt în total în circulație, cash sau în conturi în țară
Banca Națională a României (BNR) a anunțat că masa monetară în sens larg (M3) a ajuns la un sold de peste 793 de miliarde de lei în martie 2026. Totalul banilor din România a crescut cu 0,5% față de luna februarie 2026, iar în raport cu aceeași lună din anul precedent s-a majorat cu 7,3%. În termeni reali însă, puterea de cumpărare a banilor a scăzut cu 2,4%, arată datele BNR. Ce reprezintă masa monetară și din ce este compusă Masa monetară reprezintă totalitatea banilor aflați în ciruclație sub formă de numerar și depozite, Aceasta funcționează ca mijloc de schimb și este monitorizată prin agregate monetare (M1, M2, M3), în funcție de lichiditate și influențează direct inflația și politica economică. Potrivit datelor BNR, componenta M1 (masă monetară în sens larg), compusă din numerar și depozite overnight (banii din conturile curente) a crescut cu 0,1% față de luna februarie până la 475,79 miliarde de lei. Deși banii din conturile curente au crescut cu 0,4%, numerarul din buzunarele românilor a scăzut cu 0,8% față de luna februarie. Sursa: Banca Națională a României Componenta M2 (masa monetară intermediară), compusă din M1 și banii puși la bancă pe termen scurt au crescut cu 0,5% față de luna februarie până la 793,53 miliarde de lei. Ultima componentă, M3 (masa monetară în sens larg), este compusă din tot ceea ce se află în M2 dar și alte surse de bani (împrumuturi din operațiuni repo, acțiuni/unități de fond ale fondurilor de piață monetară, titluri de natura datoriei emise cu maturitate de până la doi ani inclusiv). Astfel, toți banii din România însumează 793,53 miliarde de lei, adică 156 miliarde de euro. Împrumuturile populației au crescut Soldul creditelor acordate de bănci a crescut în martie, însumând un total de 453,7 miliarde de lei. Motorul acestei creșteri fost reprezentat în special de gospodăriile populației, care au contractat credite în lei cu 9,9% mai mult decât în primăvara anului precedent. La polul opus se află companiile care au făcut împrumuturi în lei cu 5,3% mai puține față de aceeași perioadă a anului trecut. În schimb, împrumuturile în valută din sectorul privat au crescut cu 19,3% într-un singur an. Sursa: Banca Națională a României România a continuat tradiția împrumuturilor Statul a continuat să se împrumute de la băncile comerciale astefl că, soldul creditului guvernamental a crescut cu 1,8% într-o singură lună și ajuns la apropae 280 de miliarde de lei. Comparativ cu aceeași lună a anului trecut, datoria statului către bănci a crescut cu 11,6%. „Soldul creditului guvernamental acordat de instituțiile de credit a înregistrat o creștere în luna martie 2026 de 1,8 la sută față de luna februarie 2026, până la 279 814,4 milioane lei. În raport cu martie 2025, acesta s-a majorat cu 11,6 la sută (1,6 la sută în termeni reali).”, arată datele BNR. De asemenea, creditul neguvernamental acordat de instituțiile de credit a atins 453,79 miliarde lei, în creștere cu 1,1% față de luna precedentă. Comparativ cu aceeași perioadă a anului trecut, creditul neguvernamental a crescut cu 7,1% pe seama majorării cu 3,7% a componentei în lei și cu 15,1% a componentei în valută exprimată în lei. RECOMANDAREA AUTORULUI: O țară chinuită degeaba. Încasările guvernului Bolojan din taxe au rămas aproape la fel ca în 2025, după avalanșa de impozite crescute și „reforme”. Gândul prezintă cifrele oficiale BNR: Depozitele în lei și valută ale populației au scăzut în ianuarie 2026 în comparație cu luna trecută
BNR a anunțat cu cât a crescut datoria externă a României, în primele 2 luni ale anului 2026
Datoria externă totală a României a crescut cu 1,5 miliarde de euro, până la 229,9 miliarde de euro, în primele două luni ale acestui an, arată datele publicate miercuri de BNR, potrivit Mediafax. Așadar, în perioada ianuarie-februarie 2026, datoria externă totală a crescut cu 1,5 miliared de euro, până la 229,9 miliarde de euro, a indicat BNR. Datoria externă pe termen lung a însumat 182,5 miliarde euro la 28 februarie 2026, fiind în creștere cu 1,2% față de 31 decembrie 2025, iar datoria externă pe termen scurt a înregistrat la 28 februarie 2026 nivelul de 47,4 miliarde euro, în scădere cu 1,5 la sută față de 31 decembrie 2025. De asemenea, rata serviciului datoriei externe pe termen lung a fost 12,9 la sută în perioada ianuarie-februarie 2026, în comparație cu 18,4 la sută în anul 2025. Gradul de acoperire a importurilor de bunuri și servicii la 28 februarie 2026 a fost de 6,7 luni, în comparație cu 6,0 luni la 31 decembrie 2025. Pe termen scurt, gradul de acoperire a datoriei externe, calculată la valoarea reziduală, cu rezervele valutare la BNR la 28 februarie 2026, a fost de 107,3 la sută, în comparație cu 104,4 la sută la 31 decembrie 2025. În intervalul ianuarie-februarie 2026, contul curent al balanţei de plăţi a înregistrat un deficit de 3,1 miliarde de milioane euro, în comparație cu 3,6 miliarde euro în perioada ianuarie-februarie 2025. În structura sa, balanţa bunurilor a consemnat un deficit mai mic cu 932 milioane euro, balanța serviciilor a înregistrat un excedent mai mic cu 225 milioane euro, iar balanța veniturilor primare și cea a veniturilor secundare au avut deficite mai mari cu 251 milioane euro, respectiv cu 9 milioane euro. În ce privește investiţiile directe ale nerezidenţilor în România, acestea au însumat 1 128 milioane euro (comparativ cu 854 milioane euro în perioada ianuarie – februarie 2025), din care participațiile la capital (inclusiv profitul reinvestit estimat) au totalizat valoarea netă de 1 180 milioane euro, iar creditele intragrup au înregistrat valoarea netă negativă de 52 milioane euro. Autorul recomandă: Când ar putea adopta România euro. Ce avantaje cheie ne-ar aduce moneda europeană
Când ar putea adopta România euro
Adoptarea monedei europene reprezintă un obiectiv strategic pe agenda publică a țării. Adoptarea monedei euro ar reduce riscul derapajelor de politică economică și ar susține continuitatea reformelor, subliniază Leonardo Badea, prim-viceguvernatorul Băncii Naţionale a României. Potrivit oficialului BNR, aderarea României la zona Euro ar marca trecerea de la statutul de economie care face eforturi pentru menţinerea convergenţei la cel de participant deplin la mecanismele decizionale ale cadrului economic european. Leonardo Badea / Mediafax Foto, Andreea Alexandru Se reduce riscul derapajelor economice și se accelerează reformele „Într-un context caracterizat de numeroase constrângeri şi de volatilitate ridicată, obiectivul adoptării monedei unice reduce riscul derapajelor de politică economică şi susţine continuitatea reformelor. Acest obiectiv poate structura o foaie de parcurs clară pentru consolidarea echilibrelor interne şi externe, favorizând o convergenţă sustenabilă. Un efect esenţial al acestui proces este ancorarea aşteptărilor investitorilor. Angajamentul credibil faţă de integrarea monetară transmite semnalul că România îşi asumă un parcurs predictibil, bazat pe stabilitate şi disciplină economică. Adoptarea ar avea efecte favorabile din perspectiva fluxurilor de capital străin”, a declarat pentru DigiEconomic prim-viceguvernatorul BNR. Prim-viceguvernatorul BNR a oferit exemplul Croației, o țară în care procesul de adoptare a monedei a avansat substanțial, pe fondul majorității politice coerente. Dubrovnik, orașul croat de la malul mării, considerat constant unul dintre cele mai bune din lume „În Croaţia, adoptarea euro a fost susţinută printr-un angajament instituţional clar şi continuu, reflectat inclusiv în parcursul etapizat: ajustarea macroeconomică, intrarea în ERM II, asumarea Uniunii Bancare. Acest lucru a permis menţinerea direcţiei strategice indiferent de fluctuaţiile conjuncturale”, subliniază Badea. În cazul României, un astfel de proiectmajor poate fi realizat doar cu suportul majorității din Parlament. Astfel, este implicată nevoia de strategie pe termen lung, care să rămână pe agenda publică a țării indiferent de clasa politică de la guvernare. Condițiile care trebuie îndeplinite pentru adoptarea euro Condițiile adoptării euro sunt următoarele: consolidare fiscală menţinerea stabilităţii macroeconomice reforme structurale participarea la mecanismele europene premergătoare adoptării euro. Ce avantaje ar avea România dacă ar adera la Zona Euro Leonardo Badea mai arată că beneficiile adoptării euro nu se opresc la eliminarea riscului valutar și la scăderea costurilor de finanțare, ci implică o integrare mai profundă a sistemului financiar românesc în arhitectura europeană. „Participarea deplină la mecanismele Uniunii Economice şi Monetare consolidează rezilienţa sectorului financiar şi sporeşte eficienţa alocării capitalului”, mai afirmă Badea. În cazul companiilor, adoptarea monedei unice are ca efect un acces mai facil şi mai ieftin la finanţare pentru investiţii. Pentru populaţie, aduce condiţii mai favorabile de creditare, așadar o creştere a bunăstării. AUTORUL RECOMANDĂ Aderarea Bulgariei la zona euro are semne bune: nu a dus la dublarea prețurilor și inflația este la un minim istoric Nicușor Dan fixează un obiectiv ambițios, aderarea la Euro: „România trebuie să se integreze în economia europeană”
Românii, din ce în ce mai economi. Ultimele cifre de la BNR în privința depozitelor la bănci
Depozitele rezidenților clienți neguvernamentali au crescut, în februarie 2026, cu 0,7% față de luna anterioară, până la nivelul de 668,718 miliarde lei. În comparație cu aceeași perioadă a anului trecut depozitele au crescut cu 6,7% (-2,4% în termeni reali), arată datele publicate de Banca Națională a României (BNR). BNR anunță că depozitele în lei ale rezidenților, cu o pondere de 68,6% în totatul depozitelor clienților neguvernamentali, au crescut cu 1,3% comparativ cu luna precedentă și au depășit 458,781 miliarde lei. De asemenea, depozitele în lei ale gospodăriilor populației s-au majorat cu 1,4% față de luna ianuarie, până la 270,218 miliarde lei și cu 6,7% (-2,4% în termeni reali) față de aceeași perioadă a anului anterior. Și depozitele în lei ale altor sectoare au crescut cu 1% față de luna anterioară până la aproape 188,563 miliarde lei, iar raportat la februarie 2025 au înregistrat un avans de 1,7% (-7% în termeni reali). Sursa: Banca Națională a României Depozitele în valută ale rezidenților, exprimate în lei, care reprezintă 31,4% în volumul total al depozitelor clienților neguvernamentali, au scăzut cu 0,5% față de luna ianuarie și au ajuns până la nivelul de 209,936 miliarde lei. Comparativ cu luna februarie a anului anterior, indicatorul exprimat în lei a crescut cu 11,7% (9,1% în cazul exprimării indicatorului în euro). De asemenea, depozitele în valută ale gospodăriilor, exprimate în lei, au rămas neschimbate față de luna precedentă și au consemnat o creștere marginală de doar 0,02%, până la 142,726 miliarde lei. Raportat la aceeași perioadă a anului 2025, creșterea acestui indicator a fost de 11,7% (9,1% în cazul exprimării indicatorului în euro). Soldul creditelor acordate de bănci a crescut la 449,017 miliarde lei Soldul creditului neguvernamental acordat de instituţiile de credit a crescut în februarie 2026 cu 0,6% faţă de ianuarie 2026, până la nivelul de 449,017 miliarde lei. Creditul în lei, cu o pondere de 67,8% în volumul total al creditului neguvernamental, s-a majorat cu 0,3%, iar creditul în valută exprimat în lei, cu o pondere de 32,2% în totalul creditului neguvernamental, a crescut cu 1,2% (evoluţie similară în cazul exprimării indicatorului în euro). Comparativ cu aceeaşi perioadă a anului 2025, creditul neguvernamental a înregistrat o creştere de 6,8% (-2,3% în termeni reali), pe seama majorării cu 3,7% a componentei în lei (-5,2% în termeni reali) şi cu 14,2% a componentei în valută exprimată în lei (11,6% în cazul exprimării indicatorului în euro). Sursa: Banca Națională a României RECOMANDAREA AUTORULUI: În plină austeritate, economiile românilor cresc ca în basme. Depozitele în lei au crescut în decembrie 2025 până la 266,626 miliarde lei Guvernatorul BNR, Mugur Isărescu, avertizează: „Dacă nu corectăm deficitul bugetar, pierdem tot ce am câștigat în ultimele luni”
Vești proaste de la BNR. Datoria externă totală a României a crescut cu 1,9 mld. euro în ianuarie 2026. La cât se ridică povara totală
Datoria externă totală a României a crescut în ianuarie cu 1,9 miliarde de euro până la 229,3 miliarde de euro, arată datele publicate de Banca Națională a României (BNR). Din suma totală, datoria externă pe termen lung a crescut cu 1,3% față de 31 decembrie 2025, în timp ce datoria externă pe termen scurt a înregistrat o scădere cu 0,6% față de aceeași dată. Conform raportului publicat de instituție, în ianuarie, contul curent al balanței de plăți a înregistrat un deficit de 997 de milioane de euro, comparativ cu 1.032 milioane euro în luna ianuarie 2025. În structura acestuia, balanța bunurilor a consemnat un deficit mai mic cu 414 milioane euro, balanța serviciilor a înregistrat un excedent mai mic cu 12 milioane euro, balanța veniturilor primare a adus o contribuție negativă de 530 milioane euro, iar balanța veniturilor secundare a înregistrat un excedent mai mare cu 183 milioane euro. Sursa: Banca Națională a României „În luna ianuarie 2026 contul curent al balanţei de plăţi a înregistrat un deficit de 977 milioane euro, comparativ cu 1 032 milioane euro în luna ianuarie 2025. În structura acestuia, balanţa bunurilor a consemnat un deficit mai mic cu 414 milioane euro, balanța serviciilor a înregistrat un excedent mai mic cu 12 milioane euro, balanța veniturilor primare a adus o contribuție negativă de 530 milioane euro, iar balanța veniturilor secundare a înregistrat un excedent mai mare cu 183 milioane euro”, arată datele BNR. Datoria externă pe termen lung a însumat 181,7 miliarde de euro la 31 ianuarie 2026, în creștere cu 1,3 la sută față de 31 decembrie 2025. Datoria externă pe termen scurt a înregistrat la 31 ianuarie 2026 nivelul de 47,6 miliarde de euro, în scădere cu 0,6 la sută față de 31 decembrie 2025. Rata serviciului datoriei externe pe termen lung a fost 11,8 la sută în luna ianuarie 2026, comparativ cu 17,2 la sută în anul 2025, iar gradul de acoperire a datoriei externe pe termen scurt, calculată la valoarea reziduală, cu rezervele valutare la BNR la 31 ianuarie 2026 a fost de 109,6 la sută, comparativ cu 104,8 la sută la 31 decembrie 2025. RECOMANDAREA AUTORULUI: BNR confirmă dezastrul economiei românești. Datoria externă totală a României a crescut cu aproape 24 mld. euro în 2025. Povara totală a ajuns la 227 mld. euro BNR vine cu vești proaste la început de an: Datoria externă totală a României a crescut cu 24 mld. euro în perioada ianuarie-noiembrie 2025. Povara totală a ajuns la 227 mld. euro
Cumperi un apartament prin bancă, plătești triplu în România. Țara noastră are cele mai mari dobânzi din Europa. Care este situația în Bulgaria, Ungaria sau Grecia. Date oficiale de la bănci
Când prețurile cresc și dobânzile urmează același trend ascendent, presiunea pe bugetul românilor devine tot mai apăsătoare. Pentru mulți dintre aceștia, plata ratelor lunare a devenit o adevărată provocare, mai ales atunci când veniturile nu țin pasul cu inflația și cu dobânzile uriașe oferite de bănci. De altfel, aproape 17.500 de apartamente s-au vândut în primele două luni din 2026, cu 21% mai puține față de anul precedent, arată datele Agenției Naționale pentru Cadastru și Publicitate Imobiliară (ANCPI). În plus, tendința de scădere înregistrată în luna ianuarie 2026 a continuat și în următoarea lună, astfel că, dacă în ianuarie s-au vândut cu 25% mai puține apartamente față de aceeași lună a anului trecut, în februarie s-au vândut cu 20% mai puține unități față de februarie 2025. Romanii plătesc cele mai mari dobânzi la creditele ipotecare din Europa La nivel european, ratele medii ale dobânzilor pentru creditele ipotecare diferă în funcție de țară, de politica monetară, nivelul inflației și riscul economic perceput de bănci. În cazul României, dobânda medie efectivă pentru un credit ipotecar este de aproximativ 6,5%, în timp ce în zona euro media este de aproximativ 3,6%. Banca Națională a României (BNR) a menținut dobânda-cheie la 6,5% în 2026, însă dobânda medie oferită de bănci pentru creditele ipotecare este de aproximativ 7,7%. De partea cealaltă a baricadei, în alte state europene, costul finanțării pentru un credit ipotecar este mult mai mic. În Bulgaria, dobânzile pentru creditele ipotecare sunt printre cele mai mici din Europa, în jur de 2,6 – 2,8%, în Grecia aproximativ 3%, iar în Spania dobânzile se situează în general între 3,2 – 3,5%. Singura situație similară cu cea a României se regăsește în Ungaria, unde dobânzile medii la creditele ipotecare se situează la aproape 6,8%. Cu toate acestea, guvernul de la Budapesta a introdus programe de sprijin pentru cumpărătorii de case care pot reduce costul efectiv al dobânzii pentru anumite categorii de credite. Diferențele de dobânzi între România și celelalte state europene sunt uriașe Potrivit unor simulări realizate pe baza ofertelor publicate de mai multe bănci din Europa, costul total al dobânzii pentru un credit ipotecar de 100.000 de euro, pe 30 de ani, diferă semnificativ între statele europene. În România, suma totală plătită de un client pentru un credit ipotecar poate ajunge la 205.000 de euro. În Ungaria, costul estimat este de circa 93.000 de euro, iar în Grecia dobânda totală se situează în jurul valorii de 72.000 de euro. La polul opus, se află țări precum Spania, unde dobânda totală pentru un credit de 100.000 de euro este estimată la aproximativ 56.000 de euro, iar în Bulgaria, se situează în jurul valorii de aproximativ 57.000 de euro. Difrențele sunt semnificative în special din cauza dobânzilor practicate pe piețele locale și de indicatorii de referință folosiți pentru calculul creditelor ipotecare. În România, majoritatea creditelor ipotecare sunt legate de indicatori precum IRCC sau ROBOR, în timp ce creditele pentru majoritatea statelor din zona euro sunt indexate de EURIBOR, un indicator care a avut valori mai reduse în ultimii ani. În cazul României este și mai greu pentru că BNR a decis menținerea dobânzii-cheie la 6,5%, un semn clar că dobânzile nu vor scădea prea curând. Ce înseamnă asta pentru un român care vrea să-și cumpere o casă Diferențele dintre nivelurile dobânzilor reflectă faptul că, în România, suma totală plătită pentru un credit ipotecar de 100.000 de euro, pe 30 de ani, poate ajunge foarte aproape de dublu sau chiar peste dublul sumei împrumutate, dacă dobânda rămâne ridicată pe întreaga durată a creditului. În condițiile în care dobânzile rămân ridicate, iar veniturile nu cresc în același ritm, accesul românilor la locuințe va deveni din ce în ce mai dificil. Acest lucru se reflectă deja în scăderea numărului de tranzacții imobiliare și ar putea avea efecte pe termen lung asupra pieței imobiliare din România. RECOMANDAREA AUTORULUI: Dobânzile sar în aer începând de astăzi. Indicele IRCC crește la un maxim istoric. Automat, explodează și RATELE românilor. Cu cât, vezi calculele Piața imobiliară a României în 2026, sub presiunea fiscală și economică. Lecția bulgară: Piața imobiliară de la Sofia este în plină expansiune, prețurile au crescut cu 156% în ultimii 10 ani
BNR avertizează că prețurile vor scădea mai greu decât se speră. Ce se întâmplă cu inflația și salariile în 2026
Banca Națională a României a publicat o analiză care arată că lupta cu scumpirile devine mai dificilă. Deși se aștepta ca prețurile să scadă mai rapid, noile date indică o „înrăutățire” a situației, ceea ce înseamnă că inflația va rămâne la un nivel ridicat pe o perioadă mai lungă de timp. Potrivit BNR, scăderea inflației va fi mai lentă decât s-a calculat inițial. Se estimează că în vara acestui an vom avea o creștere a prețurilor de aproape 10% și abia spre finalul anului viitor situația se va apropia de normal. „Rata anuală a inflației ar urma să ajungă la 9,8 la sută în iunie și să se situeze la 3,9 la sută în decembrie 2026, față de valorile de 9,2 la sută, respectiv, 3,7 la sută anticipate anterior pentru aceleași momente de referință, iar la finele anului viitor să se reducă la 2,9 la sută, nivel similar celui indicat de prognoza precedentă pentru luna septembrie 2027, au subliniat membrii Consiliului.” BNR explică faptul că în primăvara acestui an vor expira anumite măsuri care au ținut prețurile sub control până acum. Eliminarea plafoanelor la alimente și gaze, alături de scumpirea energiei, sunt principalele motive pentru care vom simți din nou presiune pe portofel. „Responsabile de ascensiunea ratei anuale a inflației din trimestrul II 2026 sunt în principal efectele de bază ce se vor manifesta pe segmentul energie, precum și mărirea cotațiilor unor mărfuri și eliminarea la 1 aprilie 2026 a plafonului pentru adaosul comercial la alimente de bază, ale căror influențe vor afecta prioritar evoluția componentelor exogene ale IPC și într-o mai mică măsură dinamica inflației de bază. S-a observat că acțiunea factorilor pe partea ofertei își va recăpăta astfel în trimestrul II 2026 caracterul inflaționist.” O altă îngrijorare a specialiștilor e legată de piața muncii. Deși salariile cresc, acest lucru poate face ca inflația să rămână ridicată, deoarece firmele ar putea crește prețurile produselor pentru a acoperi costurile mai mari cu angajații, mai ales după majorarea salariului minim programat pentru luna iulie. „Au fost exprimate preocupări legate de dinamica viitoare a costurilor cu forța de muncă, având în vedere evoluția recentă și anticipată a inflației și a așteptărilor inflaționiste pe termen scurt, precum și majorarea salariului minim brut pe economie din 1 iulie 2026 și decalajele persistente dintre cererea și oferta de forță de muncă în anumite domenii, ce ar putea reamplifica presiunile asupra salariilor din mediul privat.” În acest context de incertitudine, BNR a decis să nu modifice dobânzile. Asta înseamnă că dobânda de referință rămâne la 6,5%. „În aceste condiții, Consiliul de administrație al BNR a decis în unanimitate menținerea ratei dobânzii de politică monetară la nivelul de 6,50 la sută; totodată, a decis menținerea ratei dobânzii pentru facilitatea de creditare (Lombard) la 7,50 la sută și a ratei dobânzii aferente facilității de depozit la 5,50 la sută. De asemenea, Consiliul de administrație al BNR a decis în unanimitate păstrarea nivelurilor actuale ale ratelor rezervelor minime obligatorii pentru pasivele în lei și în valută ale instituțiilor de credit.” AUTORUL RECOMANDĂ: BNR revizuiește explicațiile privind inflația: Impactul TVA, mai mic decât scumpirile reale BNR: Depozitele în lei și valută ale populației au scăzut în ianuarie 2026 în comparație cu luna trecută
BNR: Depozitele în lei și valută ale populației au scăzut în ianuarie 2026 în comparație cu luna trecută
Depozitele în lei ale populației au scăzut în ianuarie 2026, față de luna anterioară, cu 0,1%, până la 266,41 miliarde lei, în timp ce depozitele în valută au scăzut cu 1,1% față de luna decembrie 2025, până la 142,69 miliarde lei, arată datele Băncii Naționale a României (BNR). BNR anunță că masa monetară a înregistrat la sfârșitul lunii ianuarie 2026 un sold de 785,239 milioane de lei. Acesta a scăzut cu 1,3% față de luna decembrie 2025, iar în raport cu ianuarie 2025 s-a majorat cu 6,9%. De asemenea, soldul creditului neguvernamental acordat de instituțiile de credit a scăzut în luna ianuarie 2026 cu 0,2% față de decembrie 2025, până la nivelul de 446.398,2 milioane lei. Creditul în lei, cu o pondere de 69% în volumul total al creditului negvuernamental, s-a diminuat cu 0,6%, iar creditul în valută exprimat în lei, cu o pondere de 32% în totalul creditului neguvernamental, a crescut cu 0,5%. Sursa: Banca Națională a României Comparativ cu aceeași perioadă a anului precedent, creditul neguvernamental a înregistrat o creștere de 6,6%. De asemenea, soldul creditului guvernamental acordat de instituțiile de credit a înregistrat o scădere în ianuarie 2026 cu 3% de decembrie 2025, până la 271.386,4 milioane lei. În raport cu ianuarie 2025, acesta s-a majorat cu 9,7%, 0,1% în termeni reali. Depozitele rezidenților clienți neguvernamentali au scăzut în luna ianauarie 2026, cu 1,8% față de luna decembrie 2025, până la nivelul de 664.101,4 milioane lei, iar față de acceași perioadă a anului anterior s-au majorat cu 6,3%. Depozitele în lei ale rezidenților, cu o pondere de 68,2% în totalul depozitelor clienților neguvernamentali, au scăzut cu 2,3% față de luna decembrie 2025, până la 453.049 milioane lei. Comparativ cu luna ianuarie 2025, acestea s-au majorat cu 3,7%. Sursa: Banca Națională a României Depozitele în lei ale gospodăriilor populației au scăzut cu 0,1% față de luna anterioară, până la 266 416,2 milioane lei, iar comparativ cu aceeași perioadă a anului 2025, au crescut cu 5,8%. Depozitele în lei ale altor sectoare (societăți nefinanciare și instituții financiare nemonetare) au scăzut cu 5,3% față de luna precedentă, iar față de luna ianuarie 2025, au înregistrat o creștere de 0,9%. Depozitele în valută ale rezidenților, exprimate în lei, reprezentând 31,8% în volumul total al depozitelor clienților neguvernamentali, au scăzut cu 0,6% față de luna decembrie 2025, ajungând până la nivelul de 211.052,4 milioane lei. Comparativ cu luna ianuarie 2025, indicatorul exprimat în lei a crescut cu 12,3%. RECOMANDAREA AUTORULUI: Viceguvernatorul BNR sare să apere măsurile de austeritate ale lui Bolojan: „Măsurile de ajustare bugetară au devenit imperative” Curg veștile proaste pentru economie. Azi, de la BNR: Nu scad ratele românilor