Trump și-ar putea primi noul Air Force One în 2028, anul alegerilor prezidențiale din SUA
Programul Boeing pentru noul Air Force One a intrat într-o nouă fază. Forțele Aeriene ale SUA au confirmat că primul avion prezidențial VC-25B ar putea fi livrat la mijlocul anului 2028, mai devreme decât estimările anterioare. Fiind anul alegerilor prezidențiale, 2028 va fi și ultimul în care Donald Trump va zbura cu noua aeronavă în calitate de președinte al Statelor Unite. Constituția SUA limitează exercitarea funcției prezidențiale la maximum două mandate, iar liderul american se află la cel de-al doilea mandat. Peste 15 milioane de dolari pentru comunicații Avansarea termenului de livrare a fost posibilă după ce Forțele Aeriene au decis să investească 15,5 milioane de dolari în modernizarea sistemelor de comunicații ale viitoarelor aeronave Air Force One. Termenul inițial fiind stabilit pentru 2029. „Costurile sunt asociate cu integrarea unei noi capacități de comunicații care permite avionului VC-25B să țină pasul cu cerințele misiunii. Aceste cerințe au evoluat de la stabilirea bazei programului”, a transmis un purtător de cuvânt al Forțelor Aeriene, citat de Defense One. Oficialul a precizat că modificările „pot fi realizate în cadrul calendarului actual, cu livrarea primei aeronave la mijlocul anului 2028”. 4,3 miliarde de dolari pentru proiectul Air Force One Valoarea totală a contractului Air Force One depășește în prezent 4,3 miliarde de dolari. Lucrările pentru modernizarea comunicațiilor ar urma să fie finalizate până în decembrie 2026. Programul este separat de contractul principal de inginerie și producție, încheiat la preț fix. Secretarul Forțelor Aeriene, Troy Meink, și-a exprimat deja încrederea că proiectul poate fi menținut pe linia de plutire, în ciuda întârzierilor repetate. „Cred că sunt în grafic. Cred că le vom putea livra atunci când președintele va avea nevoie de ele”, declara acesta în septembrie, la conferința anuală a Asociației Forțelor Aeriene și Spațiale. Un program marcat de întârzieri Programul de înlocuire a actualelor aeronave VC-25 (denumite și Air Force One atunci când sunt folosite pentru transportul președintelui) a început în 2015. De-a lungul timpului, acesta a fost marcat de controverse politice, dificultăți logistice și întârzieri succesive. Aeronavele se află în serviciu din 1990. Termenul de livrare al noilor avioane a fost amânat de la 2026 la 2027, apoi la 2028–2029. Guvernatorii democrați s-au mobilizat deja împotriva republicanilor lui Donald Trump, promițând măsuri pentru reducerea costului vieții. Ei vizează câștigarea alegerilor din 2026, considerate un pas-cheie spre cursa prezidențială din 2028. Livrarea avionului prezidențial în anul electoral va adăuga o dimensiune politică suplimentară acestui program de înlocuire.
Un balon meteorologic pare să fie obiectul misterios care a lovit un Boeing la 11.000 de metri
Parbrizul unui avion United Airlines a fost lovit duminică în timpul unui zbor de la Denver la Los Angeles, în timp ce aparatul de zbor se afla la 11.000 de metri altitudine. Avionul, un Boeing 737 MAX 8 United Airlines, a trebuit să efectueze o aterizare de urgență duminică pe aeroportul Salt Lake City. Proiectilul necunoscut a aruncat cioburi de sticlă în cabină rănindu-l pe unul dintre cei doi piloți la braț, potrivit Le Figaro. „Zborul 1093 a aterizat în siguranță în Salt Lake City pentru a inspecta daunele aduse parbrizului. O altă aeronavă a preluat pasageri pentru Los Angeles, iar echipa noastră de mentenanță inspectează în prezent aeronava”, a declarat compania aeriană după incident. Deși inițial au fost înaintate mai multe teorii, inclusiv resturi spațiale sau un meteorit, detaliile coliziunii încep să devină mai clare. Potrivit lui John Dean, cofondator și CEO al companiei americane WindBorne, avionul a lovit de fapt unul dintre baloanele sale meteorologice. Compania care în colaborare cu guvernul SUA și Administrația Federală a Aviației operează o flotă de baloane ușoare în domeniul meteorologiei, a deschis și ea o anchetă. „Da, cred că a fost un balon WindBorne (…) Sistemul este conceput să nu prezinte un risc pentru viața umană în caz de coliziune, chiar și în cel mai rău scenariu. Acest lucru se încadrează în limitele de greutate ale FAA (…) Sunt surprins să văd ciobirea internă a parbrizului. Consider acest lucru extrem de îngrijorător și inacceptabil în caz de coliziune, indiferent de reglementările oficiale. A rănit un pilot, lucru pe care nu-l accept absolut deloc”, a declarat John Dean. Ipoteza balonului meteorologic pare să câștige teren, dar concluziile oficiale ale anchetei preliminare a autorităților americane vor fi cunoscute peste câteva săptămâni.
După un an de așteptare, astronauții SpaceX au decolat spre Stația Spațială
Echipajul, format din patru membri din SUA, Japonia și Rusia au fost trimiși pentru a-i înlocui pe colegii plecați din martie, care au preluat temporar misiunea celor doi astronauți NASA rămași blocați în spațiu. Capsula Dragon a SpaceX ar trebui să ajungă la laboratorul orbital în acest weekend și să rămână acolo cel puțin șase luni. Zena Cardman, biolog și explorator polar, ar fi trebuit să zboare anul trecut, dar a fost retrasă, împreună cu un coleg NASA, pentru a face loc piloților de test ai Starliner, care însă nu au mai putut zbura. „În acest moment simt doar bucurie. A fost o experiență absolut minunată. Călătoria vieții mele”, a declarat Cardman, comandantul zborului, după ce a ajuns pe orbită. Din cauza eșecului Starliner, Butch Wilmore și Suni Williams au fost nevoiți să treacă la SpaceX pentru a se întoarce pe Pământ, după o ședere de peste nouă luni pe ISS, deși misiunea lor inițială trebuia să dureze doar o săptămână. „Fiecare astronaut vrea să fie în spațiu. Niciunul dintre noi nu vrea să rămână la sol, dar nu este vorba despre mine”, a spus Cardman înaintea lansării. Copilotul său, Mike Fincke de la NASA, era rezervă pentru Wilmore și Williams pe Starliner. Cei trei sunt, în continuare, singurii acreditați să zboare cu această navă. Fincke și japonezul Kimiya Yui, ambii foști ofițeri militari cu experiență spațială, se antrenau pentru a doua misiune a Starliner. Cum nava rămâne la sol până în 2026, NASA i-a transferat pe ultimul zbor SpaceX. „Ce bine e să fii din nou pe orbită”, a transmis Fincke prin radio. Ultima sa misiune fusese în 2011, la penultimul zbor al navetei spațiale. Echipajul este completat de rusul Oleg Platonov, fost pilot de vânătoare, retras acum câțiva ani din programul Soyuz din cauza unei probleme medicale, între timp rezolvate. La prima încercare de lansare, joi, au asistat noul administrator interimar al NASA, secretarul Transporturilor Sean Duffy, și directorul general al Roscosmos, Dmitry Bakanov. Cei doi au discutat despre colaborarea viitoare, înainte ca lansarea să fie amânată din cauza condițiilor meteo. „Ceea ce învățăm din aceste misiuni ne va duce pe Lună și apoi pe Marte. Aceasta este direcția pe care NASA trebuie să o urmeze”, a declarat Duffy într-un interviu acordat agenției. „Există zone importante pe Lună, pe care vrem să le revendicăm pentru noi și partenerii noștri.” Pentru a reduce costurile, NASA intenționează să prelungească șederea echipajelor pe ISS de la șase la opt luni. Potrivit programului actual, SpaceX va trimite în 2029 ultimul vehicul necesar scoaterii din orbită a ISS. Astronauții vor rămâne la bord până în ultimele patru-șase luni de funcționare a stației, pentru a gestiona eventualele defecțiuni. La final, avanpostul gol va fi prăbușit în Pacific, la sfârșitul lui 2030 sau începutul lui 2031.
Angajații Boeing, care produc avioane de luptă pentru armata SUA, amenință cu grevă
Un conflict de muncă major se conturează în industria de apărare a Statelor Unite. Peste 3.200 de angajați ai Boeing Co., care lucrează în trei fabrici din zona St. Louis, Missouri, au respins duminică o ofertă contractuală care prevedea o creștere salarială de 20% în patru ani, potrivit ABC News. Muncitorii au respins oferta, deși a fost susținută de sindicate În urma votului intern organizat de sindicat, angajații au respins oferta propusă de Boeing, exprimându-și nemulțumirea față de condițiile salariale și beneficiile oferite, și au anunțat că sunt pregătiți să declanșeze o grevă începând cu data de 4 august, după o săptămână de așteptare, menită să permită reluarea negocierilor și, eventual, evitarea opririi lucrului. Oferta a fost prezentată de conducerea companiei Boeing și susținută de liderii sindicali ai International Association of Machinists and Aerospace Workers, care au descris-o anterior drept un „acord istoric”. Pe lângă creșterea salarială, propunerea Boeing includea și îmbunătățiri ale beneficiilor medicale, ale pensiei și ale plății pentru orele suplimentare. Cu toate acestea, votul angajaților a fost „copleșitor” împotriva acordului, potrivit comunicatului emis de sindicat, care a transmis că oferta „a eșuat în a răspunde priorităților și sacrificiilor” lucrătorilor. Deși susținută de liderii sindicali, muncitorii au considerat că propunerea nu le oferă un viitor sigur și pe măsura muncii lor. Boeing: „A fost mai generoasă propunere de contract” „Angajații noștri sunt solidari și solicită un contract care să le respecte efortul și să le garanteze un viitor sigur”, a declarat sindicatul, precizând că, deși actualul contract a expirat duminică seara, greva nu va începe imediat, ci se va mai negocia. Reacția Boeing nu a întârziat. Dan Gillan, director general al Boeing St. Louis și vicepreședinte al diviziei Boeing Air Dominance, a declarat că firma este „focalizată pe pregătirea pentru o grevă”. El a descris oferta respinsă drept „cea mai generoasă propunere de contract” prezentată vreodată angajaților din St. Louis. Deși se vorbește de alte negocieri, acestea încă nu au fost programate. Unitățile de producție vizate de grevă joacă un rol important în fabricarea unor avioane de luptă esențiale pentru armata americană, precum F/A-18 Super Hornet și T-7A Red Hawk și ridică îngrijorări privind întârzierile sau efectele asupra capacității de livrare militară. Boeing urmează să își anunțe marți rezultatele financiare pentru trimestrul al doilea. Compania a raportat recent o creștere a livrărilor de aeronave, iar acțiunile sale au închis vineri la 233,06 dolari, în urcare cu 1,79 dolari.