Inflația ajunge pe un platou. BNR îngheață rata dobânzii de politică monetară la nivelul de 6,50 la sută pe an
Consiliul de Administraţie al BNR a decis miercuri menţinerea ratei dobânzii de politică monetară la nivelul de 6,50 la sută pe an. Implementarea, în ansamblul său, a pachetului de măsuri fiscal-bugetare adoptat în luna iulie este de natură să antreneze presiuni dezinflaţioniste, consideră optimiști specialiștii BNR. Consiliul de administraţie al Băncii Naţionale a României, întrunit în şedinţa de miercurii, 8 octombrie 2025, a hotărât următoarele: menţinerea ratei dobânzii de politică monetară la nivelul de 6,50 la sută pe an; menţinerea ratei dobânzii pentru facilitatea de creditare (Lombard) la 7,50 la sută pe an şi a ratei dobânzii la facilitatea de depozit la 5,50 la sută pe an; menţinerea nivelurilor actuale ale ratelor rezervelor minime obligatorii pentru pasivele în lei şi în valută ale instituţiilor de credit. Actualele evaluări relevă perspectiva ajungerii ratei anuale a inflaţiei pe un platou la finele trimestrului III şi a descreşterii foarte lente a acesteia în următoarele trei luni, pe fondul efectelor tranzitorii peste aşteptări exercitate de expirarea la 1 iulie a schemei de plafonare a preţului la energia electrică şi de majorarea începând cu 1 august a cotelor de TVA şi a accizelor, justifică finanțiștii. Inflația va frâna în trimestrul trei Implementarea, în ansamblul său, a pachetului de măsuri fiscal-bugetare adoptat în luna iulie este însă de natură să antreneze presiuni dezinflaţioniste tot mai intense din partea factorilor fundamentali pe orizontul mai îndepărtat de timp, îndeosebi din partea cererii agregate, în principal prin corecţia bugetară iniţiată astfel în 2025 şi accentuată probabil în anul viitor, ce va conduce şi la o ajustare consistentă a deficitului de cont curent”, notează BNR. Dar există ”incertitudini care rămân totuşi asociate măsurilor ce vor fi probabil adoptate în perspectivă în scopul continuării consolidării bugetare în conformitate cu Planul bugetar-structural pe termen mediu convenit cu CE şi cu procedura de deficit excesiv”. De asemenea, incertitudini şi riscuri însemnate la adresa perspectivei activităţii economice, implicit a evoluţiei pe termen mediu a inflaţiei, continuă să provină din mediul extern. Curba inflației și efectul expirării schemei de plafonare a preţului la energia electrică Rata anuală a inflaţiei a crescut în iulie 2025 la 7,84 la sută, de la 5,66 la sută în iunie, iar în august a urcat la 9,85 la sută, peste nivelul prognozat, în contextul expirării schemei de plafonare a preţului la energia electrică şi al majorării începând cu 1 august a cotelor de TVA şi a accizelor corespunzător pachetului de măsuri fiscal-bugetare adoptat în iulie. Efectele directe tranzitorii ale celor două şocuri inflaţioniste succesive pe partea ofertei au afectat prioritar dinamica agregată a componentelor exogene ale IPC, în principal prin creşterea deosebit de amplă a preţului energiei electrice. Efectul TVA Evoluţia reflectă transferarea într-o foarte mare măsură a majorării cotelor de TVA asupra preţurilor de consum, inclusiv pe fondul rezilienţei cererii pe anumite segmente şi al nivelului crescut al aşteptărilor inflaţioniste pe termen scurt. Influenţe suplimentare moderate au venit din mărirea cotaţiilor unor mărfuri agroalimentare şi din dinamica încă ridicată a costurilor salariale, precum şi din efecte indirecte ale scumpirii energiei electrice şi combustibililor. Economia își revine ușor Cele mai recente date şi analize indică o cvasi-stagnare a activităţii economice pe ansamblul semestrului II 2025, asociată însă cu o creştere a dinamicii anuale a PIB în trimestrul III, în condiţiile unor evoluţii eterogene la nivelul componentelor cererii agregate şi al sectoarelor majore. Șomajul, în limite suportabile Pe piaţa muncii, efectivul salariaţilor din economie a continuat să se reducă în lunile iunie şi iulie 2025, în timp ce rata şomajului BIM (Biroul Internaţional al Muncii) a înregistrat, la rândul ei, o mică scădere pe ansamblul intervalului iulie-august, după ce a crescut şi s-a menţinut în trimestrele I şi II la o valoare medie de 6,0 la sută. Totodată, potrivit sondajelor de specialitate, intenţiile de angajare pe orizontul foarte scurt de timp s-au redresat întrucâtva în septembrie, după slăbirea abruptă din iulie-august, dar exclusiv pe seama evoluţiilor din comerţ, iar deficitul de forţă de muncă raportat de companii a înregistrat o creştere pe ansamblului trimestrului III, mult inferioară însă declinului suferit în precedentele trei luni. Dinamica anuală a salariului brut nominal şi-a prelungit descreşterea în prima lună a trimestrului III, iar cea a costului unitar cu forţa de muncă din industrie a înregistrat o nouă scădere semnificativă, rămânând însă relativ ridicate, arată BNR Recomandarea autorului: Consilierul lui Mugur Isărescu avertizează: În 2026, România ar putea ajunge în situația Greciei. Rămânem fără BANI pentru pensii și salarii
Vești sumbre de la vârful BNR. Nu scăpăm de creșterea prețurilor nici anul viitor
Infația rămâne mare, iar prețurile nu se vor liniști prea curând. Economistul-șef al BNR spune că abia în 2026 am putea ajunge la o inflație de 3,5%, dar până atunci urmează noi scumpiri la gaze. Prețurile din România rămân ridicate, iar inflația, acum la aproape 10%, nu va coborî la un nivel suportabil prea repede. Valentin Lazea, economistul-șef al Băncii Naționale, a explicat că abia la finalul lui 2026 inflația ar putea ajunge la 3,5%, cu o condiție clară: Guvernul să aplice toate măsurile fiscale, inclusiv înghețarea salariilor bugetarilor. „Trebuie să spun că nivelul actual al inflaţiei de 9,9%, care este foarte ridicat, se datorează în mare măsură liberalizării preţurilor la energia electrică, care a contribuit cu 2,2 puncte procentuale la creşterea inflaţiei, majorării TVA, care a contribuit cu 1,6 la creşterea inflaţiei, şi majorării accizelor, care a contribuit cu 0,4% la inflaţie. Astfel, toate aceste trei măsuri, care au fost inevitabile pentru Guvern cu scopul reducerii deficitului, au contribuit la o creştere a inflaţiei de 4,2. Trebuie să avem răbdare ca naţiune şi să aşteptăm următoarele 12 luni până când acest efect se va disipa, deoarece în august, anul viitor, efectul acestor trei măsuri va dispărea, iar inflaţia va scădea net la aproximativ 4%.” Chiar dacă în a doua parte a anului 2025 prețurile ar putea începe să scadă, urmează un nou șoc în aprilie 2026, când va fi liberalizat gazul, ceea ce va adăuga alte scumpiri. „Va urma un alt şoc în aprilie 2026, când va avea loc liberalizarea preţurilor la gaze, iar impactul va fi probabil de aproximativ 0,6 asupra creşterii inflaţiei.Per ansamblu, până în decembrie anul viitor, inflaţia ar trebui să scadă la aproximativ 3,5%, cu condiţia implementării complete a pachetului fiscal, inclusiv îngheţarea salariilor din sectorul public. Şi pentru că creşterea economică este atât de aproape de zero, nimeni nu vrea să fie învinovăţit pentru împingerea economiei în recesiune.” Pe lângă problemele interne, România resimte și impactul contextului internațional. Statele Unite au introdus tarife suplimentare pentru produsele europene, ceea ce va afecta și economia românească. „România se confruntă cu tarife americane de 15% pentru toate produsele, cu excepţia oţelului şi aluminiului, pentru care tarifele sunt de 50%. În cazul nostru, acest lucru va duce la o scădere a PIB-ului anual de aproximativ 0,2 – 0,3% pe an, ceea ce nu este foarte semnificativ, în timp ce impactul tarifelor asupra inflaţiei ar putea fi neglijabil, deoarece importurile din Statele Unite nu vor fi supuse unor tarife mai mari.” Sursa foto: Profimedia AUTORUL RECOMANDĂ: Examenul de admitere la Facultatea de Ştiinţe Politice a SNSPA a fost AMÂNAT din cauza lucrărilor la șinele de tramvai După ce AUR l-a acuzat că „a pus educația pe butuci”, Daniel David anunță ore REMEDIALE pentru elevii din ciclul primar AUR îl ia în vizor pe Daniel David. MOȚIUNE simplă împotriva ministrului Educației: „Profesorii și elevii nu merită dispreț și austeritate”
Moștenire pentru copii și nepoți: Datoria externă a României a crescut cu 15 miliarde de euro în primele șapte luni din an
România a mai pus pe listă peste 15 miliarde de euro datorie către creditori din afara țării, doar în primele 7 luni din 2025. În total, datoria externă a ajuns la aproximativ 220 de miliarde de euro, arată cele mai recente date ale Băncii Naționale a României (BNR). Datoria externă a guvernului este de 120 mld. euro, adică 55% din totalul datoriei externe. Restul aparține băncilor, companiilor și persoanelor private. Ce este datoria externă și de ce a crescut Sunt banii împrumutați de stat, bănci și companii de la finanțatori din străinătate. Adică sume pe care România, în ansamblu, trebuie să le returneze, cu tot cu dobândă. Statul s-a împrumutat mai mult ca să acopere cheltuielile curente (pensii, salarii, investiții, datorii mai vechi). Importăm mai mult decât exportăm, iar diferența trebuie plătită cumva — adesea prin împrumuturi. Care sunt consecințele creșterii datoriei externe Vestea proastă e că nota de plată pe viitor crește: va trebui să rambursăm mai mulți bani și să plătim mai multe dobânzi. Partea bună este că România are o “pușculiță” în valută (rezervele BNR) care a mai crescut și oferă un tampon în caz de șocuri. Investitorii străini încă aduc bani în economie, chiar dacă mai puțini decât în anii precedenți, ceea ce ajută să mai acoperim lipsa dintre ce cumpărăm din afară și ce vindem. Mai multă datorie înseamnă mai multă presiune pe bugetul țării, pentru că vorbim de dobânzi mai mari de plătit din taxe și impozite, dar și vulnerabilitate dacă apar crize sau dacă dobânzile internaționale urcă din nou. Sursa foto: Profimedia
Prețul aurului a înregistrat un record, în timp ce leul a crescut
În timp ce leul s-a apreciat în raport cu euro, cu o scădere de 0,13%, prețul la gramul de aur a înregistrat luni o creștere de 6,25 de lei, ajungând la 502,5817 lei. Vineri, valoarea unui gram de aur era de 496,3229 lei. Potrivit Bloomberg, cotația aurului a atins acest „maxim istoric” din cauza numărului mic de noi locuri de muncă create de economia Statelor Unite în luna august. Astfel, pariurile pentru reducerea dobânzii de politica monetară de către Rezerva Federală americană au crescut. Pe piața spot din Singapore, uncia de aur s-a apreciat cu 0,5% în dimineața zilei de luni, ajungând la un nou record: 3.604,70 dolari. Vineri, cotația aurului a crescut cu 1,5%. Leul prinde putere în fața dolarului și euro, dar slăbește în fața francului elvețian Leul s-a apreciat cu moneda euro. Potrivit Băncii Naționale a României, un euro este acum 5,0716 lei, în scădere cu 0,71 bani. Leul a câștigat teren și în fața dolarului american, cu o scădere de 2,10 bani (-0,48%). Vineri, un dolar american valora 4,3463 lei. Astăzi, moneda americană valorează 4,3253 lei. Vine și o veste proastă: leul s-a depreciat în raport cu francul elveţian. BNR l-a calcuilat la 5,4314 lei, fiind în creştere cu 2,08 bani (+0,38%), faţă de cotaţia anterioară, care era 5,4106 lei. Sursa Foto: Shutterstock Autorul recomandă: Leul continuă să se deprecieze în raport cu EURO. Cotația AURULUI de miercuri
Curs euro vs. inflație. Sociologul Mirel Palada: De peste 10 ani, BNR permite extracția de plus valoare în străinătate
Sociologul Mirel Palada denunță schema multinaționalelor de externalizare a profitului cu ajutorul Băncii Naționale a României (BNR) și dezvăluie că, de peste 10 ani, „BNR permite extracția de plus valoare în străinătate prin păstrarea forțată a cursului valutar la un nivel aproape constant”. Mirel Palada analizează pe pagina sa de Facebook un paradox. „Din 2015 până acum, euro a avut un parcurs în mod artificial menținut aproape constant. S-a depreciat cu doar 10%. De la aprox. 4,5 lei în 2015 la aprox. 5 lei în prezent”, scrie sociologul. Analiza lui Mirel Palada survine și în contextul în care Guvernul, care caută să scoată bani și din piatră seacă pentru a scădea deficitul uriaș, este interesat, mai nou, de stoparea externalizării profitului multinaționalelor. Ministerul de Finanțe vrea să schimbe regulile, iar multinaționalele ar urma să fie impozitate diferit. Mirela Palada: „Controlul BNR asupra cursului valutar e vechi” Mirel Palada atrage atenția că BNR a exercitat, de mult timp, un control asupra cursului valutar. Totul a început în anul 2009, iar Mirel Palada evidențiază trei paliere prin care BNR a controlat, riguros, cursul valutar. „Controlul BNR asupra cursului valutar e vechi. Până în 20o9, leul a fost lăsat să se deprecieze în raport cu euro, pentru a merge cât de cât în linie cu inflația care a măcinat economia românească. În schimb, din 2009 încoace, identificăm un control riguros al cursului valutar, pe trei paliere apropiate: 2009 .. 2011: 4,25 lei / € 2012 … 2017: 4,5 lei / € 2021 … 2025: 5,0 lei / € Din 2009 până în 2025, deci, cursul valutar leu – euro a scăzut de la 4,25 la 5,0. Adică o depreciere de 20%. În timpul ăsta, din 2009 încoace, inflația a dus deprecierea leului la 100%. Cel puțin la nivel oficial, în 2025, leul are puterea de cumpărare înjumătățită. Ce cumpăram în 2009 cu un leu, cumpărăm acum cu doi lei”, punctează sociologul Mirel Palada. „Cum beneficiază firmele multinaționale?” „Deci leul s-a depreciat față de euro cu 20%”, continuă sociologul Mirel Palada. „În schimb, inflația l-a erodat cu 100%. Deprecierea externă 20%. Cea internă, 100%”, explică acesta. „Un gap între euro și inflație care din 2009 încoace s-a mărit în mod constant, ajungând în prezent la 80%. Un gap favorabil exportatorilor. Și celor autohtoni. Și străinilor – multinaționalelor. Cum beneficiază firmele multinaționale? Inflația crește. Prețurile sunt din ce în ce mai mari. Tu, ca firmă multinațională, ai cifră de afaceri – și profit – din ce în ce mai mare în moneda locală leul. Profitul nu îți este impozitat de stat. Cursul e relativ stabil. Schimbi din ce în ce mai mulți lei la un curs relativ constant. Obții din ce în ce mai mulți euro pe care îi transferi prin optimizări fiscale spre metropolă, unde ai sediul fiscal. Acolo ești taxată de statul tău, care distribuie bunăstarea spre cetățenii săi – austrieci, francezi, ce-or mai fi ei. Nu români. Astfel a contribuit BNR la bunăstarea statelor unde sînt înregistrate respectivele multinaționale”, încheie Mirel Palada. „Vom schimba paradigma în privința modului în care tratăm companiile multinaționale” Alexandru Nazare, ministrul Finanțelor, a anunțat că va fi schimbată „paradigma în privința modului în care tratăm companiile multinaționale”. „Vom vorbi despre măsuri care sunt foarte importante, în zona de investiții. Vom schimba paradigma în privința modului în care tratăm companiile multinaționale. S-a vorbit foarte mult și s-a făcut foarte puțin în această privință. Nu am găsit urme în ANAF în privința supravegherii transferurilor din aceste companii. În evidența ANAF există cheltuieli pricinoase ale multinaționale prin care se transferă profiturile. Vrem să schimbăm atitudinea de la o taxă pe cifra de afaceri a unei multinaționale, care în fapt îi previne creșterea economică, la o taxă care vizează zona prin care multinaționala își exportă profitul. Pe aceste categorii avem un volum de calculat de aproape 15 miliarde de lei. Am creat o nouă formulă de taxare, folosită în SUA cu un trigger de 3%, astfel ce depășește 3% să fie taxat cu 13 %. Ne așteptăm la un efect pe creșterea impozitului pe profit”, a declarat Alexandru Nazare. (mai multe detalii AICI) RECOMANDAREA AUTORULUI: POVESTEA lui Vasile Frumuzache, românul care a șocat Italia cu crimele sale Întâlnirea Trump-Putin, prima reacție de la București. Oana Țoiu: „România este şi va continua să fie parte activă a acestui efort comun pentru PACE” Austeritate doar în România? Dragoș Pîslaru a cheltuit mii de euro din banii statului pentru a se caza la Bruxelles, deși are o casă acolo Ce s-a întâmplat cu fosta JURNALISTĂ care s-a aruncat de la etaj cu copilul în brațe. Decizie neașteptată a judecătorilor Experții Atlantic Council, după întâlnirea Trump-Putin din Alaska: „Liderul de la Kremlin se întoarce la Moscova cu ZÂMBETUL pe buze”
Vești proaste de la BNR. În ziua în care INFLAȚIA ajunge aproape de 8%, Isărescu anunță că greul vine în septembrie
Guvernatorul BNR, Mugur Isărescu, anunță o creștere semnificativă a inflației în trimestrul al doilea, influențată de fenomene meteo extreme, creșterea costurilor cu forța de muncă și deprecierea cursului de schimb, în cadrul coferinţei de presă privind raportul trimestrial asupra inflaţiei. Isărescu arată că inflația va ajunge la 9,6-9,7% în septembrie, față de 9,2% cât arată proiecția curentă, având în vedere evoluțiile din iulie. De asemenea, la finele anului inflația probabil că va depăși 9%, mai spune guvernatorul BNR. „În septembrie, probabil va fi vârful, în loc de 9%, probabil va fi 9,6-9,7%, după care urmează o absorbţie treptată a acestor şocuri şi, într-adevăr în prognoza noastră, la sfârşitul anului viitor, inflaţia nu numai că va intra în în intervalul ţintit, dar va fi chiar mai scăzută decât inflaţia prognozată în raportul precedent de inflaţie. Cu alte cu cuvinte, atenţie la cifre. La sfarsitul anului, 8,8%. Probabil va depăşi 9%. Şi 3% păstrăm prognoza din decembrie 2026, chiar sub datele din prognoza anterioară. De ce? Pentru că politica fiscală îşi va face datoria, de data asta. Ea reduce cererea masiv, mai ales cererea de consum. În consecinţă, în timp, resorbirea presiunilor inflaţioniste va fi puternică. 12 luni durează pe Indicele Preţurilor de Consum mărimea unor şocuri pe partea ofertei”, arată şeful băncii centrale. Potrivit guvernatorului BNR, în trimestrul doi, în special fenomenele meteo extreme au dus la creşterea preţurilor la legume şi fructe. Iar forţa de muncă a reprezentat unul din factorii de presiune. „Evitarea recesiunii cred că e posibilă prin absorbţia chiar mai accelerată a banilor europeni, care înseamnă,de asemenea, şi mai multe investiţii finanţate din bani europeni”, precizează Isărescu. Guvernatorul BNR spune că nu crede că anul acesta BNR va modifica dobânda-cheie. „Sperăm să nu facem asta. Ar fi bine să avem un grad de coeziune socială care să nu ne oblige să luăm asemenea măsuri. Pentru că aceste decizii fiscale au fost dureroase”, adaugă el. AUTORUL RECOMANDĂ: Rata inflației a EXPLODAT la 7,8% în luna iulie, față de 5,7% în iunie. Energia electrică s-a scumpit cu 63%. Fructele, cu 40% mai scumpe
Anunțul BNR cu privire la rata dobânzii de politică monetară. Evoluțiile mediului intern și internațional, atent monitorizate de Banca Națională
Informații importante pentru zona economică transmise de BNR! Consiliul de administraţie al Băncii Naţionale a României a decis vineri menținerea ratei dobânzii de politică monetară la nivelul de 6,50 % pe an. BNR a mai punctat că monitorizează evoluțiile mediului intern și internațional, precizând că este pregătită să utilizeze toate instrumentele de care discupune, pentru a îndeplinirii obiectivului fundamental și anume stabilitatea prețurilor pe termen mediu, în condiții de păstrare a stabilității financiare. „Pe baza evaluărilor și a datelor disponibile în acest moment, precum și în condițiile incertitudinilor ridicate, Consiliul de administrație al BNR a hotărât în ședința de astăzi, 8 august 2025, menținerea ratei dobânzii de politică monetară la nivelul de 6,50 la sută pe an”, arată BNR într-un comunicat. „Mixul echilibrat de politici macroeconomice și implementarea de reforme structurale sunt esențiale” S-a decis și menținerea ratei dobânzii pentru facilitatea de creditare (Lombard) la 7,50 la sută pe an și a ratei dobânzii la facilitatea de depozit la 5,50 la sută pe an. De asemenea, Consiliul de administrație al BNR a decis menținerea nivelurilor actuale ale ratelor rezervelor minime obligatorii pentru pasivele în lei și în valută ale instituțiilor de credit. „Deciziile CA al BNR vizează asigurarea și menținerea stabilității prețurilor pe termen mediu, într‑o manieră care să contribuie la realizarea unei creșteri economice sustenabile. Consiliul de administrație reiterează că, în contextul actual, mixul echilibrat de politici macroeconomice și implementarea de reforme structurale inclusiv prin utilizarea fondurilor europene care să stimuleze potențialul de creștere pe termen lung sunt esențiale pentru stabilitatea macroeconomică și întărirea capacității economiei românești de a face față unor evoluții adverse”, se mai spune în comunicatul băncii centrale. Sursă foto: Gândul RECOMANDAREA AUTORULUI: Oficial BNR, despre principalul RISC la adresa stabilităţii financiare. „Niciodată din 1960 încoace incertitudinea nu a fost atât de mare”
Curs valutar 4 august 2025. BNR a emis datele pentru euro, dolar și liră sterlină. La cât a fost stabilit indicele ROBOR
Curs valutar 4 august 2025. Banca Națională a României (BNR) a emis noile date pentru ziua de luni, 4 august, în cazul principalelor monede. De asemenea, a fost stabilit indicele ROBOR (3M, 6M, 12M) și s-a actualizat prețul pentru gramul de aur. Vezi mai jos informațiile. Luni, 4 august 2025, reprezentanții BNR au emis noile date care vor fi valabile până mâine, la prânz. Potrivit noilor date numerice afișate pe site-ul oficial, moneda euro a înregistrat o scădere. De asemenea, scăderi cu 0.01 – 0.03 unități au fost înregistrate și în cazul indicelui ROBOR. Curs valutar 4 august 2025: datele pentru ROBOR, euro, dolar, liră sterlină Indicele IRCC trimestrial 2025T1: 5,55%; Indicele ROBOR 3M: 6.61% (scădere cu 0.03 unități); Indicele ROBOR 6M: 6.76% (scădere cu 0.01 unități); Indicele ROBOR 12M: 6.9% (scădere cu 0.02 unități). Indicele ROBOR (3M, 6M, 12M) a înregistrat o scădere pentru ziua în curs (luni, 4 august 2025) / foto: Cursbnr.ro Curs 1 euro, 4 august 2025 = 5.0742 de lei. A fost înregistrată o scădere cu -0.0028 de lei; Curs 1 dolar, 4 august 2025 = 4.3864 de lei. A fost înregistrată o scădere cu 0.0693 de lei; Curs 1 liră sterlină, 4 august 2025 = 5.8331 de lei. A fost înregistrată o scădere cu 0.0234 de lei; Curs 1 grivnă ucraineană, 4 august 2025 = 0.1049 de lei. A fost înregistrată o scădere cu 0.0017 lei; Curs 1 levă bulgărească, 4 august 2025 = 2.5944 de lei. S-a înregistrat o scădere cu 0.0015 lei; Curs 1 rublă rusească, 4 august 2025 = 0.0549 de lei. A fost înregistrată o stagnare; Curs 100 forinți maghiari, 4 august 2025 = 1.2749 de lei. A fost înregistrată o creștere de 0.0054 de unități; Curs 1 dinar sârbesc, 4 august 2025 = 0.0433 de lei. A fost înregistrată o stagnare. Cât valorează un gram de aur? 4 august 2025: 473.7182 de lei – creștere cu 1.6729 de lei, variație de 0.3544% (pozitiv); 1 august 2025: 472.0453 de lei – scădere cu 0.1360 de lei, variație de -0.0288%; 31 iulie 2025: 472.1813 lei – creștere cu 1.1913 lei, variație de 0.2529% (pozitivă); 30 iulie 2025: 470.9900 de lei – creștere cu 2.1293 de lei, variație de 0.4541% (pozitivă); 29 iulie 2025: 468.8607 de lei – creștere cu 2.5225 de lei, variație de 0.5409% (pozitivă); 28 iulie 2025: 466.3382 de lei – creștere cu 1.3954 de lei, variație de 0.3001% (pozitivă); 25 iulie 2025: 464.9428 de lei – scădere cu 1.5271 de lei, variație de -0.3274%; 24 iulie 2025: 466.4699 de lei – scădere cu 9.9152 de lei, variația fiind de -2.0813%; 23 iulie 2025: 476.3851 de lei – a fost înregistrată o creștere cu 4.6279 lei, variația fiind de 0.981% (pozitivă). Autorul recomandă: O nouă metodă, mai complexă, de fraudă telefonică, reclamată pe rețelele sociale. Ce este VISHING-ul și cum ne ferim. Avertismentele IGPR, BNR și DNSC BNR: „Rata anuală a INFLAȚIEI va crește considerabil în următoarele luni”. Banca centrală a decis să mențină dobânda-cheie Românii preferă să treacă granița pentru COMBUSTIBIL mai ieftin. Diferență de peste 50 de lei la plinul de benzină sau motorină În țara din UE care citește cel mai puțin, TVA-ul la cărți crește cu 11%. Cum văd editurile situația Sursă foto: Shutterstock (caracter ilustrativ)
România, tot mai aproape de moneda EURO?! Oficial BNR: La sfârșitul anului vom dispune de întreaga tehnologie necesară tipăririi bancnotelor euro
România va avea, până la finalul acestui an, toată tehnologia necesară pentru tipărirea bancnotelor euro, anunță Cristian Popa, membru al Consiliului de administrație al BNR. „În ceea ce privește procesul de aderare la zona euro, suntem bucuroși să informăm publicul că regiile aflate în coordonarea Băncii Naționale a României, RA Imprimeria BNR și RA Monetăria Statului, înregistrează progrese majore în dezvoltarea capacităților tehnice de imprimare a biletelor de bancă, respectiv de batere a monedei euro. Imprimeria BNR s-a pregătit constant pentru momentul trecerii/tipăririi bancnotelor euro, iar la sfârșitul acestui an, în urma unor investiții ample, vom bifa un obiectiv important al acestui proces: vom dispune de întreaga dotare tehnologică necesară, ceea ce nu-i puțin”, spune oficialul BNR El a precizat că investițiile au inclus prese de înaltă precizie, echipamente de gravare cu laser și cuptoare pentru creșterea durabilității matrițelor. Producția efectivă depinde însă de acreditări și de îndeplinirea criteriilor de la Maastricht. „Desigur, producția efectivă va fi condiționată de obținerea acreditărilor necesare și de evoluții pozitive în procesul general de aderare, proces ce trebuie să amintesc că are, de asemenea, printre altele, precondiția de îndeplinire a criteriilor de la Maastricht, unde mai sunt necesare progrese substanțiale. În ceea ce privește designul, monedele euro au o față comună, valabilă pentru toate statele membre, și una specifică țării. Ce vă pot spune la acest moment este că vom urma și respecta toate recomandările și cerințele Băncii Centrale Europene (BCE) atunci când vom ajunge la alegerea designului pentru fața specifică. Spre deosebire de monedele euro, bancnotele euro nu au o față națională, care să indice de unde provin”, adaugă Popa pentru Agerpres. România nu îndeplineşte condiţiile pentru adoptarea monedei euro Este concluzia Comisiei Europene, în urma evaluării privind compatibilitatea juridică şi îndeplinirea criteriilor de convergenţă şi luând în considerare factorii relevanţi suplimentari pentru convergenţa şi integrarea economică, potrivit unui comunicat publicat în iunie 2024 de Executivul comunitar. Concluzia este prezentată în Raportul de convergenţă din 2024, care evaluează progresele realizate de Bulgaria, Cehia, Ungaria, Polonia, România şi Suedia în direcţia aderării la zona euro, potrivit informațiilor Digi 24. Acestea sunt cele şase state membre din afara zonei euro care s-au angajat din punct de vedere juridic să adopte moneda euro. Mai exact, Raportul CE semnalează, în special, că legislaţia din România nu este pe deplin compatibilă cu obligaţia de conformitate prevăzută la articolul 131 din Tratatul privind funcţionarea Uniunii Europene (TFUE). Astfel, România nu îndeplineşte criteriul de stabilitate a preţurilor, pe cel privind finanţele publice, nu îndeplineşte criteriul cursului de schimb şi criteriul de convergenţă a ratelor dobânzii pe termen lung. Foto: Shutterstock AUTORUL RECOMANDĂ:
LEII de la BNR. Ce salarii, indemnizații si venituri au șefii Băncii Naționale
Conform Economica.net, cel mai mare salariu din banca centrală a României este cel luat de guvernatorul BNR, Mugur Isărescu, de 85.238 de lei net. Cea mai mică indemnizație a unui membru neexecutiv al Consiliului de Administrație al BNR este de 25.356 de lei. Un director din centrală are 47.967 lei, iar unul din teritoriu 18.281 lei. Toate valorile sunt venituri lunare nete, preia Ziare.com. Mugur Isărescu, ca președinte al Consiliului de administrație și guvernator BNR, are o indemnizație lunară netă de 85.238 de lei, conform site-ului BNR. În declarația de avere aferentă anului 2023 de pe site-ul Agenției Naționale de Integritate (ANI), veniturile din pensii ale guvernatorului BNR au fost de 322.097 de lei, ceea ce echivalează cu o pensie lunară de 26.841 de lei. Declarația de avere pe 2024 nu a fost depusă, iar Curtea Constituțională a decis oricum că nu mai este necesară această formalitate. Totuși, Casa Națională de Pensii anunța la 1 aprilie 2023 că pensiile și unele prestații sociale se indexează cu coeficientul de 15%. De asemenea, prin decizia Guvernului, de la data de 1 aprilie 2024, pensiile au fost indexate cu 6%. Menționăm că rata inflației, pe baza căreia se calculează și coeficientul de indexare a pensiei, în 2022 a fost de 13,8%. Leonardo Badea, vicepreședinte al Consiliului de Administrație și prim-viceguvernator al BNR, are o indemnizație lunară netă de 81.413 lei, plus veniturile din activitatea didactică și închirierile de imobile avute în proprietate. Florin Georgescu și Cosmin Ștefan Marinescu, ambii membri în CA al BNR și viceguvernatori ai băncii centrale, au venituri lunare nete de 76.341 de lei. În cazul lui Florin Georgescu se adaugă, cel puțin până la modificarea legii, veniturile din pensii. Potrivit declarației de avere, ultima depusă în 2024, pensia totală în 2023 a fost de 243.935 de lei, ceea ce corespunde unei pensii lunare de 20.327 de lei. Aura Gabriela Socol, Roberta Alma Anastase, Alexandru Nazare, Csaba Balint și Cristian Popa, ca membri neexecutivi ai Consiliului de Administrație al BNR, au fiecare o indemnizație lunară netă de 25.356 de lei. În cazul lui Alexandru Nazare se mai adaugă și indemnizația de ministru al Finanțelor, de peste 13.000 de lei lunar, conform raportărilor Ministerului Finanțelor din luna mai 2025. Venituri suplimentare ale membrilor CA al BNR Potrivit site-ului BNR, membrii Consiliului de administrație al Băncii Naționale a României pot beneficia și de alte venituri în baza Hotărârii Consiliului de administrație. Pot încasa prime în cuantum maxim de 2,8 indemnizații nete lunare (în cazul membrilor executivi), respectiv de 1,8 indemnizații nete lunare (în cazul membrilor neexecutivi). De asemenea, ei pot primi o sumă raportată la indemnizația lunară, dacă BNR înregistrează profit într-un exercițiu financiar anual. Ei pot încasa și sume pentru diverse evenimente (pentru copiii minori cu ocazia Zilei Internaționale a Copilului și a Crăciunului, pentru nașterea fiecărui copil etc.). Totodată, ei primesc o indemnizație de pensionare egală cu 5 sau 10 indemnizații lunare în funcție de numărul mandatelor (aplicabil doar pentru membrii executivi care îndeplinesc condițiile cumulative de vârstă standard și stagiu minim de cotizare pentru pensionare pentru limită de vârstă pe durata mandatului). Eșalonul doi Indemnizațiile directorilor și șefilor de servicii din centrala BNR și din teritoriu În cazul salariilor șefilor din centrala BNR, directorul are o indemnizație netă de 47.967 de lei, cea mai mare, în timp ce cea mai mică leafă de director este de 22.093 de lei. Cele mai mari venituri lunare nete ale unui director adjunct sunt de 34.050 de lei, în timp ce nivelul minim este de 21.329 de lei. Un șef serviciu din centrala BNR are salariul cuprins între 10.811 lei și 29.578 de lei. Un șef de birou are veniturile lunare nete cuprinse între 9.925 de lei și 18.824 de lei. La nivel teritorial, directorul unei sucursale BNR cu limita maximă de sumă are un venit net lunar de 18.281 de lei, iar cel mai mic nivel este de 10.873 de lei. Șefii de serviciu din teritoriu au salariile cuprinse între 10.119 lei și 15.282 de lei, în timp ce șefii de birou au venituri lunare nete între 9.492 de lei și 10.966 de lei. Alte venituri Prin Contractul colectiv de muncă negociat la nivelul băncii se pot acorda anual și alte venituri. Primele sunt în cuantum maxim de 2,8 salarii nete lunare. O sumă din fondul de participare a salariaților la profit poate fi acordată în funcție de cuantumul fondului constituit potrivit prevederilor art. 43 din Legea nr. 312/2004. Indemnizația de pensionare este acordată diferențiat în funcție de vechimea în cadrul băncii, cuprinsă între 3-12 salarii de bază. Se mai acordă sume pentru diverse evenimente (pentru copiii minori cu ocazia Zilei Internaționale a Copilului și a Crăciunului, pentru nașterea fiecărui copil etc.) și bonus anual de performanță, acordat în funcție de rezultatele obținute în urma evaluării performanței profesionale. Recomandarea autorului: Veniturile lui Mugur Isărescu au sărit de 1,4 milioane lei în ultimul an, un plus de 140.000 lei. Numai depozitele din 2024 sunt de sute de mii de lei