Locuiești lângă o curățătorie chimică? Ai putea avea un risc mai mare de Parkinson
Cercetătorii au descoperit că oamenii care locuiau la mai puțin de 150 de metri de o curățătorie chimică aveau un risc estimat cu până la 23% mai mare de a dezvolta anumite forme ale bolii, comparativ cu persoanele care locuiau la 6,4-8 kilometri distanță. Studiul, publicat în revista științifică npj Parkinson’s Disease, aduce în atenție posibila legătură dintre expunerea la substanțe chimice din mediul înconjurător și apariția bolii Parkinson, scrie Science Alert. După ce au luat în calcul factori precum vârsta, sexul, rasa, veniturile și alți factori care ar fi putut influența rezultatele, oamenii de știință au identificat o asociere între apropierea de curățătoriile chimice și riscul de Parkinson. Persoanele care locuiau la aproximativ 150 de metri sau mai puțin de o astfel de afacere aveau un risc estimat cu 14% mai mare de Parkinson, comparativ cu cele care locuiau la 6,4-8 kilometri distanță. Pentru cazurile de Parkinson asociate cu probleme de mers și mobilitate, riscul estimat era cu 23% mai mare. În cazul Parkinsonului asociat cu demența, creșterea estimată a riscului ajungea la 25%, deși cercetătorii au identificat o asociere mai slabă între distanță și această categorie de cazuri. Parkinson și substanța chimică folosită în curățătoriile chimice Unul dintre factorii care îi preocupă pe cercetători este tricloretilena (TCE), un solvent chimic utilizat în trecut și în industria curățătoriilor chimice. Legătura dintre expunerea la TCE și un risc mai mare de Parkinson este investigată de mai multe decenii. Cercetătorii consideră că substanțele chimice provenite din curățătoriile chimice ar putea contamina mediul din zonele rezidențiale din apropiere. Neurologul Brad Racette, autor principal al studiului, a subliniat că rezultatele contribuie la dovezile tot mai numeroase potrivit cărora expunerile de mediu ar putea avea un rol în apariția bolii Parkinson. „Identificarea acestor expuneri este un pas important pentru a înțelege cum am putea reduce povara acestei boli în viitor”, a explicat cercetătorul. Riscul de Parkinson poate fi influențat de mediul în care locuim Oamenii de știință au identificat în ultimii ani mai mulți factori de mediu asociați cu boala Parkinson, printre care poluarea aerului și expunerea la pesticide. Alte cercetări au investigat inclusiv posibila legătură dintre microplastice și boală. Noul studiu sugerează că și locul în care oamenii locuiesc ar putea influența nivelul de expunere la anumite substanțe chimice. Cercetătorii au analizat și distribuția curățătoriilor chimice la nivelul Statelor Unite și au observat un tipar care, în multe regiuni, asociază apropierea de aceste unități cu un risc mai mare de Parkinson. Totuși, studiul nu demonstrează că locuirea în apropierea unei curățătorii chimice sau expunerea la TCE provoacă boala Parkinson. Cercetarea identifică o asociere statistică, nu o relație cauză-efect. Studiul despre Parkinson are mai multe limite Autorii cercetării subliniază că studiul are și anumite limitări. Datele despre amplasarea curățătoriilor chimice provin din anul 2013 și includ peste 30.000 de astfel de afaceri, însă nu oferă informații precise despre cantitatea de TCE sau despre alte substanțe chimice utilizate. De asemenea, analiza nu a putut surprinde în detaliu caracteristicile clădirilor, activitatea fiecărei curățătorii sau posibilitatea ca vaporii chimici să pătrundă în clădirile din apropiere. Cu toate acestea, cercetătorii consideră că rezultatele justifică investigații suplimentare privind contaminarea mediului și monitorizarea zonelor în care există o concentrație ridicată de curățătorii chimice.
Descoperire japoneză. Vitaminele B pot stopa progresia bolii Parkinson
Studiile efectuate de Hiroshi Nishiwaki și echipa sa de la Universitatea Nagoya din Japonia au identificat anumite microorganisme intestinale care influențează nivelul vitaminelor B2 (riboflavină) și B7 (biotină), esențiale pentru sănătatea neuronală, informează Science Alert. Boala Parkinson afectează aproximativ 10 milioane de persoane la nivel global și se manifestă inițial prin constipație și tulburări de somn, simptome care pot apărea cu până la 20 de ani înainte de pierderea progresivă a controlului muscular și de apariția demenței. Studiul publicat în mai 2024 demonstrează că modificările microbiomului intestinal la pacienții cu Parkinson sunt asociate cu deficiențe de riboflavină și biotină, ceea ce duce la scăderea acizilori grași cu lanț scurt (SCFA) și a poliaminelor – molecule ce protejează stratul de mucus intestinal. „Deficiențele de poliamine și SCFA pot subția stratul protector al intestinului, crescând permeabilitatea intestinală, un fenomen deja observat la pacienții cu Parkinson”, explică Nishiwaki. Expunerea sistemului nervos intestinal la toxine precum pesticidele, erbicidele sau produsele de curățenie poate accelera formarea fibrilelor de α-sinucleină, implicate în distrugerea neuronilor producători de dopamină și apariția simptomelor motorii și cognitive. Analiza a inclus 94 de pacienți cu Parkinson și 73 de persoane sănătoase din Japonia, comparate cu date din China, Taiwan, Germania și SUA. Rezultatele sugerează că administrarea suplimentelor de riboflavină și biotină ar putea reduce progresia bolii și ameliora simptomele. Cercetătorii recomandă ca tratamentul să fie personalizat, pe baza analizelor microbiomului și a nivelului de vitamine B din organism. În plus, menținerea unui microbiom sănătos și reducerea expunerii la toxine pot juca un rol preventiv important.
Un test simplu de sânge ar putea ajuta la depistarea timpurie a bolii Parkinson
Un nou test de sânge ar putea ajuta medicii să depisteze boala Parkinson în stadiile incipiente, mult înainte ca pacienții să prezinte simptome evidente, conform unui nou studiu, relatează Euronews. Cercetarea, publicată vineri în revista Nature Aging, sugerează că biomarkeri sanguini ar putea fi cheia pentru identificarea precoce a acestei boli neurodegenerative care afectează milioane de oameni din întreaga lume. Boala Parkinson apare atunci când celulele nervoase din creier, care sunt responsabile pentru producerea dopaminei, se deteriorează treptat. Această substanță chimică esențială ajută la controlul mișcărilor și echilibrului, iar lipsa ei duce la simptome precum tremurături, rigiditate și dificultăți de mișcare. Deși nu există un tratament care să vindece boala Parkinson, cercetările recente încearcă să găsească metode de a diagnostica pacienții înainte ca simptomele să devină evidente. Studiul realizat de cercetători israelieni s-a concentrat asupra unui tip de ARN, numit fragmente de ARN de transfer (tRF), care sunt implicați în probleme neurologice, inclusiv Parkinson. Aceștia au comparat datele privind sângele și țesutul cerebral ale pacienților cu Parkinson și ale celor sănătoși, și au descoperit două biomarkeri-cheie care ar putea fi utilizați pentru a detecta boala într-un stadiu incipient. Unul dintre acești biomarkeri este legat direct de Parkinson, iar celălalt poate indica evoluția bolii. „Am deschis o nouă fereastră către modificările moleculare care apar în primele etape ale bolii”, a declarat Hermona Soreq, profesor de neuroștiințe moleculare la Universitatea Ebraică din Ierusalim și unul dintre autorii studiului. Cercetătorii studiului evidențiază că sunt necesare mai multe studii pentru a confirma rezultatele obținute și pentru a înțelege mai bine cum aceste modificări ale biomarkerilor influențează evoluția Parkinson-ului.