Traian Băsescu: Constituția este încălcată de președinte, partide și Guvern / Bolojan și PSD sunt legați de 20 de ani

Fostul președinte Traian Băsescu acuză atât partidele, cât și pe președintele Nicușor Dan, de încălcarea repetată a Constituției. Băsescu spune, la Digi 24, că interesul electoral explică distanțarea declarativă a lui Ilie Bolojan de PSD. „PSD și PNL sunt împreună de 20 de ani, au participat la guvernare împreună. Au făcut un dezastru împreună și în 2009 am avut un deficit uriaș. Aș spune că nu au nici măcar trăsături doctrinare diferite. Ce-i separă e doar antipatia lui Grindeanu pentru Bolojan. Ei sunt legați de 20 de ani. De ce dintr-o dată Bolojan vine și spune că nu-i mai place PSD-ul?”. Traian Băsescu a spus că apropiatele alegeri prezidențiale explică nevoia lui Ilie Bolojan de a se distanța declarativ de social-democrați. Fostul șef de stat crede că doi vor reveni, mai devreme sau mai târziu, la o înțelegere. Întrebarea centrală: de ce nu a desemnat Nicușor Dan un al treilea premier Băsescu a criticat tergiversarea desemnării unui nou candidat pentru funcția de premier. El consideră că președintele ar fi trebuit să aleagă între variantele propuse de partide. Potrivit fostului președinte, Nicușor Dan are acum responsabilități uriașe în blocajul politic actual. Constituția îi dă președintelui, nu partidelor, competența de a desemna premierul. Băsescu a subliniat că guvernul interimar depășește deja termenul constituțional de 45 de zile. După acest termen, miniștrii nu ar mai avea dreptul să semneze acte administrative, potrivit fostului președinte. El a acuzat atât partidele, cât și președintele și guvernul Bolojan de încălcarea Constituției. Fostul șef de stat a subliniat că președintele are la dispoziție 60 de zile pentru două desemnări de premier. Alegerile anticipate, o variantă neexplorată Băsescu a explicat că președintele nu este obligat să declanșeze alegeri anticipate după două căderi de guvern. Totuși, potrivit fostului președinte, acest instrument nu ar trebui exclus într-o situație de blocaj politic. El a subliniat că fiecare pol politic a trasat linii roșii care împiedică formarea unei majorități. AUR condiționează sprijinul de participarea la guvernare, iar PSD respinge varianta cu Bolojan.
Nu avem o problemă cu ideea de căsătorie, voiam doar să schimbăm mireasa – Pucheanu, despre ruptura din coaliție

Confruntat cu observația jurnalistului Digi 24, potrivit căreia PSD ar fi vrut mai degrabă un „divorț” decât o simplă „schimbare a miresei”, Pucheanu a respins această interpretare. Edilul a explicat că partidul său nu are o problemă cu ideea de coaliție ca atare, ci cu modul în care aceasta a funcționat. „Noi nu avem nicio problemă cu PNL-ul”, a subliniat primarul, precizând că nemulțumirea vizează direct felul în care Ilie Bolojan a înțeles să aplice acordul semnat de toate părțile. Întrebat ce a obținut PSD prin retragerea din guvernare, Pucheanu a respins premisa că simpla existență a unui guvern ar fi fost suficientă. El a folosit o primă metaforă, comparând guvernarea cu o căsnicie. „Statutul marital contează într-o oarecare măsură, dar contează dacă ești fericit în cadrul căsătoriei sau nu”. Potrivit acestuia, România era guvernată prost, iar acesta a fost motivul real al schimbării. „Bolojan e ca un doctor care dă tot antibioticul odată” Pucheanu a folosit o a doua metaforă pentru a-și explica nemulțumirea față de Bolojan. A comparat situația cu un tratament medical prescris pe mai multe zile. Potrivit edilului, diagnosticul a fost corect, la fel și rețeta, însă modul de administrare a fost greșit. Bolojan ar fi ales să aplice dintr-odată măsuri gândite pentru a fi implementate treptat. Întrebat dacă acest lucru înseamnă că austeritatea a fost prea dură, Pucheanu nu a contrazis direct interpretarea jurnalistului. Primarul a ținut să precizeze că relația sa personală cu Bolojan a fost, până de curând, una bună. De asemenea, direcția generală stabilită de premier rămâne, în opinia sa, în mare parte corectă. Problema, a insistat Pucheanu, nu este direcția, ci metoda prin care aceasta a fost aplicată, pe care a numit-o „suicidală”.
Ion Cristoiu dezvăluie cine se află, de fapt, la conducerea țării: S-a văzut cine e președinte

Ion Cristoiu îl critică pe Nicușor Dan pentru că amână desemnarea unui nou premier pentru a-l menține pe Ilie Bolojan în funcție și consideră că cel care se află, de fapt, la putere este tocmai premierul demis. Urmăriți aici, integral, emisiunea lui Marius Tucă. Momentul în care s-a văzut „cine este președintele” Jurnalistul subliniază că în timpul întâlnirii bianuale la care Nicușor Dan a participat, Bolojan a fost la o emisiune televizată, unde nu a lăsat nicio secundă impresia că nu ar mai fi în funcție. „A fost momentul de alaltăieri când s-a văzut cine e președinte. Nevolnicul a făcut o conferință de presă, iar Bolojan s-a dus la TVR, mediu sigur, și nu a lăsat nicio clipă impresia că el e demis. El acum face, muncește,” a declarat jurnalistul. Cristoiu acuză o desemnare „anticonstituțională” Cristoiu susține că Nicușor Dan l-ar menține intenționat pe Bolojan în funcție. De asemenea, jurnalistul amintește că nu este datoria constituțională a președintelui să desemneze premierul. „Tot ce a făcut Nicușor Dan, voit sau nu, este ca ăsta (n.r. Ilie Bolojan) să rămână. Pentru că în momentul în care vii anticonstituțional… Nu ai voie să spui că nu desemnezi pe cineva de la AUR. Desemnarea persoanei ca premier este o chestiune controversată. Adevărul este că fiind republică semi-prezidențială, președintele n-are putere absolută, dar nici partidele,” a declarat Cristoiu. „E o prostie din partea lui Grindeanu” Scriitorul critică faptul că, deși este un război între PNL și PSD, Sorin Grindeanu a susținut legile date de Guvernul Bolojan. „E un război între PNL și PSD, iar Grindeanu anunță că a trecut toate legile lui Bolojan. E o prostie din partea lui Grindeanu. Ei cred că va fi învinuit că nu a luat banii din PNRR. Poporul uită. Are dreptate Nicușor Dan, până în 2028 se întâmplă multe,” a declarat scriitorul. Cât va mai sta Ilie Bolojan în funcție? Ilie Bolojan este premier interimar de 58 de zile, după ce Guvernul a fost demis pe 5 mai. Este cea mai lungă perioadă în care un prim-ministru interimar a rămas în funcție în ultimii 36 de ani. Constituția României nu prevede clar durata interimatului unui prim-ministru. Dacă nu se va face curând o nouă învestire de Guvern, parlamentarii ar putea să fie chemați din vacanță.
Avocatul Toni Neacșu intervine în conflictul dintre Guvern și ÎCCJ: Războiul dintre justiție și Bolojan e total și sălbatic

„Războiul dintre justiție și Bolojan este total”, spune avocatul Toni Neacșu care desființează decizia premierului demis Ilie Boljan de a sesiza Curtea Constituțională legat de un posibil conflict juridic de natură constituțională Guvern – ÎCCJ. El susține că Executivul încearcă astfel să influențeze un proces aflat încă pe rolul instanței. Acesta califică demersul drept „ridicol”, „prematur” și „inadmisibil”. Comentariul lui Toni Neacșu vine după ce Înalta Curte de Casație și Justiție (ÎCCJ) a atras atenția, într-un comunicat, asupra presiunilor Guvernului asupra justiţiei exercitate sub pretextul unui conflict juridic de natură constituţională. „Pur și simplu sesizarea e ridicolă, prematură și inadmisibilă” „După sesizarea de către Guvern a Curții Constituționale cu un conflict juridic de natură constituțională determinat de un dosar încă aflat pe rol, fără o soluție definitivă, cu termen de judecată la 9.07.2026, nu pot decât să concluzionez că toți juriștii buni și profesioniștii Guvernului fie au fost PSD-iști, fie au plecat cu puciștii din PNL. Pur și simplu sesizarea e ridicolă (tehnic e prematură și inadmisibilă), e făcută de o parte dintr-un dosar care încă nu s-a judecat și care evident că își dorește prin orice mijloace, legitime sau nu, să nu piardă, iar pentru asta e dispusă să apeleze la orice instrument de presiune, fie ea și o sesizare la CCR”, a scris avocatul pe Facebook. Judecătorii supremi vs. Bolojan, etapa CCR Premierul Ilie Bolojan a anunțat joi că a decis să sesizeze Curtea Constituțională a României (CCR) în legătură cu un posibil conflict juridic de natură constituțională cu ÎCCJ, după ce instanța supremă a deschis o acțiune în justiție împotriva instituției pentru neplata unor drepturi salariale restante ale magistraților. „De ce am fost nevoiţi să facem acest lucru? Pentru că instanţa de judecată s-a substituit puterii executive şi legislative în materie bugetară şi a gestionării finanţelor publice. Sarcina puterii judecătoreşti, conform legii şi Constituţiei, este de a interpreta şi de a aplica legile existente. Iar din punctul de vedere al juriştilor Guvernului, instanţa îşi depăşeşte sfera de competenţă atribuită constituţional”, a declarat Ilie Bolojan la finalul şedinţei de Guvern. Avocatul Toni Neacșu susține că demersul, un „război dintre justiție și Bolojan” este „total, salbatic și mă îndoiesc că se vor lua prizonieri”. „Mai recomand CEDO, CJUE si Comitetul drepturilor omului de la CEDO sau Curtea Penala Internațională care urmau, într-un moment de delir juridic din spațiul public întreținut de colegi de ai mei, să anuleze la un moment dat anularea alegerilor în România. Șansele sunt cam aceleași. Una peste alta, războiul dintre justiție și Bolojan e total, salbatic și mă îndoiesc că se vor lua prizonieri or că se va mai respecta vreo regulă (de aia nu m-ați vazut comentând unele hotărâri judecătorești). Să-ți iei ca mână dreapta pe Oana Gheorghiu („judecatorii iau pâinea de la gura copiiilor”) și pe Pîslaru („magistrații sunt lacomi și egoiști, din cauza lor pierdem miliarde, le tăiam pensiile”) înseamnă că ești fie mafiot de temu, pe stil Giovani Becali, fie inconștient, fie pur și simplu „prost”, în sensul cel mai puțin peiorativ posibil și doar descriptiv al cuvântului”, a adăugat Toni Neacșu. ÎCCJ despre inițiativa lui Bolojan: E fără precedent Conducerea instanței supreme subliniază faptul că a luat act de declarațiile publice formulate de Prim-ministru privind intenția Guvernului de a sesiza Curtea Constituțională în legătură cu un litigiu aflat în curs de soluționare, mai precis sumele ce urmează a fi plătite retroactiv magistraților. „Înalta Curte nu va intra într-o polemică publică asupra unor chestiuni de drept care fac obiectul unui proces pendinte. Aceste aspecte vor fi analizate exclusiv în cadrul procedurilor prevăzute de lege, cu respectarea deplină a competențelor constituționale ale fiecărei autorități publice. Este, însă, fără precedent ca, înainte de soluționarea definitivă a unui litigiu, una dintre părțile din proces să califice public conduita instanței drept neconstituțională și să formuleze acuzații privind depășirea competențelor acesteia. Cu atât mai mult cu cât asemenea afirmații provin din partea unui Guvern demis şi aflat în exercitarea limitată a atribuțiilor constituționale, exclusiv pentru administrarea treburilor publice până la învestirea unuia cu puteri depline. Competenţele acestuia nu pot fi extrapolate la inițierea unor demersuri constituționale sau procedurale care exced administrării curente, nici măcar sub argumentul unei pretinse conexități cu aceasta, potrivit art. 110 alin. (4) din Constituţie. O asemenea conduită afectează independența justiției și încrederea cetățenilor că litigiile sunt soluționate exclusiv în fața instanțelor, pe baza legii și a argumentelor juridice, iar nu prin calificări publice anticipate sau prin presiuni exercitate în spațiul public. Într-un stat de drept, argumentele juridice se susțin în fața instanței de judecată. Independența justiției presupune ca procesele să fie soluționate în sala de judecată, prin hotărâri motivate, și nu influențate de declarații publice ale uneia dintre părțile aflate în litigiu”.
Dăncilă îi dă lecții de guvernare lui Bolojan. Fostul premier al României explică ce ar fi schimbat la măsurile de austeritate

Viorica Dăncilă a criticat dur măsurile de austeritate impuse de Ilie Bolojan de la preluarea mandatului de premier. Aceasta a explicat că taxele mărite au crescut sărăcia, au blocat consumul și au distrus firmele românești. Urmăriți aici, integral, emisiunea lui Marius Tucă. Cum ar fi aplicat Dăncilă pachetul de măsuri fiscale Dăncilă a subliniat că un premier trebuie să ajute economia, nu să taxeze cetățenii de rând. Fostul premier a explicat că majorarea taxelor a lăsat oamenii fără bani și a speriat investitorii. „În primul rând, a început o politică de austeritate de la cetățeni, în loc să înceapă de la vârf. Al doilea lucru, nu reduci deficitul printr-o politică de austeritate. Trebuie să vii cu o relansare economică, pentru că această politică de austeritate a dus la scăderea consumului, la creșterea gradului de sărăcie și la distrugerea mediului antreprenorial românesc. Pe de altă parte, niciodată nu aș fi crescut impozitul la dividende și la cifra de afaceri 16%,” a declarat fostul prim-ministru. „Prima dată ții cu familia ta și pe urmă îți ajuți vecinii” Dăncilă susține că în locul lui Bolojan ar fi oprit ajutoarele către Ucraina și critică lipsa de transparență a autorităților privind banii trimiși către țara vecină. „Pe de altă parte, haideți să ne uităm la ajutoarele date. Nici în acest moment noi nu știm ce ajutoare au fost date către Ucraina. Nu spun că n-aș fi ajutat țara vecina, dar îmi pasă mai mult de propriul popor decât de vecini. Prima dată ții cu familia ta și pe urmă îți ajuți vecinii. Deci eu aș fi sistat ajutoarele către Ucraina,” a declarat politicianul. Viorica Dăncilă: „Nu ții țara în loc pentru frustrarea ta” Fostul prim-ministru critică și faptul că Ilie Bolojan refuză să renunțe la funcția de șef al Guvernului și din cauza asta ține România pe loc. „Aș fi dat dovadă de onoare. A trecut moțiunea, s-a terminat, lași pe altul, țara trebuie să meargă înainte, că pe urmă oamenii își dau seama dacă ai făcut bine sau rău. Uitați-vă cât de pusă la zid am fost eu în 2018-2019 și acum mă întâlnesc cu oameni de afaceri și îmi spun: Cel mai bine a fost pe timpul perioadei dumneavoastră. Deci lași lucrurile… Nu pentru frustrarea ta, nu pentru orgoliul tău, nu ții în loc România,” a declarat Viorica Dăncilă. De la preluarea mandatului, Guvernul Bolojan a impus o serie de măsuri de austeritate, precum majorarea TVA-ului la 21%, creșterea accizelor cu aproximativ 10% și impozitul pe dividende care a ajuns la 16%.
Un ordin emis de Ilie Bolojan condiționează majorarea salariului cu până la 40% de atingerea țintelor din PNRR

Premierul Ilie Bolojan, ministru interimar al Energiei, a emis un ordin prin care leagă restanțele PNRR din Energie de „majorarea salariului de bază cu până la 40%”, pentru personalul Direcției generale de investiții din cadrul ministerului Energiei. Astfel, angajații din direcția care gestionează investițiile nu vor mai putea primi automat majorarea salarială de până la 40% prevăzută de lege pentru proiectele europene, ci vor trebui să demonstreze, prin rapoarte lunare, că au contribuit la atingerea jaloanelor și țintelor asumate de România prin PNRR. „Pentru a beneficia, până la data de 31 august 2026, de majorarea salariului de bază cu până la 40%, prevăzută la art. 17 alin. (21) din Legea-cadru nr. 153/2017 privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice, cu modificările și completările ulterioare, personalul Direcției generale investiții din cadrul Ministerului Energiei întocmește un raport individual lunar de activitate”, arată documentul. O miză de miliarde de euro Miza este una de miliarde de euro. România riscă să piardă finanțări europene dacă nu îndeplinește la timp reformele și investițiile asumate prin Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR), iar Ministerul Energiei are unele dintre cele mai importante proiecte din acest program. Ordinul, semnat pe 16 iunie și publicat în Monitorul Oficial, introduce un mecanism de evaluare lunară a activității angajaților implicați în implementarea investițiilor finanțate prin PNRR. Practic, ordinul emis de Ilie Bolojan pe 16 iunie și publicat aseară în Monitorul Oficial arată că angajații Direcției generale de investiții din cadrul ministerului Energiei trebuie să facă următoarele: – Un raport lunar de activitate care să ateste gradul de îndeplinire a activităților – Direcția generală juridic trebuie să vizeze raportul lunar – Șeful ierarhic al personalului trebuie să aprobe raportul individual lunar și să îl transmită conducătorului instituției, ulterior avizului Direcției generale de juridic și personal – În vederea acordării majorării salariale cu până la 40%, personalul Direcției generale investiții din cadrul Ministerului Energiei depune la Direcția generală juridic și personal raportul individual lunar de activitate, aprobat de conducătorul instituției, până la data de 5 a lunii următoare celei pentru care se efectuează plata. – Pe baza raportului individual lunar de activitate, Direcția generală juridic și personal elaborează proiectul de ordin privind acordarea majorării salariului de bază cu până la 40%. Ce obiective urgente legat de PNRR are ministerul Energiei Ordinul emis de Ilie Bolojan indică și reformele, țintele și jaloanele pe care trebuie să le îndeplinească din PNRR ministerul Energiei pe care îl conduce interimar: Ținta 125. Investiția 2. Noi capacități de producție de energie electrică din surse regenerabile: – Derulare activități în vederea finalizării investițiilor pentru capacități de producere de cel puțin 950 MW de energie din surse regenerabile (eoliană și solară) – Un document de sinteză care să justifice în mod corespunzător modul în care ținta (cu toate elementele constitutive) a fost atinsă în mod satisfăcător Ținta 131. Investiția 2. Capacitățile de producție a hidrogenului verde care să fie utilizat pentru stocarea energiei electrice și/sau pentru decarbonizarea industriei – Derulare activități în vederea finalizării investițiilor pentru o capacitatea totală de producție de hidrogen verde de cel puțin 45 MW H2 – Un document de sinteză care să justifice în mod corespunzător modul în care ținta (cu toate elementele constitutive) a fost atinsă în mod satisfăcător Ținta 134. Investiția 3. Construirea unei producții combinate de energie termică și energie electrică (CHP) pe gaz flexibile și de înaltă eficiență în sectorul încălzirii centralizate – Derulare activități în vederea finalizării investițiilor pentru instalații de producție combinată de energie termică și electrică de 83 MWe în sectorul încălzirii centralizate – Un document de sinteză care să justifice în mod corespunzător modul în care ținta (cu toate elementele constitutive) a fost atinsă în mod satisfăcător Ținta 138. Investiția 4. Punerea în funcțiune a instalațiilor de producție fotovoltaică – Finalizarea procesului de renegociere a PNRR în vederea eliminării investiției Ținta 139. Investiția 4.a. Noi capacități de stocare a energiei electrice – Derulare activități în vederea finalizării investițiilor pentru capacități de stocare a energiei electrice de cel puțin 240 MW – Un document de sinteză care să justifice în mod corespunzător modul în care ținta (cu toate elementele constitutive) a fost atinsă în mod satisfăcător Potrivit legii cadru nr. 153/2017 privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice, personalul din instituțiile și/sau autoritățile publice nominalizat în echipele de proiecte finanțate din fonduri europene nerambursabile și/sau fonduri externe rambursabile, precum și personalul implicat în implementarea Mecanismului de redresare și reziliență prevăzut la art. 6 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 155/2020 privind unele măsuri pentru elaborarea Planului național de redresare și reziliență necesar României pentru accesarea de fonduri externe rambursabile și nerambursabile în cadrul Mecanismului de redresare și reziliență, aprobată prin Legea nr. 230/2021, cu modificările și completările ulterioare, beneficiază de majorarea salariilor de bază, soldelor de funcție/salariilor de funcție, indemnizațiilor de încadrare cu până la 40%, indiferent de numărul de proiecte în care este implicat. Această majorare se aplică proporțional cu timpul efectiv alocat activităților pentru fiecare proiect.
Dragoș Pîslaru îl acuză pe ministrul desemnat al Transporturilor că și-a asumat merite pentru o realizare deja obținută de România

Dragoș Pîslaru a acuzat că Ministrul desemnat al Transporturilor din Guvernul Veștea, Cristian Pistol, s-a lăudat la audieri cu „ceea ce deja România a obținut”. Pîslaru acuză că Ministrul desemnat al Transporturilor din Guvernul Veștea s-a lăudat la audieri cu „ceea ce deja România a obținut” Pîslaru critică declarațiile lui Pistol făcute în comisie privind recepționarea autostrăzilor pe baza progresului fizic al lucrărilor și susține că Pistol și-a atribuit merite pentru o măsură care era deja obținută de România. Pîslaru a afirmat că acest lucru fusese deja realizat, inclusiv prin demersurile menționate anterior de premier. „Nu pot să nu remarc și ce s-a întâmplat astăzi în comisie când domnul Pistol a fost audiat. Domnul Pistol ne anunța, practic, că dumnealui va merge la Comisie și că va cere ca să putem să fie recepționat pe bază de progres fizic autostrăzile în funcție de realizare. Ei bine, aș vrea să anunț foarte clar public că dumnealui ce a făcut e, de fapt, să se laude cu ce deja România a obținut, așa cum a menționat și domnul prim-ministru. Lucrul acesta este deja obținut”, a declarat Pîslaru. Pîslaru a precizat că loturile autostrăzii A7 vor fi finalizate prin PNRR: „Plata la 31 august va ține cont de stadiul pe care îl avem și de finalizarea lor parțială. Evident, bugetarea lor este integrală. Mesajul meu către românii în acest moment este legat de faptul că aceste proiecte – unele dintre ele cu anumite întârzieri, în ciuda mobilizării exemplare a constructorilor – aveau un risc de finalizare până pe 31 august, care acum a fost complet rezolvat”, a declarat Pîslaru.
Atac fără precedent: PNL a fost ocupat ca o casă veche. Crin Antonescu: Bolojan le-a dat cheile

Fostul lider liberal a comparat la Antena 3 situația din partid cu ocuparea unei case de către persoane străine și a afirmat că Bolojan este cel care le-a deschis ușa și le-a oferit acces la conducerea formațiunii. „Nu știu cum să formulez ca să fie civilizat, dar în același timp și expresiv. Știți că se mai întâmplă cu unele case vechi, încă bune, care sunt ocupate abuziv de grupuri de nomazi. Asta s-a întâmplat cu PNL-ul. Dar atenție! Unul dintre locuitorii legitimi ai casei, unul dintre vechi proprietari, avea cheia și i-a băgat acolo”. Întrebat dacă astăzi PNL a fost preluat de o anumită tabără politică, Antonescu a oferit o comparație neobișnuită. Acesta a spus că partidul este precum o casă veche, ocupată abuziv de un grup, dar cu acordul unui vechi proprietar. Fostul lider liberal se referea la Ilie Bolojan. Antonescu a spus că a avut, de la început, o revelație tristă despre direcția în care actualul președinte PNL vrea să ducă partidul. Referitor la rețeaua menționată, Antonescu a vorbit despre un sistem pe care l-a numit generic „Coldea-Kovesi”. Acesta a precizat că nu cunoaște dacă persoanele respective sunt implicate direct, dar a descris mecanismele și cultura asociate acestui sistem. Fostul lider liberal a explicat că nu consideră partidul „preluat”, ci transformat chiar de Bolojan. Antonescu a menționat oamenii aduși de actualul președinte în jurul său, în guvern și, recent, în conducerea partidului. Ce paralelă a făcut Crin Antonescu cu propriul mandat Referitor la gestul său similar făcut pentru Klaus Iohannis, în trecut, Antonescu a confirmat fără să nege. Acesta a recunoscut că liderii politici recurg, uneori, la sisteme legale pentru a-și asigura susținere internă. Actuala generație de liberali Acesta a numit actuala generație de liberali „bolojeniști de prima și a doua generație”. Antonescu a adăugat că aceștia ar trebui să întrunească două criterii: să fie fie „băsiști pe vremuri”, fie „haștagi astăzi”, și să fie mediocri. Întrebat despre acuratețea acestei caracterizări, Antonescu l-a dat exemplu pe Ciucu drept o excepție. Acesta a precizat că, oricât l-ar critica, Ciucu nu era un om mediocru. Întrebat dacă există o înțelegere ascunsă la Cotroceni, prin care Bolojan și-ar păstra partidul în schimbul unui guvern PSD, Antonescu a respins ideea. Acesta a spus că nu este treaba lui ce face Bolojan cu propriul partid. Referitor la șansele Guvernului Veștea, Antonescu s-a declarat sceptic. Acesta a precizat că un eventual eșec nu ar fi al lui Veștea sau al PSD, ci al președintelui Nicușor Dan. Liderul liberal a descris actuala criză politică drept o perioadă de aproape 50 de zile de instabilitate. Antonescu l-a numit pe Bolojan „marea victimă care nu pleacă din Palatul Victoria”. Acesta a adăugat că Bolojan continuă să controleze numirile și fondurile publice, în ciuda criticilor.
Veștea atacă noua conducere pregătită de Bolojan în PNL: Istoria și identitatea partidului sunt aruncate la gunoi

Veștea afirmă că partidul riscă să își piardă identitatea și avertizează asupra unei rupturi între conducerea centrală și aleșii locali ai formațiunii. Adrian Veștea: „Congresul înseamnă eliminarea liberalilor adevărați” Adrian Veștea susține că reuniunea convocată de Ilie Bolojan are ca efect marginalizarea unor lideri care au contribuit la dezvoltarea partidului. „Trist și previzibil, Congresul convocat pentru mâine de către președintele PNL, Ilie Bolojan, înseamnă de fapt eliminarea tuturor liberalilor adevărați din conducerea formațiunii noastre politice. Practic, întreaga istorie și toată identitatea partidului sunt aruncate la gunoi”, afirmă Veștea. Critici privind reprezentarea aleșilor locali în conducerea PNL Adrian Veștea reclamă faptul că noua echipă de conducere ar avea o reprezentare redusă a aleșilor locali, deși PNL dispune de o structură administrativă puternică la nivel național. „Într-un partid cu 12 președinți de consilii județene, cu 1.150 de primari și aproape 10.000 de aleși locali, din conducerea PNL aleasă personal de Ilie Bolojan face parte un singur ales local, primarul municipiului Reșița, Ioan Popa”, susține liberalul. Acesta consideră că liderii validați prin vot sunt înlocuiți de persoane fără o istorie îndelungată în partid. „Este inadmisibil ca aproape toți oamenii din conducerea partidului care au fost validați electoral, care au adus voturi pentru PNL, să fie dați la o parte pentru venetici și oportuniști”, afirmă Veștea. Acuzații privind direcția ideologică a partidului Liderul liberal avertizează că actuala orientare a partidului ar putea conduce la o apropiere excesivă de USR. „Nu e de mirare că, foarte probabil, în curând, și la propriu, și la figurat, dacă ceva nu se schimbă, PNL va deveni brelocul USR”, spune acesta. Totodată, Veștea susține că liberalii cu vechime sunt marginalizați și că vocile critice din interiorul partidului sunt descurajate. Veștea îl acuză pe Bolojan că își construiește un proiect prezidențial Unul dintre cele mai dure pasaje ale declarației îl vizează direct pe Ilie Bolojan, despre care Adrian Veștea spune că ar urmări o candidatură la alegerile prezidențiale din 2030. „Îngrozitor este că, din dorința domnului Bolojan de a deveni președinte al țării în anul 2030, dacă PNL va rămâne în această zodie nefastă, partidul va fi transformat într-un buzdugan menit să pulverizeze încrederea în instituțiile statului român”, afirmă liderul liberal. El susține că deja pot fi observate atacuri împotriva unor instituții fundamentale ale statului. „Acest proces este vizibil prin atacurile dezlănțuite și nejustificate împotriva Președintelui, împotriva Justiției, împotriva Parlamentului și, în general, împotriva oricui îndrăznește să nu fie de acord cu domnul Bolojan”, a adăugat Veștea. Mesaj către liberalii nemulțumiți În ciuda criticilor, Adrian Veștea le transmite colegilor săi că partidul a depășit și alte momente dificile de-a lungul istoriei sale. „Colegilor mei liberali, care astăzi se simt dezamăgiți, le spun că Partidul Național Liberal a trecut prin lupte și mai grele și a ieșit învingător”, afirmă acesta. „Îmi asum să conduc Guvernul cu responsabilitate” Veștea vorbește și despre formarea viitorului Executiv, afirmând că prioritatea imediată este instalarea unui guvern stabil. „Sper ca, în cel mai scurt timp posibil, să avem un Guvern pe care îmi asum să îl conduc cu responsabilitate, în spiritul valorilor pe care acest partid le apără de peste 150 de ani”, declară liderul liberal. Acesta susține că viitorul cabinet va avea o reprezentare liberală mai consistentă decât actuala formulă de conducere a partidului. „Din acest Cabinet, sigur vor face parte mai mulți liberali decât din Guvernul Bolojan sau din noua conducere care se prefigurează pentru Partidul Național Liberal”, a afirmat Adrian Veștea.
Preşedintele Senatului califică nominalizarea lui Adrian Veștea ca pe un act greu de digerat politic. Ce spune liberalul legat de ședința de luni

Preşedintele Senatului, liberalul Mircea Abrudean, a afirmat că nominalizarea lui Adrian Veştea fără consultarea prealabilă a partidului este „un act care poate fi greu de digerat”, inclusiv pentru cei cu extinsă experiență politică. El afirmă că soluţia democratică şi constituțională ar fi presupus reluarea consultărilor şi identificarea unei majorităţi viabile. ”Nominalizarea lui Adrian Veştea fără consultarea prealabilă a partidului este un act care poate fi greu de digerat, inclusiv pentru cei care au văzut şi trăit multe în politică”, spune Mircea Abrudean pe Facebook. Abrudean precizează că, după depunerea mandatului de către Eugen Tomac, aşa cum a spus şi zilele trecute, soluţia democratică şi constituţională ar fi presupus reluarea consultărilor şi identificarea unei majorităţi viabile. ”În absenţa acestei noi runde de consultări, Partidul Naţional Liberal va discuta în forurile statutare pentru a lua o decizie oficială”, mai scrie Abrudean în mesaj. Ședință de urgență la PNL pentru excluderea lui Adrian Veștea din partid Președintele PNL, Ilie Bolojan, a convocat, luni la ora 17:00, ședința a BPN pentru excluderea lui Adrian Veștea din partid. Deputații, senatorii liberali, dar și primarii municipiilor și președinții de Consilii Județene care nu sunt membri BPN au fost invitați să participe. Biroul Politic Național și Biroul Politic Executiv se întâlnesc mâine în Parlament, unde a avut loc și precedentul BPN, pentru a-l exclude pe Adrian Veștea, noua propunere de premier a președintelui Nicușor Dan, din partid. Liderul PNL, premierul interimar Ilie Bolojan, a reacţionat dur la anunţul preşedintelui referitor la nominalizarea liberalului Adrian Veştea pentru postul de premier, afirmând că nu a fost anunţat în legătură cu această decizie, pe care o consideră ”un act ostil, o evidentă încercare de rupere a PNL”. Ce prevede statutul PNL în acest caz La ultima modificare a statutului PNL, una dintre prevederi a fost că un prim-vicepreședinte poate fi exclus printr-un congres extraordinar. Este nevoie, așadar, de o mobilizare statutară, de un congres extraordinar. La congres este necesar un vot de 50% +1. Excluderea lui Veștea ar fi fost practic imposibilă într-un timp scurt și ar fi nevoie de 28 de voturi, la un congres a cărei convocare ar dura 15 zile. În aceste 15 zile, însă, Veștea poate rămâne membru de partid și poate începe negocierile pentru un guvern politic cu PSD, mai spun sursele Gândul. Președintele Nicușor Dan l-a desemnat pe Veștea după retragerea lui Eugen Tomac, fără ca Ilie Bolojan să fi fost informat în prealabil. Liderul PNL a calificat decizia drept un „act ostil” și o încercare evidentă de rupere a partidului. Veștea a anunțat, la rândul său, că își dorește formarea unui guvern politic și că va începe discuțiile cu partidele democratice.