Elena Lasconi atacă guvernul Bolojan: Este cel mai rău guvern din ultimii 35 de ani / De ce vrea să dea în judecată Executivul
Elena Lasconi a criticat, duminică seara, la Digi24, guvernul condus de Ilie Bolojan, spunând că „este cel mai rău guvern din ultimii 35 de ani” și și-a argument declarația prin faptul că reformele aplicate de Executiv au oprit proiectele primarilor. „Sunt extrem de supărată pe actualul guvern, exagerat de supărată sunt, sunt atât de supărată încât aș putea să spun văzând cât de mult îi afectează pe câmpulungeni. Este cel mai rău guvern din istoria României din ultimii 35 de ani pentru că au omorât proiectele, multe proiecte pe fonduri europene, proiecte pentru care noi am cheltuit puținii bani pe care îi aveam în buget pentru că suntem o primărie săracă. (…) Puținii bani pe care i-am avut i-am cheltuit ca să facem documentații, să atragem fonduri europene și am fost premiată la asta, sunt încă premiantă, asta chiar și cu cele pe care mi le-a ucis guvernul Bolojan”, a explicat Lasconi. Primărița din Câmpulung Muscel a mai explicat și care este motivul pentru care va da în judecată Guvernul. Elena Lasconi a adus în discuție un proiect de cumpărare de autobuze și microbuze electrice, care a fost blocat în urma unei decizii a Executivului. „Au fost proiecte la care ne-am luat la întrecere. Adică a fost primul venit, primul servit și am semnat un contract cu statul român și sunt hotărâtă să dau în judecată statul român și nu mă las. Și dacă o să mai fiu și dacă n-o să mai fiu primar, eu n-o să mă las. Mă duc până în pânzele albe ca să le fac dreptate câmpulungenilor. (…) Ei mi-au tăiat proiectul de autobuze și microbuze electrice, care în mod normal trebuia să meargă mai departe pentru că nu făcea parte nici din categoria servicii, nici din categoria investiții, că nu am avut semnat contractul pe data de 19 august, adică atunci când a intrat în vigoare ordonanța și nu avea nicio legătură cu asta”, a explicat primărița din Câmpulung Muscel.
Prima reacție a premierului Bolojan în urma anchetei Recorder ce vizează Hidroelectrica: Este o formă de a-ți bate joc de banul public
Premierul Ilie Bolojan a oferit joi o primă reacție la Digi24, afirmând că nu va tolera niciun comportament care presupune „batjocorirea banului public”. Acesta a subliniat că situația trebuie verificată rapid, iar responsabilitatea trebuie stabilită indiferent de perioada în care s-au produs faptele. „Dacă aceste aspecte sunt reale, fiecare dintre cei care au făcut astfel de lucruri, care le-au tolerat, trebuie să răspundă pentru ce au făcut. Este o formă de a-ți bate joc de banul public”, a declarat Bolojan. Ministrul Energiei va trimite corpul de control la Hidroelectrica pentru a verifica toate informațiile apărute în spațiul public. Bolojan a precizat că raportul trebuie să fie public, iar dacă se confirmă abateri, instituțiile competente trebuie sesizate imediat. „Orice astfel de lucru, dacă așa s-a întâmplat, trebuie să atragă răspunderea celor care l-au tolerat sau l-au făcut. Nu am date legate de asta, înțeleg că au fost în anii anteriori, dar nu are importanță când a fost”, a adăugat premierul. El a vorbit și despre problema de sistem care permite, în unele instituții, abateri administrative sau financiare, pledând pentru reguli simple și respectate strict. Ce urmează? Corpul de control al Ministerului Energiei urmează să demareze verificările la Hidroelectrica în perioada imediat următoare. Premierul se declară convins că rezultatele vor fi prezentate public, iar dacă investigația va confirma existența unor prejudicii sau abuzuri, acestea vor fi transmise organelor de anchetă. Între timp, Hidroelectrica insistă că este unul dintre cei mai mari contributori la bugetul de stat și că își menține angajamentul față de integritate și legalitate, promițând că va continua să coopereze cu toate instituțiile abilitate și să recupereze eventualele prejudicii.
A ajutat sau nu creșterea TVA? Bolojan reacționează la afirmațiile lui Grindeanu: A fost o necesitate
Premierul Ilie Bolojan a reacționat joi seara, la Digi24, la ceea ce liderul PSD, Sorin Grindeanu, a spus că majorarea TVA a fost o greșeală. Întrebat dacă TVA-ul majorat a ajutat sau nu, Bolojan a afirmat că acest lucru a fost „o necesitate”. „Creșterea TVA a fost o necesitate. Creșterea taxelor, în general, nu este un lucru bun, ca să ne înțelegem. Dar creșterea TVA, în luna iulie, când am adoptat primul pachet, a fost o necesitate”. Premierul a subliniat faptul că în cazul în care România nu s-ar fi prezentat în fața Comisiei Europene cu un pachet de măsuri, țara noastră ar fi riscat să piardă fonduri europene. „De ce a fost o necesitate? În primul rând, în luna iulie era evaluarea României. Dacă nu ne prezentam la Comisia Europeană cu un pachet, care a fost negociat în prealabil cu Comisia, ni s-ar fi suspendat fondurile europene”. Datele arată că TVA e la limita inferioară a UE Totodată, Bolojan subliniază că și cu „aceste majorări [de TVA – n.r.] pe care le-am făcut, suntem în limita inferioară din țările Uniunii Europene”. „Eram oricum printre cele mai mici taxe, ori toate datele pe care le aveam legat de veniturile bugetului de stat, arătau că avem printre cele mai mici venituri ale bugetului de stat din Uniunea Europeană. (…) Mult hulita creșterea de TVA de la 19% la 21% ne face ca și astăzi să fim pe ultimele locuri în țările Uniunii Europene, celelalte țări având TVA de 23%, 24%, Ungaria, 27%”, a spus Bolojan la Digi24. Premierul a subliniat că astfel de măsuri pentru a reduce deficitul bugetar au fost luate și de alte țări care s-au aflat în aceeași situație ca România. „Toate țările din păcate care au fost în deficit, așa cum a avut România, au luat măsuri asemănătoare. Parțial măsuri de creșterea veniturilor, parțial măsuri de scădere a cheltuielilor -ceea ce am făcut și noi”, a conchis premierul. Miercuri, președintele PSD, Sorin Grindeanu, a declarat că, „la prima vedere”, majorarea TVA de la 19% la 21% pare să fi fost o greșeală, în contextul în care încasările bugetare nu ar reflecta creșterea cotei fiscale.
Bolojan: Dacă predomină atacurile și jignirile, e greu ca după alegeri lucrurile să fie bine
„Dacă predomină atacurile, înjurăturile, dezinformarea, jignirile, e greu de presupus că după aceste alegeri, indiferent cine ar câștiga, lucrurile vor fi bine”, a declarat Bolojan. Apel la comportament responsabil Liderul PNL a subliniat necesitatea unui comportament civilizat între partenerii de coaliție. „Cel puțin de la cei care suntem forțați să stăm la aceeași masă, ar trebui să avem un comportament responsabil”, a spus Bolojan, la „The News Man Romania”. „Partea de atacuri sau de critici trebuie să fie într-o limită a normalității, a bunului simț, care să ne permită ca mâine să ne vedem, comportându-ne totuși rațional”, a adăugat el. Stabilitate politică până în 2026 Întrebat dacă se va menține coaliția cu aceleași patru partide până la finalul anului 2026, Bolojan a răspuns că stabilitatea politică este esențială. „Cred că dacă vrem să scoatem România din această situație dificilă în care ne găsim, una din condițiile de bază este să ai o anumită stabilitate politică”, a declarat liderul PNL. El a precizat însă că stabilitatea nu este suficientă. „Dacă ai o stabilitate mormântală, care nu face nimic, n-ai făcut nimic. Deci trebuie să ai și acțiune politică, adică să iei decizii, să împingi proiectele mai departe și să ai voința să faci ca lucrurile să se întâmple”, a explicat Bolojan. Legătura cu dobânzile și redresarea economică Bolojan a subliniat importanța stabilității politice pentru economia României. „Încrederea în România, deci nivelul dobânzilor pe care noi le plătim, ține și de stabilitatea politică”, a spus el. „Menținerea acestei stabilități nu este doar o idee generoasă sau una interesată ca cineva să stea pe funcție. Nu, e pur și simplu un element de bază al redresării României, a predictibilității deciziilor care se vor lua în perioada următoare”, a adăugat liderul PNL. „Nu deschid televizoarele, nu mă iau după declarații” Bolojan a dezvăluit cum încearcă să mențină liniștea în coaliție în această perioadă tensionată. „Eu personal încerc să fac în aceste zile, fiindcă când sunt pe post, tot ceea ce ține de mine pentru a menține o atmosferă civilizată în coaliție. Nu deschid televizoarele, nu mă iau după declarații, pentru că altfel în fiecare zi am putea să denunțăm ceea ce fac unii sau alții, dar nu asta este soluția”, a declarat premierul.
Ilie Bolojan, întrebat despre valul de concedieri din 2026
Întrebarea pentru Ilie Bolojan era legătă de faptul că la Dacia se anunță disponibilizarea a 900 de oameni. La OMV Petrom 1.000 de oameni. Până în septembrie 19.000 de oameni au fost notificați că își vor pierde locul de muncă. „Domnule Bolojan, ce le spunem acelor români care rămân fără loc de muncă? Cât de mult pune în pericol economia acest val de disponibilizări?”, a fost întrebarea pentru premier, la „The News Man Romania”. Ilie Bolojan: „Sunt două aspecte diferite” Bolojan a făcut distincție între două tipuri de disponibilizări. „Sunt două aspecte. Măsuri care sunt luate de guvern, care au anumite efecte. Și realități din piață, din competiția globală, care face ca anumite companii să angajeze sau să concedieze oameni în funcție de comenzile pe care le au”, a explicat Ilie Bolojan. Din a doua jumătate a anului viitor inflația va scădea Bolojan a transmis un mesaj de optimism pentru a doua parte a anului 2026. „Este evident că anul 2026 va fi anul în care, dacă facem ceea ce trebuie în lunile următoare, se finalizează această situație dificilă și din a doua jumătate a anului următor inflația va scădea și vom stabiliza bugetele în așa fel încât să creăm condiții de dezvoltare”, a declarat liderul liberal. Soluția: atragerea fondurilor europene Bolojan a subliniat importanța atragerii fondurilor europene pentru sprijinirea economiei românești. „Ceea ce urmărim în această perioadă este să atragem fondurile europene pe care le avem alocate. Avem o fereastră de oportunitate, avem 10 miliarde de euro pe care trebuie să îi atragem până în toamna anului viitor din PNRR”, a spus el. Ilie Bolojan: Ce înseamnă aceste fonduri „Asta înseamnă cel mai mare sprijin pe care îl putem da economiei românești, pentru că înseamnă școli care sunt reabilitate, blocuri care se envelopează, investiții importante, locuri de muncă, achiziții în spitale, un pachet important”, a detaliat Bolojan. „Trebuie să guvernăm cu responsabilitate, să asigurăm stabilitatea politică și bugetară pentru a scoate România din această situație dificilă”, a conchis prim-ministrul.
Val de glume şi ironii pe pagina oficială a premierului Bolojan, la anunţul despre continuarea reformelor. „Vă rugăm să nu vă opriţi! Sunt prea puţine taxe. TVA e indecent de mic”
În timp ce premierul încerca să prezinte cât mai multe dintre realizările actualului Guvern, românii se întreceau în a-i zice „de dulce” lui Ilie Bolojan, chiar pe pagina oficială de facebook. Câţiva curajoşi chiar i-au transmis, ironic, că sunt prea puţine taxe şi ar mai fi loc de câteva noi. În timp ce alte guverne sar în sprijinul cetăţenilor ca să treacă mai uşor peste criza economică prin care trece ţara lor, Guvernul de la Bucureşti insistă cu o serie de biruri, care de care mai mari, în condiţiile în care românii abia mai fac faţă cheltuielilor, în prag de iarnă şi de sărbători. Cu toate acestea, premierul Ilie Bolojan anunţă poverile fiscale ca pe nişte realizări notabile care vor scoate România din criză. Şi cum românii lucrează foarte bine cu materialul clientului, mai ales când acesta este ofertant, s-au apucat să comenteze pe pagina oficială a lui Ilie Bolojan şi să-i transmită gândurile lor, cu privire la realizările prezentate de Bolojan. „Duce-te-ai la pachet la Ursula!” îi transmite o internaută supărată. Un altul, cu ironie amară, îi transmite că „o să-ţi crească nasul ca lui Pinocchio”, iar un altul scrie că „Bolojan e foarte simpatic. Glumele lui foarte drăguţe”. Între timp, un alt internaut comite un act de curaj inconştient şi-i dă şi idei: „Pe actul sexual când puneţi taxă?” sau „Vă rugăm să nu vă opriţi! Sunt prea puţine taxe. TVA e indecent de mic”. Altcineva îi aminteşte de strămoşii noştri: „Burebista a tăiat viile, iar tu şi cu Băsescu, pensiile şi salariile”. În final, un alt „fan” ştie şi unde ar vrea să-l vadă pe premier: „Bolojane, a zis mama că te-aşteaptă! Drum bun!” În timp ce de la Guvernul lui Bolojan lucrurile se văd pe un făgaş foarte bun, românii îl readuc pe premier la realitate, aşa cum ştiu ei cel mai bine: făcând haz de necaz. RECOMANDAREA AUTORULUI: Ce fac japonezii ca să resusciteze economia țării: alocă subvenții pentru facturile la electricitate și gaze. România, inertă Lista noilor TAXE în 2026. Guvernul Bolojan ne-a pregătit biruri mai mari pe case, pe mașini și pe chirii. Ce taxe și impozite vor plăti românii de la 1 ianuarie
Bolojan: România pe calea cea bună – venituri în creștere, cheltuieli în scădere
Bolojan a afirmat că măsurile de redresare luate până în prezent funcționează. „Veniturile bugetare cresc, cheltuielile scad. România e pe calea cea bună”. Potrivit șefului executivului, datele din trimestrul al III-lea arată evoluții pozitive față de aceeași perioadă a anului trecut. Prim-ministrul a prezentat cifrele din trimestrul al III-lea: Veniturile bugetului de stat au crescut cu 12,5%. De la 79,2 miliarde lei am ajuns la 89,1 miliarde lei. O creștere de 9,9 miliarde lei Impozitul pe venit – creștere cu 16,5% Încasările din TVA – creștere cu 14,8% Veniturile din accize – creștere cu 11% Contribuțiile sociale încasate au crescut cu 8,5%, adică 4 miliarde lei în plus Cheltuielile de personal au scăzut în perioada iulie-septembrie cu 630 de milioane de lei Reducere a cheltuielilor de personal Bolojan a precizat că și în luna octombrie se înregistrează o reducere a cheltuielilor de personal, acestea „au scăzut cu 562 de milioane de lei față de aceeași lună din 2024, de la 14,231 miliarde de lei la 13,6 miliarde de lei”, după ce în primul semestru crescuseră cu aproximativ 10% față de anul 2024. În privința fondurilor europene, premierul spune că „a deblocat și renegociat fondurile europene prin programul PNRR”, ceea ce a dus la plăți de 2,62 miliarde euro în perioada ianuarie-iunie și 1,45 miliarde euro între iulie și septembrie. Condițiile de finanțare, îmbunătățite Șeful guvernului arată și o îmbunătățire a condițiilor de finanțare. ROBOR la o lună „a scăzut de la 6,82% (23 iunie) la 5,81%”, iar România „se împrumută mai ieftin pe toate maturitățile și în toate monedele”. Datele prezentate de Bolojan pentru ROBOR sunt următoarele: Titlurile în lei – scădere cu aproximativ 53 de puncte de bază pentru maturitatea de 5 ani și cu 51 de puncte de bază pentru cea de 10 ani Titlurile în euro – scădere cu 78 de puncte de bază la 5 ani și 49 de puncte de bază la 10 ani „Reducerea dobânzilor se traduce în economii importante ce sunt folosite pentru investiții, educație sau sănătate”, precizează prim-ministrul. Șeful executivului invocă și datele Comisiei Europene, potrivit cărora investițiile devin principalul motor al economiei și vor accelera în 2026–2027, sprijinite de fonduri europene și proiectele în derulare. Deficitul bugetar: 6,2% în 2026 Deficitul bugetar va scădea la 6,2% în 2026. Premierul mulțumește celor implicați pentru rezultate și transmite că „dacă vom menține acest curs, România va reuși să-și atingă potențialul, iar viața românilor va fi predictibilă și prosperă”.
Dezvăluiri din ședința tensionată a primarilor cu Bolojan. Lia Olguța Vasilescu s-a răstit la premier: Exclus! Exclus! Exclus!
Printre cei care au reacționat cel mai ferm în ședință s-a aflat primarul Craiovei, Lia Olguța Vasilescu, care, potrivit relatărilor, i-ar fi spus răspicat premierului că nu acceptă formula propusă, repetând de trei ori: „Exclus! Exclus! Exclus!”. „Singura care a avut curaj să-i spună că nu are nicio șansă” Primarul Slatinei, Mario De Mezzo, invitat la postul Aleph News, a oferit în cursul serii detalii din culisele întâlnirii tensionate dintre primari și premier. „A fost singurul primar dintre cei aproximativ 70 de primari de municipii care i-a spus domnului prim-ministru că nu are nicio șansă să ne ia banii în felul în care vrea să o facă”, a relatat De Mezzo, referindu-se la intervenția Liei Olguța Vasilescu. El a povestit că edilul Craiovei i s-a adresat premierului pe un ton ferm, repetând de trei ori „Exclus! Exclus! Exclus!”, moment care ar fi schimbat vizibil atmosfera din sală. „Mi-a câștigat respectul. Suntem în partide foarte diferite, iar eu cu partidul dumneaei am avut unele dintre cele mai dure confruntări politice. Dar a fost singura care a avut curaj să îi spună prim-ministrului că nu are nicio șansă, nu în felul acesta”, a spus primarul Slatinei. Întrebat, în glumă, de prezentator dacă de acum se consideră „frate și soră” cu Lia Olguța Vasilescu, Mario De Mezzo a răspuns: „Nu chiar, dar devin fanul ei, administrativ vorbind”. Întrebat dacă premierul i-a consultat pe primari în legătură cu această decizie, Mario De Mezzo a replicat că a fost vorba doar de o informare, nu de o consultare reală: „Ne-a informat. Se pune la consultare dacă eu vin și te informez?”. El a continuat cu un mesaj dur către Guvern: „Au luat tot ce înseamnă ban guvernamental, tot. Dar banii noștri lasă-ni nouă, că… Acum, eu spun cum e. De exemplu, în Slatina noi avem o platformă industrială bogată și avem venituri locale mari din impozitele pe salarii. Dacă tu le iei pe alea toate (n.r veniturile), iei bani făcuți pe sănătatea slătinenilor. Vorbesc foarte serios, slătinenii ies la pensie mai devreme cu 2 ani, prin lege, din cauza poluării. Atunci, pe sănătatea noastră, pe poluarea noastră, pe dinții căzuți, pe părul căzut, bă, lasă-ne banii, că sunt banii noștri”. Disputa: banii din taxele majorate, la stat sau la local? Miezul conflictului dintre Bolojan și primari îl reprezintă modul în care va fi împărțit plusul de încasări venit din noile taxe pe proprietate – imobile și autoturisme – care ar urma să crească automat de la 1 ianuarie, în baza uneia dintre legile pentru care Guvernul și-a asumat răspunderea în Parlament. Actul normativ, întors de Curtea Constituțională din motive procedurale care nu țin de taxele locale, urmează să fie repus pe ordinea de zi a Parlamentului, după cum le-a spus premierul primarilor, exprimându-și așteptarea că va fi votat în această săptămână. În discuțiile cu edilii, Ilie Bolojan a explicat că majorarea impozitului pe proprietate este deja contabilizată, la nivelul Ministerului de Finanțe. Premierul le-ar fi spus primarilor că, în calculele făcute pentru deficitele viitoare ale României, s-a plecat de la ipoteza în care aceste sume suplimentare sunt luate în considerare integral, iar transferurile de la bugetul central – fie că e vorba de IVG, fie de cote din TVA – se reduc corespunzător. El a admis că nu este clar dacă reducerea va fi de 100% sau, de exemplu, de 80%, dar mesajul principal a fost că „România nu mai poate să transfere către administrațiile locale sumele pe care le-a transferat până acum”. Primarii, prinși la mijloc între presiunea bugetară și furia contribuabililor Edilii de municipii se află astfel între ciocan și nicovală: pe de o parte, creșterea taxelor pe proprietate va trebui explicată cetățenilor, care se confruntă deja cu scumpiri în lanț; pe de altă parte, dacă banii nu rămân în comunitate, ci sunt compensați prin tăierea altor sume de la bugetul de stat, primăriile nu vor avea resurse suplimentare pentru investiții sau pentru acoperirea costurilor în creștere. Bolojan a menționat totuși că, pentru municipalitățile cu venituri foarte mici pe cap de locuitor, vor fi prevăzute mecanisme de compensare, astfel încât să nu fie lăsate fără resurse de bază. Nu a oferit însă, deocamdată, detalii concrete despre aceste formule de sprijin.
Culisele numirii Ioanei Ene Dogioiu la radio, din partea Guvernului Bolojan
Odiseea ajungerii lui Dogioiu – purtător de cuvânt al Guvernului Bolojan, cu rang de secretar de stat – în Consiliul de Administrație al Radioului public este la fel de interesantă. Potrivit unor surse politice citate de gandul.ro, planul inițial al lui Ilie Bolojan – cu Dogioiu și subalternul său Popescu – a fost dat duminică seara peste cap de ideile și deciziile lui Dominic Fritz, președintele USR. Planul inițial al echipei lui Bolojan Potrivit unor surse politice, planul inițial al echipei lui Bolojan ar fi fost ca Liviu Popescu, consilierul lui Dogioiu de la Guvern să meargă șef la Radioul Public. Conform planului, Ioana Ene Dogioiu urma să rămână reprezentant al Guvernului în CA al SRR. Ioana Ene Dogioiu are o prietenie veche cu Liviu Popescu. Pe vremuri, și el propunerea USR pentru Radioul Public, a ajuns director general interimar al SRR în 2021 ca ulterior să ajungă să fie invitat în emisiunile lui Dogioiu la un post TV. Când Dogioiu a fost numită purtător de cuvânt al Guvernului, fosta jurnalistă l-a luat și pe Popescu după ea în Guvern, ca și consilier. Plan dat peste cap de deciziile USR luate duminică seara Însă toată „arhitectura” de numiri a lui Bolojan la SRR ar fi fost dată peste cap de deciziile USR luate duminică seara. Dominic Fritz, președintele USR, fără să discute în prealabil cu Bolojan, a decis că Robert Schwartz, fostul redactor șef de la Deutsche Welle să fie șef la Radioul Public. După decizia USR, echipa de la Guvern a premierului Bolojan ar fi rămas perplexă și nu a mai avut ce să facă. S-a „reconfigurat” traseul Așa că s-a „reconfigurat” traseul. Liviu Popescu, consilierul lui Dogioiu, a zburat de pe listă, și a rămas „șefa lui” doar ca membru în CA al SRR. Valoarea indemnizației pe care ar urma să o primească lunar Ioana Dogioiu, ca membru în C.A. al SRR, este de 5.000 de lei pe lună. Potrivit legii 161/2003 privind regimul incompatibilăților, art 84 – alin 1, litera c – funcția de secretar de stat – cea pe care este încadrată Ioana Ene Dogioiu – este teoretic incompatibilă cu mai multe funcții. Printre acestea: funcţia de preşedinte, vicepreşedinte, director general, director, administrator, membru al consiliului de administraţie sau cenzor la societăţile comerciale, inclusiv băncile sau alte instituţii de credit, societăţile de asigurare şi cele financiare, precum şi la instituţiile publice”. Excepție de la lege Însă o excepție de la lege regăsită în alin 3, prevede următoarele (text lege): „În mod excepţional, Guvernul poate aproba participarea persoanelor prevăzute la alin. (1) şi (2) ca reprezentanţi ai statului în adunarea generală a acţionarilor ori ca membri în consiliul de administraţie al regiilor autonome, companiilor sau societăţilor naţionale, instituţiilor publice ori al societăţilor comerciale, inclusiv băncile sau alte instituţii de credit, societăţile de asigurare şi cele financiare, de interes strategic sau în cazul în care un interes public impune aceasta”.
Marcel Ciolacu, atac dur la adresa lui Bolojan: A confundat funcția cu nevoia de a fi Mesia al României
Marcel Ciolacu a criticat în termeni aspri stilul de conducere al actualului premier, afirmând că Ilie Bolojan își tratează mandatul ca pe o misiune cu caracter providențial și încearcă să transfere responsabilitatea pentru impasul economic. Într-o emisiune televizată, fostul premier a declarat că Bolojan „a confundat funcţia cu nevoia de a fi Mesia al României”. Fostul șef al guvernului a argumentat că adevărata vulnerabilitate a țării nu este deficitul bugetar, ci cel comercial, iar administrația curentă pare să fie în „căutarea unui vinovat de serviciu” pentru a devia atenția. „Marea problemă este că, după ce s-a făcut acest schimb de prim-miniştri, s-a căutat un salvator. S-a căutat un vinovat de serviciu, adică eu”, a mai subliniat Marcel Ciolacu. În contrast, Ciolacu a evocat perioada mandatului său, susținând că România a beneficiat atunci de investiții record, estimate la aproximativ 120 de miliarde de euro, în timp ce guvernul actual ar fi adus țara „în pragul unei crize economice și sociale”. Prețurile ridicate, inflația și „dubla măsură” în evaluarea guvernării Unul dintre principalele reproșuri formulate de Ciolacu se referă la creșterea costului carburanților și la inflația care a atins două cifre. „Motorina a ajuns la 8 lei, iar inflația la 10%. Dacă acest lucru s-ar fi petrecut în mandatul meu, probabil m-ar fi incendiat în Piața Victoriei”, a declarat el, acuzând existența unor standarde diferite în evaluarea performanțelor guvernamentale. În același timp, liderul social-democrat a criticat ceea ce el consideră a fi o confuzie între conceptul de „reformă” și „disponibilizări în masă”, acuzând actuala putere de blocarea unor programe vitale destinate IMM-urilor și altor sectoare economice vulnerabile. Aceste declarații se înscriu în contextul competiției electorale în care Marcel Ciolacu îl are drept contracandidat pe antreprenorul Mihai Răzvan Moraru, susținut de alianța USR-PNL, pentru funcția de președinte al Consiliului Județean Buzău. Disputa electorală locală scoate în evidență tensiunile tot mai accentuate de pe scena politică națională, unde discursurile se axează pe chestiuni economice și atacuri reciproce.