Grindeanu explică de ce nu rezonează cu premierul Bolojan
„Poate uneori atitudinea asta mai de felcer, care mai întâi taie și după aceea măsoară, e una cu care nu rezonez. Nu fac lucrurile în forma asta. Măsor foarte bine și după aceea iau decizii de tăiere”, a declarat șeful PSD, Sorin Grindeanu. Grindeanu a mai precizat că îl știe dinainte să fie premier și că are o relație instituțională cu Bolojan. „Îl știu pe Ilie Bolojan dinainte de a fi prim-ministru. Am o relație instituțională cu domnia sa. Ce spun public îi spun și în privat. Cu domnul Ilie Bolojan, nu suntem cu inimioare trimise pe grupuri de WhatsApp. (…) De asta spun, că nu suntem la apropierea asta și nu cred că asta așteaptă românii de la noi”, a declarat Grindeanu. După intrarea României în recesiune tehnică, Grindeanu l-a atacat dur pe premier, precizând că „există un vinovat pentru direcția în care România a fost împinsă: încăpățânarea dusă la absurd, rezistența acerbă la orice argument rațional, obsesia permanentă pentru imagine și calculele personale în locul dialogului real și al soluțiilor economice solide. Acesta este adevăratul bilanț la șase luni de mandat”, a declarat Grindeanu săptămâna trecută. Cu toate acestea, întrebat dacă ar fi mai bine fără Bolojan la conducerea Guvernului, Grindeanu a argumentat: „Nu, e președintele PNL-ului. Avem un protocol pe care l-am semnat. Nu eu hotărăsc. Când PSD-ul va hotărî să nu mai facă parte din acest protocol, nu va hotărî din cauza de Ilie Bolojan și nu va face parte cu PNL-ul și cu celelalte. Adică nu văd chestiunea aceasta personală”, a declarat Grindeanu. Întrebat dacă ar fi mai bine cu un alt ministru la conducere, liderul social-democrat a continuat argumentarea, precizând că își dorește ca social-democrații să fie respectați în coaliție. „Eu îmi doresc, ca partidul pe care îl conduc, să fie parte respectată a acestei coaliții, să se țină cont de propunerile noastre. În momentul în care nu se mai ține cont, indiferent de cine e prim-ministru, PSD-ul nu mai face parte din această coaliție. Și aici e impersonală discuția, nu e personală”, a declarat Grindeanu.
Bolojan despre votul CCR în privința pensiilor: Este foarte probabil ca România să piardă bani
Ilie Bolojan a declarat la TVR că decizia pe care Curtea Constituțională a României (CCR) urmează să o pronunțe asupra pensiilor magistraților este crucială atât pentru încrederea publică în instituții, cât și pentru stabilitatea financiară a țării. Premierul a criticat întârzierile repetate și a avertizat că România riscă să piardă fonduri europene importante dacă situația nu este clarificată rapid. Bolojan a subliniat că amânările și dezbaterile prelungite din spațiul public afectează credibilitatea instituțiilor: „Amânările care au fost până acum și toate dezbaterile din spațiu public pe această temă, cu siguranță nu sunt de natură să crească nici încrederea în Curtea Constituțională, nici în sistemul de justiție și nici în sistemul politic”, a spus premierul. „Niciun român nu va accepta ca o pensie să fie cât ultimul salariu” El a criticat nivelul pensiilor speciale și vârsta de pensionare, afirmând că acestea nu sunt acceptabile de societate: „Niciun român nu va accepta că o pensie trebuie să fie cât ultimul salariu și că cineva care este în deplinătatea forțelor fizice și intelectuale poate să plece la pensie la 48, 50 de ani. Este o situație anormală, plus la o diferență de pensie față de medie care este insuportabilă.” În opinia sa, reforma este esențială pentru recâștigarea încrederii cetățenilor și pentru stabilitatea politică: „Dacă partidele care suntem astăzi în guvernare nu vom dovedi în acești ani că suntem în stare să oferim cetățenilor livrabile, că lucrăm în interesul lor (…) cu siguranță în 2028 vom avea un vot de care vom putea discuta atunci dacă vom ajunge să mai dialogăm”, a spus acesta. Proiectul guvernului și decizia CCR Bolojan a susținut că proiectul legislativ privind pensiile magistraților a fost elaborat în conformitate cu deciziile anterioare ale CCR: „Acest proiect a fost pregătit de guvern cu respectarea tuturor prevederilor constituționale (…) și din punctul nostru de vedere este constituțional.” Totuși, el a recunoscut că verdictul final aparține Curții: „În ceea ce privește ceea ce va decide Curtea, asta sigur rămâne de văzut. Eu sper ca în al 12-lea ceas să ia o decizie.” Riscul major: pierderea a 231 milioane euro Bolojan a avertizat că o nouă amânare ar putea avea consecințe financiare serioase: „În condițiile în care se amână o astfel de decizie, este foarte probabil ca România să piardă cei 231 de milioane de euro care sunt reținuți din cererea de plată anterioară.” Potrivit acestuia, Comisia Europeană consideră jalonul neîndeplinit: „Ne-au comunicat (…) că, din punctul lor de vedere, jalonul este neîndeplinit, dar vor face o comunicare oficială spre sfârșitul lunii februarie.”
Bolojan, despre pachetul de sprijin propus de PSD: Orice propunere trebuie acoperită financiar
„În condițiile în care un partid, un minister, dorește să facă anumite propuneri pentru a genera niște politici într-o direcție sau alta, atunci când ești într-o coaliție, așa cum spune și protocolul, aceste lucruri ar trebui discutate în prealabil, și ceea ce se convine între parteneri, ceea ce este suportabil, subliniez, pentru că orice propunere, oricât ar suna de bine, la un moment dat trebuie acoperită financiar. Ori, dacă noi nu avem acești bani, lucrurile nu sunt în regulă”, a declarat premierul Bolojan în direct la TVR Info. Întrebat dacă social-democrații, care au vorbit insistent despre acest pachet de măsuri în ultimele luni, i-au prezentat premierului detalii legate de sursele de finanțare, premierul Ilie Bolojan a răspuns: „În discuțiile din coaliție nu au fost astfel de discuții pe tema asta și v-am spus, nu e o problemă că un partid vine cu un proiect, cu o propunere. Le vom discuta în perioada următoare”, a declarat premierul. Reamintim că social-democrații au propus un pachet de sprijin care vizează cetățenii din categoriile vulnerabile, precum familiile cu venituri reduse, vârstnicii sau copiii cu dizabilități, pachet care ar avea un impact bugetar estimat la aproximativ 2,3 miliarde de lei. Florin Manole, ministrul Muncii a precizat că acești bani ar fi luați din bugetul statului. Luni seară, liderul social-democraților, Sorin Grindeanu, a amenințat că PSD nu va aproba bugetul dacă acesta nu va include măsurile propuse de social-democrați, între care și acest pachet de sprijin.
Ședință a coaliției de guvernare în urma tensiunilor generate de recesiunea tehnică
Ședința coaliției are loc luni, la ora 13.00, la Palatul Victoria. Aceasta are loc la trei zile după confirmarea intrării României în recesiune tehnică și cu câteva zile înainte de termenul la care ar trebui să fie adoptat bugetul pentru 2026. De asemenea, ședința vine și ca urmare a blocării de către PSD a ordonanței privind reducerea posturilor în administrație. Grindeanu, critic cu Bolojan Președintele Partidului Social Democrat, Sorin Grindeanu, a lansat critici la adresa premierului Ilie Bolojan după ce datele oficiale au confirmat intrarea României în recesiune tehnică. Acesta a acuzat măsurile de austeritate „făcute pe spatele oamenilor”. „După luni de austeritate, sacrificii, taxe aberante și prețuri crescute, Statistica a confirmat oficial ceea ce milioane de români simt deja în buzunarele lor: nu mergem în direcția corectă cu o economie care a intrat în recesiune tehnică”, a transmis liderul PSD, vineri, printr-un mesaj publicat pe Facebook. Grindeanu a clarificat situația drept „o rușine pentru întreaga Coaliție de guvernământ”, însă a subliniat că partidul său, deși parte a guvernării, își asumă responsabilitatea pentru deciziile luate. „Am făcut ce am putut cu 22% în Parlament. Singurul partid de stânga într-o coaliție dominată de dreapta”, a mai spus Grindeanu, anunțând totuși că fără intervenția PSD, TVA ar fi crescut la 24%, plafonarea prețurilor la alimentele de bază și gaze ar fi fost eliminată, salariul minim nu ar fi fost majorat, investițiile publice ar fi fost oprite, iar zeci de mii de locuri de muncă ar fi fost pierdute. „Regret însă că nu am reușit să stopăm multe dintre toate deciziile hazardate care s-au transformat în experimente făcute pe spatele oamenilor”, mai spune liderul social-democrat. Sorin Grindeanu a cerut schimbarea urgentă a direcției economice: „Este timpul să oprim acest tăvălug al deciziilor economice stupide. Trebuie să punem economia pe primul loc și să abandonăm modelul creșterii taxelor în neștire și ”fără excepții”. A sosit timpul să implementăm, în sfârșit, PROGRAMUL DE RELANSARE ECONOMICĂ despre care PSD vorbește de cinci luni!”. Președintele PSD îl găsește responsabil pe primarul Ilie Bolojan pentru situația economică a României. „Schimbați-vă sau vă schimbăm” De asemenea, secretarul general al PSD, Claudiu Manda, a lansat, vineri, un avertisment dur la adresa premierului Ilie Bolojan, după confirmarea intrării României în recesiune tehnică. El cere schimbarea rapidă a direcției economice și transmite un mesaj tranșant: „Schimbați-vă sau vă schimbăm”. Claudiu Manda afirmă că premierul „a demonstrat ce putea”, iar continuarea aceleiași direcții economice nu mai este justificată. Potrivit liderului social-democrat, recesiunea nu reprezintă o simplă fluctuație statistică, ci consecința directă a unor măsuri fiscale greșite, menținute în pofida avertismentelor repetate venite din partea PSD. Poziția lui Ilie Bolojan Premierul Ilie Bolojan a declarat că intrarea României în recesiune tehnică este o situație temporară, iar efectele măsurilor de austeritate vor fi absorbite în lunile următoare, urmând ca din a doua jumătate a anului să se creeze premise pentru un început de creștere economică. Economia României a intrat în recesiune tehnică la finalul anului 2025, după două trimestre consecutive de scădere a Produsului Intern Brut (PIB) față de trimestrele anterioare, potrivit datelor publicate vineri de Institutul Național de Statistică INS. Institutul Național de Statistică a arătat vineri că, în trimestrul IV 2025, comparativ cu trimestrul III 2025, PIB a scăzut cu 1,9% în termeni reali, pe seria ajustată sezonier. Este al doilea trimestru consecutiv de scădere, după ce și în trimestrul III produsul intern brut a scăzut față de trimestrul II cu 0,2%.
Scandal politic după ce România a intrat în recesiune. Ciolacu îl acuză direct pe Bolojan: Este de vină pentru cum stă România economic
Invitat la Antena 3 CNN, fostul președinte PSD, Marcel Ciolacu, l-a acuzat pe premierul Ilie Bolojan de responsabilitatea pentru situația economică a României, după ce Institutul Național de Statistică a anunțat oficial intrarea țării în recesiune. „Domnul Bolojan este de vină pentru cum stă România economic”, a declarat Ciolacu, lansând astfel un atac direct la adresa șefului guvernului. Recesiune confirmată de INS Vineri, Institutul Național de Statistică (INS) a comunicat că România se află în recesiune, economia înregistrând scăderi timp de două trimestre consecutive. Perioada vizată coincide exact cu mandatul lui Ilie Bolojan ca premier, între iulie și decembrie 2025. Analiștii și politicienii s-au împărțit rapid în două tabere. Unii susțin că recesiunea este rezultatul măsurilor de austeritate implementate de guvernul Bolojan, în timp ce alții consideră că scăderea economică nu poate fi imputată premierului. În plus, Bolojan a fost criticat de vicepreședintele PNL pe București și Ilfov și președinte al Consiliului Județean Ilfov, Hubert Thuma, care l-a acuzat că „vrea userizarea PNL”. De asemenea, fostul președinte PNL, Crin Antonescu, l-a catalogat drept „veritabil userist”, iar europarlamentarul Rareș Bogdan a afirmat că premierul ar fi mai preocupat să mulțumească „un alt partid”, decât propriul său partid, PNL AUTORUL RECOMANDĂ
Miniștrii USR sau oficiali apropiați de partid, în frunte cu președintele Nicușor Dan, s-au înghesuit să îi ia apărarea lui Ilie Bolojan, după ce au venit datele oficiale despre scăderea economică din mandatul acestuia. Reacțiile vin la puțin timp după ce
Miniștrii USR sau oficiali apropiați de partid, în frunte cu președintele Nicușor Dan, s-au înghesuit să îi ia apărarea lui Ilie Bolojan, după ce au venit datele oficiale despre scăderea economică din mandatul acestuia. Reacțiile vin la puțin timp după ce premierul a fost acuzat, din inima partidului, că este mai apropiat de USR decât de propriul partid. Faptul că premierul Ilie Bolojan a rămas tot mai singur în partid reiese şi din reacțiile șefilor PNL. Sau, mai degrabă, din lipsa reacțiilor. Premierul a fost acuzat din toate părțile că a distrus economia, dar o singură parte i-a ținut spatele: USR. Vineri, INS a anunțat oficial: România este în recesiune, adică economia a scăzut timp de 2 trimestre consecutiv. Este vorba de exact cele două trimestre în care Ilie Bolojan a fost premier: iulie 2025-decembrie 2025. Analiștii și politicienii s-au împărțit în două tabere, în care unii au spus că scăderea economică vine din cauza măsurilor de austeritate ale lui Ilie Bolojan, iar cealaltă parte că, de fapt, nu este vina guvernului. Bolojan a fost acuzat de vicepreşdintele partidului pe Bucureşti şi Ilfov, dar şi preşedinte al Consiliului Judeţean Ilfov, Hubert Thuma, că Ilie Bolojan „vrea userizarea PNL”. De asemenea, și fostul președinte PNL, Crin Antonescu, a spus despre Bolojan că este un „veritabl userist”. Un alt nume liberal cu greutate, Rareș Bogdan, a spus că premierul este mai degrabă preocupat să mulțumească „un alt partid”, decât PNL. Culmea, la doar câteva zile, în apărarea premierului, în fața acuzațiilor că a lovit economia cu măsuri de austeritate, au sărit mai multe voci din USR, decât din PNL. Cine sunt USR-iștii care au făcut scut în faţa lui Ilie Bolojan Primul dintre ei este chiar fondatorul USR şi preşedinte al României, Nicuşor Dan care, odată ce a văzut datele despre prăbușirea economiei, a început să îndemne la „echilibru”. Un alt USR-ist care i-a luat apărarea lui Bolojan, în trecut, dar care pare că s-a răzgândit în ultima perioadă, este şi fostul ministru de Finanţe, Claudiu Năsui. Captură articol G4media.ro Recent, şi ministrul Fondurilor Europene, Dragoş Pîslaru a scos armele ca să-l apere pe Bolojan cu un text scris din postura de „economist cu studii absolvite la London School of Economics and Political Science, Harvard Business School, Universitatea din Viena și doctor în economie din partea Academiei Române”. Din formaţie nu putea lipsi nici ministrul Apărării, Radu Miruţă, care spune că ceea ce face Bolojan este „tratamentul de care România are nevoie”. Vicepremierul Oana Gheorghiu, fostă ONG-istă apropiată de USR, a avut de asemenea o postare, înaintea publicării datelor de către INS, în care scrie că „există astăzi un efort real pentru a pune ordine în modul în care sunt cheltuiţi banii publici”, iar „acest efort este asumat de premierul Ilie Bolojan.” Şi peste toate, vine şi noul consilier al lui Ilie Bolojan, tot un fost userist, Vlad Gheorghe, rămas independent şi numit recent sfătuitor al premierului. La PNL se păstrează tăcerea Liberalii aflaţi în conducerea partidului s-au păstrat rezervaţi şi tăcuţi în privinţa acestui rezultat pe care, de altfel, mulţi îl anunţau de ceva timp. Cu toate acestea, fostul liberal, încă preşedinte la Forţa Dreptei, Ludovic Orban, a avut o poziţie publică despre acest aspect. „Recesiunea tehnică nu este provocată doar de ce a făcut Guvernul Bolojan în ultimele 7 luni. Este rezultatul a 4 ani de trend descendent(…) Bolojan a preluat conducerea guvernului într-un moment în care România era cu spatele la zid, amenințată de o iminentă retrogradare din partea agențiilor de rating, care ar fi provocat o reacție în lanț care ar fi putut duce la o prăbușire economică. Nu am fost de acord cu toate măsurile adoptate de guvern. Dar am susținut voința evidentă a lui Bolojan de a îndrepta lucrurile. Și momentul critic a fost depășit”, a scris Orban, pe facebook. Imediat după vestea că România a intrat în recesiune, au început să curgă reacțiile, în special cele la adresa guvernului. Acuzații pentru Bolojan au venit din toate părțile, el fiind la cârma bugetului și economiei, dar o singură parte i-a ținut spatele: USR. RECOMANDAREA AUTORULUI: Dragoş Pîslaru se face scut pentru Ilie Bolojan: „Nu, nu Bolojan a dus România în gard”. Pe cine dă vina ministrul Fondurilor UE Bolojan, criticat dur de Crin Antonescu: „Se manifestă ca un veritabil USR-ist”
România paralelă a guvernului! Premierul Bolojan promite prosperitate din iunie 2026, ministrul său de finante, Alexandru Nazare, susține că deja a venit și că economia duduie. Totul, în ziua în care am aflat cu toții că am intrat în recesiune
În ziua în care România a intrat, oficial, în recesiune tehnică, ministrul Finanțelor, Alexandru Nazare, susține că țara reintră deja pe drumul cel bun. Asta în timp ce premierul Bolojan promite prosperitate din a doua jumătate a anului. „România menține o creștere de 0,6% în 2025 şi reintră pe drumul cel bun, în ciuda iresponsabilității bugetare din ultimii ani. Românii au nevoie de echilibru şi de fapte concrete, nu de alarme false”, scrie Alexandru Nazare pe Facebook. „Este clar că economia României continuă să crească” Ministrul de Finanțe susține că datele arată o creștere „mică, dar reală” a economiei. „Am analizat cu atenție datele publicate azi de INS şi monitorizăm constant diferitele unghiuri în care acestea apar interpretate în spațiul public. Ce arată de fapt datele? O ajustare conjuncturală, în contextul deficitului istoric și al măsurilor luate anul trecut şi o creştere reală a economiei României. O creştere mică, dar reală – iar acesta este adevăratul mesaj pentru români, nu alarme false rostogolite în spațiul public, fără o completă analiză a datelor şi a contextului. Cu o dinamică pozitivă a PIB-ului, de 0,6%, foarte apropiată de cea din 2024 (0,9%), în ciuda contextului dificil traversat anul trecut – este clar că economia României continuă să crească. Iar acest lucru, aşa cum am mai spus, este meritul unui management eficientizat al banilor publici şi al mediului de afaceri onest, care a continuat să facă performanță chiar şi în condiții de stres. Mai mult decât atât, economia României va crește şi în 2026 – cu cel puțin 1%. Aceasta este atât prognoza noastră, cât şi a marilor instituții internaționale – FMI, Banca Mondială sau Comisia Europeană. Este momentul să avem şi noi mai multă încredere în România – din interior -, cu atât mai mult cu cât marii parteneri internaționali o fac deja”, precizează Nazare. „România nu este într-o criză economică” Acesta mai susține că România este departe de scenariile pesimiste. „Există, pe de altă parte, o încetinire temporară reală între două trimestre ale anului trecut, de aprox. –0,1% în trimestrul al treilea şi -1,9% în ultimul trimestru, fenomen corelat cu ajustări fireşti: companii care au vândut stocuri, consum mai prudent, corecții după ani de creștere accelerată pe consum. Dar România nu este într-o criză economică. Definiția statistică publicată azi descrie două trimestre consecutive de scădere a PIB-ului ajustat sezonier şi nu este un verdict asupra economiei. O recesiune reală presupune deteriorare generalizată – șomaj în creștere accelerată, scădere puternică a producției, prăbușire a investițiilor. Iar datele actuale nu indică un asemenea tablou. Economia încetinește, dar nu se contractă. Astfel, față de informațiile alarmiste propagate cu atâta uşurință în spațiul public, trebuie să subliniem că România este departe de cele mai pesimiste dintre scenarii. Toate datele prezentate azi sunt efectul asumat unei reglări firești a economiei, prin măsuri responsabile impuse de contextul unei lungi perioade de derapaje bugetare. În 2024, anumite episoade de creștere economică au fost obținute în paralel cu o deteriorare accentuată a echilibrelor bugetare, prin măsuri cu impact fiscal ridicat. Această stimulare artificială nu era sustenabilă și a generat presiuni suplimentare asupra finanțelor publice. De altfel, datele INS indică scăderi ale PIB și în primele două trimestre din 2024, cu -0,4% și cu -0,4%, față de trimestrele anterioare”, mai spune ministrul de Finanțe. „Românii nu au nevoie de stres şi alarme false” Alexandru Nazare mai scrie și că economia continuă să crească, susținută de investiții. „Am traversat cu toții un an de corecții necesare, iar alternativa foarte clară la măsurile adoptate ar fi fost, cu adevărat, un scenariu pesimist: România ar fi putut pierde miliarde de euro, ceea ce ar fi însemnat imposibilitatea de a plăti salarii, pensii sau mii de oameni care ar fi rămas fără joburi. Am evitat în mod evident acest scenariu, stabilizând finanțele publice, menținând ratingul de țară, protejând fondurile europene și am creat bazele unei creșteri sănătoase, bazate pe investiții – nu pe datorie și consum excesiv. În același timp: investițiile cresc – în mod susţinut – având ca pilon central investiţiile publice, care s-au situat în anul 2025 la un record istoric de peste 138 miliarde lei, bani care se resimt deja şi care se vor vedea și în perioada următoare; exporturile susțin economia, acestea majorându-se cu 4,2% în 2025 şi depăşind semnificativ dinamica importurilor (2,6%); șomajul se menține la un procent restrâns de aproximativ 6%, conform metodologiei Biroului Internaţional al Muncii, fără pierderi sau ìngrijorări serioase pe piața muncii; depozitele populației în bănci cresc – semn de stabilitate și de prudență. Iar acum trecem la pasul următor: relansarea economică prin atragere de fonduri europene, investiții și sprijin real pentru mediul de business. Atât pachetul de măsuri fiscale, cât şi cel pentru atragerea de mari investiții, construite în dialog direct cu mediul de business şi cu antreprenorii, aduc predictibilitate, finanțare modernă și stimulente reale pentru investiții. Direcționăm capital acolo unde avem nevoie: industrie, exporturi, tehnologie și resurse strategice şi susținem în concret relansarea, cu viziune pe termen lung. Adevăratul risc pentru România nu este o „recesiune tehnică” temporară, ci reversarea procesului de ajustare fiscală. Orice abatere de la traiectoria de consolidare ar eroda încrederea investitorilor, ar crește costurile de finanțare, ar pune presiune pe ratingul de țară și ar expune economia la o ajustare mult mai dură, impusă de piețe. Disciplina bugetară este condiția stabilității, nu obstacolul creșterii. După 35 de ani de tranziție, instabilitate şi șocuri continue, românii nu au nevoie de stres şi alarme false. Au nevoie de mai multă seriozitate şi fapte concrete. Iar faptele arată clar: economia a încetinit uşor ritmul, dar se consolidează pe baze mai sănătoase şi continuă să crească, susținută de investiții, management mai eficient al banilor publici şi măsuri strategice”, încheie Alexandru Nazare. AUTORUL RECOMANDĂ: România intră oficial în recesiune tehnică. PIB-ul a scăzut cu 1,9%. Bolojan: Face parte din costul anticipat / Grindeanu: E timpul să oprim acest tăvălug România se duce în cap. Datele Eurostat arată că țara noastră are cea mai mare scădere a PIB-ului din toată Uniunea Europeană
Bolojan despre relația cu Nicușor Dan: Eu am sesizat susținerea președintelui
„Avem o relație instituțională corectă, colaborăm, ne întâlnim periodic și, cel puțin, pe toate problemele de politică externă sau de apărare, echipele noastre au lucrat convergent în așa fel încât să existe poziții unitare ale României în aceste domenii, având în vedere că anumite responsabilități, cel puțin în zona Comisia Europene, de exemplu, și a Consiliului European, sunt partajate între ministere, Guvern și domnul președinte”, a declarat Ilie Bolojan, vineri, la Europa FM. Privind susținerea Guvernului de către președinte, premierul a spus: „Pe toate problemele de bază, eu am sesizat că domnul președinte a fost alături de inițiativele guvernamentale”, punctând că reformele asumate de Executiv nu țin de o culoare politică ci o necesitate pentru statul român. Acesta a exemplificat susținerea președintelui în reforma pensiilor magistraților. „Întâlnirea cu magistrații pe tema pensiilor speciale a avut loc la Cotroceni în prezența domnului președinte. Au organizat această mediere și atunci când a constatat că practic poziția guvernului a fost rațională, ați văzut că am fost aliniați”, susține Bolojan.
Tanczos Barna crede că Bolojan are toate șansele să rămână în funcție până la rotativa din 2027 / Ce spune vicepremierul UDMR despre stilul de lucru al lui Bolojan
Întrebat joi seara, la EuropaFM, dacă există un scenariu în care Partidul Național Liberal să renunțe la Ilie Bolojan și să vină cu un alt prim-ministru, Tánczos Barna a afirmat că astfel de decizii aparțin partidului, dar a avertizat asupra riscurilor unei noi perioade de instabilitate. „Nu e momentul să intrăm în astfel de dispute politice și în incertitudine politică. Asta ar însemna să ne întoarcem în Parlament, să avem iarăși o perioadă în care renegociem coaliția sau trebuie iarăși un vot în Parlament. Nu acestea sunt așteptările cetățenilor, nici ale oamenilor de afaceri, nici ale investitorilor”, a spus vicepremierul UDMR la EuropaFM. Acesta a subliniat faptul că România traversează o perioadă economică dificilă, în contextul unei inflații ridicate și a punctat că „partidele politice ar trebui să înțeleagă că prețul este plătit de cetățeni”. „Este o perioadă în care nu mai avem acea creștere economică de 3%, de 4%. Vorbim de o creștere de 1% pe anul 2025, cam acolo se va situa, probabil, acest indicator de creștere a PIB-ului. E o perioadă cu inflație foarte mare, din păcate s-au suprapus foarte multe lucruri, anul trecut, după luna august, și, în primul rând, partidele politice ar trebui să înțeleagă că prețul este plătit de cetățeni. Nu ne permitem încă o dată acest lux de a ne certa în fiecare zi, trebuie să găsim soluții. Și atunci, să ne așezăm la masă, să luăm decizii, să le implementăm și să facem mai puține declarații”, a mai spus Tanczos Barna la EuropaFM. Tanczos Barna: Bolojan a fost singurul care și-a asumat mandatul de premier într-un moment dificil Referindu-se la stilul de lucru al premierului, acesta a evidențiat faptul că Ilie Bolojan și-a asumat mandatul într-un moment dificil, când nimeni altcineva nu a dorit să preia funcția. „Dânsul este singurul care, anul trecut, în iulie, și-a asumat acest mandat. De la celelalte partide, nimeni nu a dorit să vină să fie premier, deoarece este o perioadă în care era foarte clar că vor veni decizii nepopulare. Dânsul și-a asumat acest lucru. (…) Este omul care și-a asumat acest lucru, care a avut susținerea coaliției și cu care mergem înainte și lucrăm zi de zi”, a mai spus anczos Barna. Despre flexibilitatea premierului, vicepremierul a precizat că lucrează zilnic cu acesta și că există dialog, chiar dacă Bolojan este „mai puțin flexibil decât alții”. „Încerc să-l conving, dacă am impresia că eu am dreptate. Am situații când reușesc, situații când nu reușesc, că nu este un om ușor de convins. Pot să spun că este mai puțin sau mult mai puțin flexibil decât alții, dar este stilul dânsului, era cunoscut acest lucru”, a adăugat Tanczos Barna. Întrebat dacă Bolojan va prinde rotativa guvernamentală din aprilie 2027 încă în funcție, vicepremierul crede că „are toate șansele”. „Eu cred în continuare că are toate șansele. Acum, da, sigur, depinde de PNL. Singura formație politică care poate să facă această schimbare este PNL-ul. (…) Sper să reziste și sper să avem mai multă liniște și mai puțină dispută politică”, a conchis vicepremierul Tanczos Barna.
Premierul Ilie Bolojan despre sumele de transfer: Trebuie să susținem o formulă de echilibrare bugetară
Reforma transferurilor către primării Prim-Ministrul a arătat că unele localități beneficiază de venituri semnificativ mai mari pe cap de locuitor, ca urmare a poziției geografice sau a moștenirii economice, în timp ce altele se află sub nivelul de bază necesar pentru funcționarea administrației locale. Premierul Ilie Bolojan a declarat: „În ceea ce privește sumele de transfer pe care va trebui să le hotărâm în următoarele săptămâni, o dată cu definitivarea bugetului, cred că trebuie să precizăm că se poate de clar câteva lucruri. (…) trebuie să susținem o formulă de echilibrare bugetară, în care, creându-se un fond de echilibrare”, în cadrul Adunării Generale a Asociației Comunelor din România. Prioritate pentru investițiile în curs Totodată, premierul a avertizat că posibilitatea Guvernului de a aloca fonduri suplimentare pentru transferuri este mult mai redusă față de anii anteriori, în condițiile în care anul în curs este unul de vârf al investițiilor publice. „Capacitatea de a mai asigura la fel de mult fonduri de transfer, care, ca anii trecuți, nu mai există. Asta pentru că și anul acesta va fi un an de vârf al investițiilor, pentru că avem PNRR-ul, avem peste 10 miliarde de euro pe care trebuie să-i absorbim până în luna august. Avem programele locale, care sunt cele prin CNI, Anghel Saligny, alte programe care sunt dezvoltate de ministere”, a spus Bolojan. Acesta a exemplificat: „La CNI avem, cred că, 1200 de investiții începute, a căror cuantum general este de 12,5 miliarde. Dau cifre approximative. Dar noi alocăm 2,5 miliarde pe an. Deci, presupunând că n-am mai deschis de nicio investiție, ne trebuie 5 ani de zile să le terminăm pe cele care sunt începute”, adăugând: „Este lipsit de orice logică să mai deschizi investiții și să stai cu 1200 de investiții începute în diferite stadii și va trebui să ne concentrăm, așa cum am discutat și am convenit, să finalizăm investițiile care sunt în stadii avansate, pentru că altfel se degradează”. Privind transferurile realizate de la nivel central la nivel local, șeful Executivului a mai spus: „Capacitatea guvernelor de a crește transferurile către autoritățile locale este foarte scăzută. În România, majoritatea sumelor pe care le folosește administrația locală provin din transferuri de la bugetul de stat. E vorba de aproximativ 80% față de ceea ce se întâmplă în Uniunea Europeană, care înseamnă aproximativ 50%”.