Riscul din paharul cu apă, egal cu cel al sedentarismului
Apa de la robinet ar putea fi un factor de risc cardiovascular subestimat: un studiu realizat pe peste 74.000 de persoane din întreaga lume arată că expunerea la apă potabilă cu salinitate ridicată crește riscul de hipertensiune arterială cu 26%, un nivel comparabil cu cel asociat sedentarismului, potrivit The Independent. Cercetătorii de la Universitatea Internațională din Florida, conduși de profesorul Rajiv Chowdhury, au analizat 27 de studii bazate pe populație din Europa, SUA, Australia, Israel, Bangladesh, Vietnam și Kenya. Concluzia este îngrijorătoare: apa potabilă mai sărată este asociată cu valori semnificativ mai ridicate ale tensiunii arteriale. De unde vine sarea din apa de băut Principala cauză este creșterea nivelului global al mării. Pe măsură ce oceanele avansează, apa de mare pătrunde în acviferele de apă dulce din zonele de coastă. Rezultatul: apa freatică devine din ce în ce mai sărată. Peste trei miliarde de oameni trăiesc în zone costiere sau în apropierea coastelor. Mulți dintre ei, în special din țări cu venituri mici și medii, depind de apa freatică ca principală sursă potabilă. Cifrele din spatele riscului Persoanele expuse la apă cu salinitate ridicată aveau o tensiune arterială sistolică mai mare cu aproximativ 3,22 mmHg. Tensiunea diastolică era mai mare cu aproximativ 2,82 mmHg. Riscul de hipertensiune era cu 26% mai ridicat față de persoanele care beau apă cu salinitate normală. Acest risc este comparabil cu cel al activității fizice reduse, care crește hipertensiunea cu 15–25%. Un miliard de oameni, deja afectați de hipertensiune Hipertensiunea arterială afectează peste un miliard de persoane la nivel global. Este una dintre principalele cauze ale bolilor de inimă și ale accidentelor vasculare cerebrale. Eforturile de prevenție se concentrează, de regulă, pe sarea din alimentație. Pâinea, cerealele, sosurile și mâncărurile semipreparate rămân principalele surse de sodiu. Apa potabilă nu a fost, până acum, considerată un factor major. Problema se va agrava odată cu schimbările climatice Dr. Chowdhury avertizează că situația se va înrăutăți pe măsură ce schimbările climatice se accelerează. Creșterea nivelului mării va contamina și mai mult sursele de apă dulce din zonele costiere. Populațiile vulnerabile – cele care nu pot detecta gustul sărat al apei și nu au acces la surse alternative – sunt cele mai expuse. Ele pot ingera cantități mari de sodiu fără să știe, doar prin consumul zilnic de apă. Limita de sare recomandată de Organizația Mondială a Sănătății este de maxim 5 grame pe zi.
Mineralul banal care poate ajuta la curățarea arterelor înfundate și remedia problemele cardiace
Conform rapoartelor globale de sănătate, bolile cardiovasculare sunt responsabile pentru mai multe decese decât orice altă afecțiune. Mulți oameni cred că atacurile de cord apar brusc, dar în majoritatea cazurilor problema se dezvoltă lent, pe parcursul mai multor ani. Cum apar blocajele în artere Una dintre principalele cauze ale bolilor de inimă este ateroscleroza. Această afecțiune apare atunci când substanțele grase se acumulează treptat în interiorul arterelor. Arterele sunt vasele de sânge care transportă sânge bogat în oxigen de la inimă către restul corpului. În timp, aceste grăsimi formează depozite groase, numite plăci, pe pereții interiori ai arterelor. Aceste plăci îngustează și rigidizează arterele, iar sângele nu mai circulă la fel de ușor. Dacă o placă se rupe brusc, poate apărea un cheag de sânge care blochează complet artera. Când acest lucru se întâmplă la nivelul inimii, apare un atac de cord. Dacă blocajul este în creier, poate duce la un accident vascular cerebral. Rolul colesterolului și al trigliceridelor Un factor important care contribuie la formarea plăcilor este dislipidemia, adică niveluri nesănătoase de grăsimi în sânge. Acestea includ colesterolul și trigliceridele. Colesterolul este o substanță de tip gras de care organismul are nevoie în cantități mici, dar în exces devine periculos. Trigliceridele sunt un alt tip de grăsime, provenit din alimentație și din metabolismul propriu al organismului. La nivel global, un număr foarte mare de adulți au valori crescute ale acestor grăsimi. Cercetările arată că aproape jumătate dintre adulți se confruntă cu niveluri nesănătoase de colesterol sau trigliceride. În timp, aceste valori ridicate afectează vasele de sânge și cresc riscul de boli cardiovasculare. Medicii tratează, de obicei, aceste probleme cu medicamente care reduc colesterolul și riscul de rupere a plăcilor. Totuși, plăcile deja formate în artere nu dispar complet, chiar dacă devin mai stabile. Descoperirea legată de mangan Oamenii de știință au descoperit recent că un mineral comun, de care organismul are deja nevoie, ar putea ajuta la reducerea grăsimilor dăunătoare din sânge și chiar la micșorarea plăcilor din artere. Acest mineral este manganul. Manganul este un oligoelement prezent în alimente precum cerealele integrale, nucile, fasolea și legumele cu frunze verzi. Organismul are nevoie de cantități mici, dar acesta joacă un rol important în numeroase procese biologice. Contribuie la dezvoltarea oaselor, susține activitatea enzimelor și ajută la protejarea celulelor împotriva stresului oxidativ. Ce arată studiile pe animale Cercetătorii au început să analizeze dacă manganul influențează și modul în care organismul procesează grăsimile. Într-un studiu recent, mineralul a fost testat pe șoareci predispuși la boli de inimă. Animalelor li s-au administrat diferite doze de mangan, iar oamenii de știință au urmărit modificările nivelului de grăsimi din sânge și starea arterelor. Rezultatele au arătat că manganul a redus atât colesterolul, cât și trigliceridele. În plus, a diminuat acumularea plăcilor în artere, sugerând că ar putea ajuta organismul să elimine o parte din grăsimile responsabile de ateroscleroză. Cum acționează în organism Pentru a înțelege acest proces, trebuie știut că grăsimile nu circulă liber în sânge, deoarece nu se amestecă cu apa. Ele sunt transportate cu ajutorul unor particule numite lipoproteine. În interiorul celulelor, un sistem numit COPII ajută la ambalarea și transportul acestor particule. Acest sistem funcționează ca un mecanism de livrare, care pregătește și trimite „pachetele” către diferite zone ale organismului. Cercetătorii au observat că manganul influențează acest sistem și modifică modul în care grăsimile sunt procesate și transportate. În prezența unei cantități adecvate de mangan, mai puține grăsimi dăunătoare rămân în circulația sanguină, ceea ce ar putea explica reducerea plăcilor observată la animale. Ce spun specialiștii Dr. Xiao Wang, unul dintre cercetătorii implicați, consideră că rezultatele sunt promițătoare. El a explicat că manganul ar putea deveni, în viitor, parte a unor tratamente pentru prevenirea sau reducerea bolilor de inimă. Totuși, studiul este încă într-o fază incipientă și a fost realizat doar pe animale. Sunt necesare cercetări suplimentare pentru a vedea dacă efectele sunt similare și la oameni și dacă utilizarea manganului este sigură în dozele necesare. Ce trebuie să știm acum Dacă rezultatele vor fi confirmate, manganul ar putea deveni o soluție simplă și accesibilă pentru reducerea riscului cardiovascular. Până atunci, specialiștii recomandă metodele deja cunoscute pentru protejarea inimii. O alimentație echilibrată, activitatea fizică, menținerea unei greutăți sănătoase și controlul colesterolului rămân cele mai eficiente măsuri. Cercetările continuă să arate că dieta joacă un rol esențial în sănătatea inimii. Unele studii sugerează că anumite alimente, precum fructele, leguminoasele și dietele echilibrate, pot susține sănătatea vaselor de sânge și pot reduce riscul de boli. Descoperirile despre mangan adaugă o nouă piesă acestui puzzle complex. Deși sunt necesare mai multe studii, ele oferă speranța că noi soluții ar putea ajuta la protejarea inimii în viitor. Studiul a fost publicat în revista științifică Life Metabolism.
Excesul de timp petrecut în fața ecranelor amenință sănătatea inimii tinerilor
Un nou studiu, publicat în Journal of the American Heart Association, arată că timpul crescut petrecut de copii și tineri folosind dispozitive electronice sau vizionând televizorul este asociat cu un risc mai mare de boli cardiometabolice, cum ar fi hipertensiunea, colesterolul ridicat și rezistența la insulină, scrie EFE. Cercetarea, realizată pe baza datelor de la peste 1.000 de participanți dintr-un studiu desfășurat în Danemarca, relevă că legătura dintre timpul petrecut în fața ecranelor și riscul cardiometabolic este mai puternică la tinerii care dorm mai puține ore, sugerând că utilizarea dispozitivelor ar putea afecta sănătatea și prin „răpirea” timpului destinat somnului. O declarație științifică publicată în 2023 de Asociația Americană a Inimii confirma deja că riscul cardiometabolic se acumulează la vârste tot mai mici și că doar 29% dintre tinerii americani cu vârste între 2 și 19 ani aveau o sănătate cardiometabolică favorabilă. Noul studiu aprofundează riscurile asociate creșterii timpului petrecut în fața dispozitivelor electronice în scop recreativ. Datele au fost colectate de la un grup de copii de 10 ani studiați în 2010 și de la un grup de tineri de 18 ani studiați în 2000, ambele parte a unor cohorte din mai multe studii prospective realizate în Danemarca. Analiza a vizat legătura dintre timpul petrecut în fața ecranelor și factorii de risc cardiometabolic. Riscurile lipsei de somn Timpul petrecut în fața ecranelor a inclus vizionarea de televiziune, filme, jocuri video sau folosirea telefoanelor, tabletelor ori calculatoarelor pentru divertisment. Analiza a arătat că atât durata, cât și ora de culcare au influențat relația dintre timpul petrecut pe dispozitive și riscul cardiometabolic. Astfel, dormitul mai puțin și culcatul la ore târzii au amplificat această legătură, iar copiii și adolescenții care dormeau mai puțin prezentau un risc semnificativ mai mare chiar și la aceeași cantitate de timp petrecut în fața ecranelor. Cercetătorii susțin că lipsa somnului nu doar că poate amplifica impactul timpului petrecut în fața ecranelor, dar ar putea fi și o cale principală care leagă aceste obiceiuri de modificări metabolice timpurii. Ei recomandă discutarea obiceiurilor de utilizare a dispozitivelor în timpul consultațiilor pediatrice, alături de sfaturi privind alimentația sau activitatea fizică. Specialiștii atrag atenția că, fiind un studiu observațional cu date colectate prospectiv, rezultatele indică doar „asocieri” și nu o relație cauză-efect. În plus, părinții au raportat timpul petrecut în fața ecranelor prin chestionare, ceea ce ar putea să nu reflecte cu acuratețe durata reală. Cercetările viitoare ar trebui să analizeze dacă limitarea utilizării ecranelor în orele premergătoare somnului – atunci când lumina acestora poate altera ritmurile circadiene și întârzia adormirea – poate contribui la reducerea riscului cardiometabolic.
Anumite afecțiuni ale pielii ascund un risc periculos pentru inimă
Când majoritatea oamenilor se gândesc la psoriazis, își imaginează pete roșii și solzoase pe piele, care provoacă mâncărimi sau durere. Însă psoriazisul nu este doar o problemă dermatologică – ci poate fi un semnal de alarmă pentru probleme de sănătate mult mai profunde, inclusiv un risc crescut de boli cardiovasculare, scrie knowrdidge.com. Psoriazisul este o boală autoimună cronică – ceea ce înseamnă că sistemul imunitar, care în mod normal luptă cu infecțiile, începe să atace în mod greșit celulele sănătoase ale organismului. În cazul psoriazisului, celulele pielii sunt cele atacate, fiind forțate să se înmulțească mult prea repede, ceea ce duce la apariția plăcilor groase și descuamate. Însă același răspuns imun declanșează o inflamație generalizată în întregul corp. Inflamația și bolile de inimă Aici intervine inima. Inflamația joacă un rol-cheie atât în psoriazis, cât și în bolile de inimă. În cantități mici, inflamația este benefică și ajută la vindecare. Dar când devine cronică, poate deteriora vasele de sânge, crește tensiunea arterială și accelera formarea plăcilor de aterom în artere. Toate acestea cresc riscul de infarct miocardic și accident vascular cerebral. Studiile arată că persoanele cu psoriazis – în special cele cu forme severe – prezintă un risc mult mai ridicat de boli de inimă comparativ cu cei fără această afecțiune. Un studiu important a arătat că psoriazisul sever este asociat cu un risc cu 58% mai mare de probleme cardiace majore și un risc cu 43% mai mare de accident vascular cerebral. Această legătură nu se limitează la vârstnici – chiar și tinerii cu psoriazis sunt expuși unui risc cardiovascular crescut. Mai mult decât atât, persoanele cu psoriazis au adesea și alte afecțiuni care pun presiune pe inimă: hipertensiune, colesterol ridicat, obezitate sau diabet de tip 2. Toate acestea sunt factori de risc pentru bolile cardiovasculare și apar frecvent împreună la pacienții cu psoriazis. Ce pot face pacienții cu psoriazis? Primul pas este conștientizarea. Înțelegerea faptului că psoriazisul afectează mai mult decât pielea poate încuraja schimbări benefice pentru sănătatea generală. Tratamentul cu medicamente antiinflamatoare – fie sub formă de creme, pastile sau injecții biologice – poate nu doar să amelioreze aspectul pielii, ci și să reducă riscul de afecțiuni cardiace. Unele dintre aceste tratamente sunt în prezent studiate pentru efectele lor asupra inflamației sistemice. Un stil de viață sănătos pentru inimă este esențial: alimentația bazată pe fructe, legume, cereale integrale și proteine slabe, activitatea fizică regulată, evitarea fumatului și a consumului excesiv de alcool, somnul adecvat și gestionarea stresului pot reduce inflamația și riscurile asociate. Dacă ai psoriazis, discută cu medicul nu doar despre piele, ci și despre inimă. Monitorizarea regulată a tensiunii arteriale, colesterolului și glicemiei este importantă pentru prevenirea complicațiilor.