BNR: Datoria externă a României a depășit 205 miliarde de euro. Cu cât a crescut în primele trei luni ale anului
Banca Națională a României (BNR) a emis miercuri un comunicat de presă în care anunță că datoria externă a crescut, în perioada ianuarie-martie 2025, cu 514 milioane de euro. Astfel, datoria externă a României însumează acum 205,4 miliarde de euro. BNR oferă și structura datoriei externe: datoria externă pe termen lung a însumat 156 881 milioane euro la 31 martie 2025 (76,4 la sută din totalul datoriei externe), în creștere cu 1,2 la sută față de 31 decembrie 2024; datoria externă pe termen scurt a înregistrat la 31 martie 2025 nivelul de 48 526 milioane euro (23,6 la sută din totalul datoriei externe), în scădere cu 2,7 la sută față de 31 decembrie 2024. „Rata serviciului datoriei externe pe termen lung a fost 11,5 la sută în perioada ianuarie – martie 2025, comparativ cu 19,6 la sută în anul 2024. Gradul de acoperire a importurilor de bunuri și servicii la 31 martie 2025 a fost de 5,7 luni, nivel similar cu cel de la 31 decembrie 2024. Gradul de acoperire a datoriei externe pe termen scurt, calculată la valoarea reziduală, cu rezervele valutare la BNR la 31 martie 2025 a fost de 101,4 la sută, comparativ cu 99,1 la sută la 31 decembrie 2024”, se mai arată în comunicatul BNR. FOTO: Mediafax / Alexandra Pandrea CITEȘTE ȘI: Apocalipsa nu mai vine. Aprilie, o lună excepţională pentru buget, veniturile au crescut cu 16%, iar guvernul a făcut economii la CHELTUIELI pentru prima dată Ministrul Mediului, despre reorganizarea ROMSILVA: Săptămâna viitoare vom avea o nouă rundă de dezbatere publică Lucian ROMAȘCANU, numit oficial membru din partea României la Curtea de Conturi Europeană Alexandru Tudor a absolvit specializarea Jurnalism din cadrul Facultății de Litere a Universității Ovidius din Constanța în anul 2023. A lucrat mai apoi în presa locală, în Constanța și Călărași, … vezi toate articolele
Adrian Câciu, fost ministru al Finanțelor: „Hai să nu dăm foc la casă și să dăm vina pe pompier. Lăsați Banca Națională a României în pace!”
„Avem o situație stabilă financiar, fluxuri de capital, rezerve, buffer de trezorerie, risc scăzut de default! Hai să nu dăm foc la casă și să dăm vina pe pompier. Lăsați Banca Națională a României în pace! Face, ca de obicei, fix ce trebuie să facă atunci când libertatea și democrația sunt distorsionate de haos și incertitudine!”, este remarca fostului ministru al Finanțelor, Adrian Câciu. Fostul ministru al PSD vine cu această postare după ce, motivează el, că a auzit, în ultimele zile, tot felul de mențiuni și luări de poziție care au criticat BNR că intervine în menținerea stabilității financiare, că nu este bine și că trebuie schimbată conducerea, iar de aici se creează ”o așa-zisă aparență panicardă prin astfel de intervenții, de natură să manipuleze votul”. „Prostii, prostii și iar prostii. La fel cum prostii sunt și acelea debitate de unii consilieri din BNR că s-a depreciat cursul din cauza deficitelor. Gâgă, ca să vă zic asa, deficitul era și înainte de 4 mai, e mare de vreo 5 ani, atât cel de cont curent (care se reflectă în curs), cât și cel public. Eu știu că unii cred că se adresează unor proști, dar vedeți să nu vă împiedicați”, a mai spus Câciu. Fostul ministru al Finanțelor și al Fondurilor Europene a mai declarat: „În ultimii 4 ani, Banca Națională a reușit, în context total advers, de pandemie, război, criză energetică, inflație galopantă, deficite gemene ridicate, creștere cost finanțare, migrare fluxuri financiare să mentină un echilibru adecvat și să sprijine Guvernul și România pentru: 1. evitarea recesiunii și păstrarea unui ritm de creștere economică, 2. adecvarea, prin canalul financiar, a lichidității necesare pentru dezvoltarea economiei în context de costuri crescute, 3. menținerea unui curs valutar stabil, 4. politică monetara adecvată pentru neutralizarea puseului inflaționist și reducerea acestuia în termeni rezonabili în context de politică fiscal-bugetară pro-ciclică, 5. diferențial adecvat de dobândă pentru încurajarea fluxurilor de capital înspre România, 6. creșterea rezervelor cu 60%, de la 45 miliarde euro la 72 miliarde euro, 7. reducerea riscului de default la un nivel de invidiat de toate țarile din UE, cu mult sub media UE ( chiar sub 2,4%), 8. menținerea unui nivel superior al rezervelor minime obligatorii în sistemul bancar, mult peste recomandarea de 3% și mult peste media UE (de 0,9%), 9. capitalizarea sistemului bancar și financiar A fost o colaborare foarte bună între BNR și Guvern”, a mai spus Câciu. Reporter politic, acreditat la Guvern. În presă din 2004. Am lucrat la TVR, Rol.ro, Realitatea.net, Realitatea TV, Mediafax.ro, B1 TV, România Liberă. Doctorandă la SNSPA, sub coordonarea Prof. … vezi toate articolele
Cursul leu/euro, un nou record istoric. MONEDA europeană a sărit de 5,1 lei
Pragul de 5 lei pentru un euro a fost depășit, pentru a treia zi consecutiv, joi, după rezultatul alegerilor prezidențiale încheiate duminică, conform cursului pieței valutare publicat de banca centrală. Banca Națională a României (BNR) a publicat, joi, la ora 13, cursul de 5,1222 de lei pentru un euro. Este o creștere de 0,0231 de lei față de cotația băncii centrale de miercuri, de 5,0991 de lei. Aceasta era la rândul ei mai mare decât marți, prima zi în care depășise pragul psihologic, respectiv 5,0378 de lei. Cursul de vineri, 2 mai, ultimul curs înaintea turului 1 al alegerilor prezidențiale din țară, era de 4,9773 lei. Care sunt perspectivele Într-o analiză pentru Gândul, analistul fiscal Adrian Codirlașu, președinte al Asociației CFA România, întrebat fiind miercuri dacă crede că o să coboare cursul sub 5 lei/euro în viitorul apropiat sau îndepărtat, Adrian Codirlașu se raportează la trecut. „Dacă mă uit la istorie, mereu când a avut o creștere bruscă, leul n-a mai coborât de unde a plecat. Nu cred că va mai ajunge sub 5 lei/euro”, nu cred că va mai ajunge”, a spus, miercuri, președintele CFA România. Sursa foto: Comisia Europeană Citiți și: De ce a sărit cursul euro de PRAGUL psihologic de 5 lei și care sunt șansele să coboare sub el? Explicațiile și previziunile președintelui CFA România Cursul leu/euro ajunge la un nou RECORD istoric. Moneda europeană se apropie de 5,1 de lei Absolventă a Universității „Babeș-Bolyai” din Cluj-Napoca, Departamentul de Limbi Moderne Aplicate din cadrul Facultății de Litere, Mădălina Prundea a debutat în presa regională, la „Evenimentul … vezi toate articolele
Nadia Comăneci ia o rentă viageră de 3342 de euro, lunar, la cursul BNR, de la statul român
Legendara gimnastă Nadia Comăneci primește de la statul român o rentă viageră lunară în valoare de 3342 de euro, la cursul BNR, pentru performanțele senzaționale obținute sub tricolor. „Zeița de la Montreal” primește aceeași sumă pe care o primea și anul trecut, atunci când aceste sume au fost recalculate, dar sportiva de aur a României nu a beneficiat de vreo suplimentare. „Zeița de la Montreal” primește de la statul român o rentă viageră lunară în valoare de 3342 de euro Legendara gimnastă Nadia Comăneci este remunerată de statul român cu o rentă viageră lunară în valoare de 3342 de euro, pentru rezultatele excepționale obținute în cariera sa fabuloasă. Cea poreclită „Zeița de la Montreal” are parte de aceeași bani pe care îi primea și în 2024, atunci când aceste sume au fost recalculate, dar sportiva de aur a României, ca și alți medaliați olimpici și mondiali, nu au beneficiat de vreo creștere, așa cum meritau pe deplin. Pe site-ul Agenției Naționale pentru Sport au fost republicate pentru anul în curs rentele viagere încasate de cei care au scris istorie pentru România. Printre numeroșii foști mari sportivi care sunt recompensați se numără și Nadia Comăneci. Însă, la fel ca în 2024, fosta mare gimnastă încasează și în 2025 suma de 16.635 de lei sub formă de rentă viageră. Aceeași sumă de bani o primește și Sandra Izbașa, gimnastă retrasă în 2014, cea are în palmares două medalii olimpice, aur la sol (Beijing, 2008) și aur la sărituri (Londra, 2012), dar și cinci titluri europene şi un argint mondial. Aceasta lucrează în momentul de față ca antrenoare la Clubul Sportiv al Armatei Steaua. 16.000 de lei lunar ia și Marian Drăgulescu, cel mai bun gimnast român all-time. Acesta are în vitrina cu trofee 31 de medalii: trei medalii olimpice, zece medalii la Campionatele Mondiale și 18 medalii la Campionatele Europene. Carieră de aur La vârsta de doar 14 ani, Nadia Comăneci a devenit prima gimnastă din lume care a obținut 10, nota maximă, la Jocurile Olimpice de la Montreal din anul 1976. Se regăsește printre cele mai bune gimnaste din istorie și a fost inclusă, de către Laureus World Sports Academy, printre cele mai bune sportive ale secolului XX. Jocurile Olimpice 1976: 3 de aur (individual compus, paralele, bârnă), 1 de argint (echipa), 1 de bronz (sol) 1980: 2 de aur (bârnă, sol), 2 argint (individual compus, echipa) Campionatele Mondiale 1978: 1 aur (bârnă), 2 de argint (echipa, sărituri) 1979: 1 aur (echipa) Campionatele Europene 1975: 4 de aur (individual compus, paralele, bârnă, sărituri), 1 argint (sol) 1977: 2 de aur (individual compus, paralele), 1 argint (sărituri) 1979: 3 de aur (individual compus, sărituri, sol), 1 bronz (bârnă) Absolvent al Facultății de Filosofie și Jurnalism, și-a început cariera în presa sportivă scrisă și on-line în urmă cu două decenii la săptămânalul Fanatik, unde și-a făcut ucenicia și apoi a prins experiență în domeniul sportului rege și nu numai. A urmat în 2008 „transferul” … citește mai mult
Deficitul de cont curent a ajuns la 4,8 miliarde de euro, după două luni din 2025. Este cu 85% mai mare decât în același interval de anul trecut
Contul curent al balanței de plăți a înregistrat, în primele două luni din 2025, un deficit de 4,8 miliarde euro, ceea ce reprezintă în creștere cu aproape 85% față ce deficitul raportat în aceeași perioadă a anului trecut, de 2,6 miliarde euro, potrivit datelor transmise, vineri, de Banca Națională a României, printr-un comunicat de presă. Contul curent al balanței de plăți a rezultat din media balanțelor pe bunuri și servicii, venituri primare și venituri secundare. Cel mai mare deficit s-a înregistrat la bunuri, de 5,45 de miliarde de euro, cu aproximativ 1,5 miliarde de euro mai mult decât în ianuarie – februarie 2024, balanța serviciilor are un excedent mai mic cu 187 milioane euro (până la 1,61 miliarde de euro), balanța veniturilor primare a consemnat un deficit mai mare cu 93 milioane euro (pana la 1 miliard de euro), iar balanța veniturilor secundare, un excedent mai mic cu 427 milioane euro (până la 40 de milioane de euro). La cât a ajuns datoria externă În ceea ce privește datoria externă, în primele două luni din 2025, datoria externă totală a crescut cu 3,39 miliarde euro, până la 208,28 miliarde euro. Mai bine de jumătate, 111,31 de miliarde de euro, este datoria externă a administrației publice, care a crescut față de ianuarie-februarie 2024 cu 3,95 de miliarde de euro. În structură, datoria externă pe termen lung (76,1% din totalul datoriei externe) a însumat 158,5 miliarde euro la 28 februarie 2025, în creștere cu 2,3% față de 31 decembrie 2024. Datoria externă pe termen scurt a ajuns la acea dată la 49,78 miliarde euro, în scădere cu 0,2% față de 31 decembrie 2024. Datele BNR arată că rata serviciului datoriei externe pe termen lung a fost 10,6% în perioada ianuarie – februarie 2025, comparativ cu 19,6% în anul 2024. Gradul de acoperire a importurilor de bunuri și servicii la 28 februarie 2025 a fost de 5,9 luni, în comparație cu 5,7 luni la 31 decembrie 2024. Gradul de acoperire a datoriei externe pe termen scurt, calculată la valoarea reziduală, cu rezervele valutare la BNR la 28 februarie 2025 a fost de 99,5%, comparativ cu 99,1% la 31 decembrie 2024. Citiți și: BNR menține dobânda-cheie în contextul incertitudinilor deosebit de ridicate. Membrii CA, îngrijorați de DETERIORAREA mediului economic internațional La cât au ajuns rezervele de AUR ale României. Evoluția cotațiilor internaționale aproape au dublat valoarea în ultimii cinci ani Absolventă a Universității „Babeș-Bolyai” din Cluj-Napoca, Departamentul de Limbi Moderne Aplicate din cadrul Facultății de Litere, Mădălina Prundea a debutat în presa regională, la „Evenimentul … vezi toate articolele
Alertă de la BNR. S-au intensificat tentativele de FRAUDĂ în numele instituției
Banca Națională a României atrage atenția asupra intensificării tentativelor de fraudă de tip spoofing, apeluri telefonice, mesaje și site-uri care disimulează o comunicare oficială a unei instituții bancare sau a unei autorități a statului în care este folosită identitatea vizuală a BNR. „În ultima perioadă, a fost semnalată intensificarea tentativelor de fraudă de tip spoofing, – apeluri telefonice, mesaje și site-uri care disimulează o comunicare oficială a unei instituții bancare sau a unei autorități a statului (ANAF, Poliția Română etc) – în care identitatea vizuală a Băncii Naționale a României (BNR) a fost utilizată, vizând obținerea de date personale sau efectuarea unor acțiuni care pot duce la tranzacții financiare bazate pe informații false, de tip ponturi sau recomandări de investiții. Alți atacatori au solicitat instalarea de aplicații, deschiderea de linkuri sau autorizarea unor acțiuni pe telefon prin amprentă”, transmite BNR într-un comunicat. Aceste metode vizează furtul de identitate, instalarea de programe malware sau efectuarea de tranzacții financiare. „Totodată, semnalăm că astfel de încercări de manipulare pot include și apeluri telefonice, mesaje audio sau chiar video (deepfake) în care pot apărea persoane care se prezintă ca reprezentanți ai BNR. Aceste metode urmăresc să creeze aparența unei comunicări oficiale, cu scopul de a câștiga încrederea victimei”, se mai arată în comunicat. Comunicările oficiale ale Băncii Naționale a României în mediul online se realizează exclusiv prin website-urile bnr.ro, bnro.ro și conturile instituției pe rețelele sociale LinkedIn, X, Instagram și YouTube, transmite banca centrală. BNR nu solicită niciodată, prin e-mail, telefon, mesaje-text sau mesaje instant, date cu caracter personal sau alte informații confidențiale despre credite, carduri sau conturi bancare, nici efectuarea unor transferuri de bani. De asemenea, reprezentanții BNR nu cer informații cu privire la veniturile personale, credite solicitate/ aprobate/ acordate de BNR sau de alți creditori profesioniști sau alte aspecte de natură financiară. Dacă se prezintă oportunități de investiții sau de obținere a unor câștiguri rapide, facile și consistente, cel mai probabil este un atac de tip spoofing. CITEȘTE ȘI: Ancheta DIICOT „Rețeaua brokerilor” – 12 persoane reținute. Numele lui Ion Țiriac, Gigi Becali sau David Popovici, folosite ca „momeală” Un avocat din Brașov, victima înșelătoriei „Vot pentru Adeline.” Cum s-a trezit cu telefonul controlat de hackeri: „Ecranul s-a înnegrit” Absolventă a Facultății de Jurnalism și Științele Comunicării, Oana Zvobodă a debutat în presă la televiziunea PrimaTV, în anul 2017. Între 2017 și 2020 a fost reporter la PrimaTV, unde … vezi toate articolele
Consilierul guvernatorului BNR: Atitudinea noastră este de un optimism prudent privind recuperarea Tezaurului de la Moscova”
Cristian Păunescu,consilierul guvernatorului BNR, susține că este datoria României să solicite dreptul „real, cert şi imprescriptibil” privind creanţa pe care o are faţă de Rusia, de peste un secol. Consilierul se declară încrezător în ajutorul pe care Comisia Europeană şi Parlamentul European îl acordă României pentru a recupera tezaurul aflat la Moscova. Joi, Banca Naţională a României a organizat la Bacău o dezbatere privind Tezaurul românesc trimis la Moscova în timpul Primului Război Mondial şi încă nerecuperat, eveniment găzduit de Universitatea George Bacovia. Dezbaterea, intitulată „Tezaurul Băncii Naţionale a României de la Moscova – o creanţă mai veche de un secol şi un subiect de actualitate”, a fost condusă de consilierul guvernatorului BNR, Cristian Păunescu, istoricul care se ocupă de acest dosar de peste 25 de ani. „Atitudinea noastră este de un optimism prudent, care se bazează pe o serie de eforturi susţinute pe care le-am făcut în ultimii 25 de ani privind recuperarea Tezaurului BNR de la Moscova. Este de datoria noastră să solicităm dreptul nostru real, cert şi imprescriptibil privind creanţa pe care o avem faţă de Rusia, de peste un secol. Prin Rezoluţia C/2024/6559, Parlamentul European a cerut Comisiei Europene şi Serviciului European de Acţiune Externă să includă revenirea tezaurului naţional românesc pe agenda bilaterală diplomatică care guvernează relaţiile UE-Rusia, odată ce contextul regional va permite reluarea dialogului politic între părţi”. Potrivit Digi24, dezbaterea organizată de BNR face parte dintr-o serie de manifestări publice de promovare a tematicii Tezaurului BNR, inițiate la Cracovia, Varşovia, Viena, Bremen, Tel Aviv, Bruxelles, Washington DC, Chişinău, Sibiu şi Piteşti. Pe 14 martie 2024, Parlamentul European, reunit la Strasbourg, a adoptat rezoluţia în care a invitat „Comisia şi Serviciul European de Acţiune Externă să includă revenirea tezaurului naţional românesc pe agenda bilaterală diplomatică care guvernează relaţiile UE-Rusia, odată ce contextul regional va permite reluarea dialogului politic între părţi”. Consiliul de administrație al BNR a inițiat din noiembrie 2023 o nouă abordare a problematicii Tezaurului de la Moscova (91,5 tone de aur fin confiscate de conducerea sovietică din Rusia, în urmă cu 106 ani). Sursa Foto Ilustrativ: Profimedia Citește și: VIDEO | Ioan Scurtu: „Tezaurul a fost trimis la Moscova pe baza unui acord la nivel de stat” Absolvent al Facultății de Istorie (2013-2016) și al programului de master „Istorie și Practică în Relații Internaționale” (2019-2021) la Universitatea din București, Alexandru Stan Bogdan … vezi toate articolele