Bolojan: Pentru a ne redresa economic, scăderea prețului energiei electrice este o condiție de bază. %
Scăderea prețului energiei electrice este o condiție de bază pentru redresarea economică, postează premierul interimat Ilie Bolojan. Creșterea prețurilor la energie în ultimii ani, dincolo de costul suplimentar pus pe bugetul familiilor, a afectat competitivitatea firmelor românești. Industriile cu valoare adăugată mai mică sau cele în care energia are o pondere mai mare în costurile totale au avut de suferit, recunoaște Bolojan. Acest lucru se vede în scăderea producției industriale din ultimii cinci ani subliniază Bolojan. Soluția lui Bolojan Pentru a ne redresa economic, scăderea preț este esențială, susține premierul. Costul energiei electrice este o condiție de bază. Vom reduce prețul energiei doar odată cu realizarea investițiilor în producția de energie, în stocare și în modernizarea rețelelor, precum și prin eliminarea întârzierilor la investițiile pentru care avem deja finanțarea asigurată. Cea mai mare finanțare o avem prin Fondul de Modernizare. România beneficiază de transferuri provenite din certificatele de emisii de gaze cu efect de seră. Sumele pot fi folosite doar pentru investiții în energie regenerabilă, eficiență energetică și modernizarea rețelelor. Din acest fond avem investiții aprobate, nerambursabile, de 12 miliarde de euro. Din această sumă, 7,7 miliarde de euro sunt alocate energiei, iar 2,7 miliarde de euro proiectelor de eficiență în transporturi etc. Fondurile sunt transferate, banii sunt în conturi, dar investițiile se realizează cu mare greutate. Investițiile alocate marilor companii de stat din domeniul energiei sunt cheia În afara complexității proiectelor și a întârzierilor legate de programe, evaluarea proiectelor și plăți, nefolosirea fondurilor este cauzată și de nerealizarea investițiilor alocate marilor companii de stat din domeniul energiei. Acestea au avut, în ultimii ani, un grad foarte scăzut de realizare a investițiilor, afectând dezvoltarea noilor capacități de producție și a rețelelor energetice. Această situație există deoarece, în contractele de mandat ale celor care conduc aceste companii, nu sunt incluși indicatori care să lege evaluarea lor de realizarea investițiilor, de utilizarea fondurilor disponibile și de respectarea termenelor asumate. Am analizat ieri, spre exemplu, situația investițiilor finanțate din Fondul de Modernizare, care trebuie finalizate cel târziu în 2030. Cu pixul pe FB Spre exemplificare, aveți mai jos gradul de realizare a investițiilor, de aproape 2 miliarde de euro, pentru trei companii, explică Bolojan pe FB: Complexul Energetic Oltenia are 11 investiții aprobate, în valoare de aproape 900 de milioane de euro, dintre care nouă au fost semnate în vara anului 2023 și două în 2024: parcuri fotovoltaice și centrale pe gaz. Lucrările decontate în toți acești ani reprezintă sub 10%, existând un risc mare ca centralele pe gaz să nu fie finalizate. Nefinalizarea acestora ne creează probleme serioase în îndeplinirea jaloanelor privind decarbonizarea și poate duce la pierderea fondurilor europene. Transelectrica are 11 contracte, în valoare totală de peste 530 de milioane de euro, nouă dintre ele semnate încă din toamna anului 2022: linii electrice noi, interconexiuni și retehnologizări de stații. Până acum, după patru ani, s-au decontat lucrări de aproape 20 de milioane de euro, adică sub 4%. Întârzierea asigurării accesului la rețele electrice și la interconexiuni generează pierderi pentru producători și distorsiuni în piața de energie. ELCEN București are trei contracte pentru modernizarea CET-urilor din București, semnate în toamna anului 2024, în valoare totală de peste 360 de milioane de euro. Cele trei proiecte sunt absolut necesare pentru asigurarea încălzirii locuințelor din Capitală. Din păcate, nu s-a decontat nimic până acum, proiectele fiind încă în licitație. Având în vedere uzura centralelor vechi, există oricând riscul apariției unor avarii și al întreruperii încălzirii. Nu mai putem continua în acest fel. Nu este normal să deții funcții de conducere în companii de stat de tip monopolist, să ai câștiguri mari, fără ca acestea să fie condiționate de realizări și performanță. Modificarea indicatorilor de performanță pentru toate companiile care nu își realizează investițiile Am convenit cu responsabilii din Energie să lucrăm la modificarea indicatorilor de performanță pentru toate companiile care nu își realizează investițiile. Nu mai putem accepta doar indicatori formali, de tipul unor obligații legale, cum ar fi elaborarea la timp a bugetului de venituri și cheltuieli. Performanța în companiile din energie este o condiție necesară pentru reducerea prețurilor la energie în economia României, afirmă Ilie Bolojan. Recomandarea autorului: Ilie Bolojan, detalii despre contractul de lobby de 565.000 de dolari pe lună pentru Nicușor Dan: a fost decis în coaliție, votat în CSAT prin corespondență
Justiția respinge legea salarizării a Guvernului Bolojan. CSM: „soluțiile sunt absurde, subminează definitiv sistemul judiciar”
În cursul zilei de 25 mai 2026, a fost publicat Proiectul de Lege privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice. Consiliul Superior al Magistraturii demontează proiectul și acuză Guvernul Ilie Bolojan: CSM: „Prevederile proiectului de lege vor submina definitiv funcţionarea Justiţiei” „Prevederile proiectului de lege, prin conţinutul lor concret şi efectele pe care le vor produce în privinţa drepturilor salariale şi de natură salarială ale magistraţilor, subminează poziţia constituţională a puterii judecătoreşti ca putere în statul român, iar nu doar independenţa acesteia din punct de vedere financiar. Este în afara echilibrului constituţional între puterile statului ca un proiect de lege să se fundamenteze pe aprecierea executivului cu privire la legalitatea şi temeinicia unor hotărâri judecătoreşti definitive, pronunţate cu privire la drepturile salariale ale magistraţilor. O astfel de conduită încalcă independenţa justiţiei şi forţa obligatorie a hotărârilor judecătoreşti definitive, plasându-se în afara unei atitudini democratice şi responsabile a factorilor politici, care trebuie să caracterizeze statul de drept”, consideră CSM. CSM: „Proiectul de lege cuprinde soluţii normative absurde” CSM susține că noua lege diminuează din nou veniturile Justiției: „Proiectul de act normativ cuprinde prevederi care diminuează cu mult veniturile magistraţilor şi le plasează cu mult sub un nivel de venit corespunzător responsabilităților publice ale judecătorilor și procurorilor. Se urmărește o scădere drastică a veniturilor magistraţilor, introducându-se o noţiune ambiguă şi lipsită de previzibilitate, respectiv « diferenţa salarială tranzitorie » ca drept salarial individual suplimentar salariului lunar, cu privire la care nu se precizează nici ce natură are, şi nici dacă va intra în calculul drepturilor aferente la momentul pensionării, generând astfel în mod mascat inclusiv o nouă diminuare a pensiei de serviciu. Mai mult decât atât, astfel cum rezultă din cuprinsul art. 7 din proiectul de lege, acest mecanism salarial compensatoriu aplicat pentru o perioadă tranzitorie de 5 ani este afectat de vicii de constituţionalitate. Cu titlu de exemplu, în cazul promovării la o instanță sau un parchet de nivel superior, consecința absurdă va fi scăderea drastică a drepturilor salariale. Aceeași va fi consecința și în cazul în care personalul va trece într-o treaptă superioară de vechime. Este evident că nu poate fi acceptată afectarea drepturilor deja câştigate de magistraţi ca urmare a atingerii pragurilor de vechime în profesie sau a promovării concursurilor în grad profesional în acord cu legislaţia în vigoare la momentul dobândirii acestora. Într-o manieră similară, venitul unui magistrat care va intra în profesie după adoptarea legii se va situa la un nivel absolut de neacceptat, cu mult redus în raport de cel al colegilor care și-au început cariera cu doar un an înainte”. CSM: „Proiectul de lege va destabiliza iremediabil situaţia resursei umane din sistemul judiciar” „Adoptarea proiectului de lege în forma prezentată va conduce la o destabilizare fără precedent a resursei umane din sistemul judiciar, atât prin aceea că generează premisele unor plecări masive din cadrul corpului magistraţilor, pe fondul modificărilor succesive ale statutului profesional din ultimii ani şi al volumului de activitate foarte mare generat de deficitul de judecători şi procurori nemaiîntâlnit până la acest moment, cât şi în ceea ce priveşte atractivitatea profesiilor de judecător şi procuror pentru noile generaţii de profesionişti ai dreptului. Consiliul Superior al Magistraturii transmite cu fermitate celorlalte puteri în stat că astfel de prevederi nu pot fi adoptate în forma propusă, fără a afecta iremediabil justiţia ca putere în statul român şi ca serviciu public pentru cetăţeni, destabilizând-o din nou şi subminându-i poziţia constituţională. Consiliul Superior al Magistraturii, în acord cu poziţia întregului corp profesional al magistraţilor, va utiliza toate instrumentele legale derivate din poziţia constituţională de garant al independenţei justiţiei pentru a salvargda autoritatea puterii judecătoreşti, coordonându-se în permanenţă cu sistemul judiciar pentru măsuri viitoare”, susține CSM. Încă de la prezentarea proiectului, mai mulți magistrați, printre care și judecătorul Alin Bodnar, soțul consilierei lui Ilie Bolojan, au susținut că „proiectul noii legi a salarizării este inacceptabil”.
(DOCUMENT) Soțul consilierei lui Ilie Bolojan critică legea salarizării a lui Bolojan: Proiectul este inacceptabil
Judecătorul Alin Bodnar, soțul consilierei lui Ilie Bolojan, Bianca-Teodora Firezar, scrie că „orice reducere a remumerației magistraților poate fi făcută doar în contextul unor reduceri generale a salariilor funcționarilor publici, ceea ce nu este cazul în noua lege a salarizării, conform căruia multe salarii sunt majorate substanțial. Magistratul spune că, potrivit CJUE, nivelul remunerației judecătorilor trebuie să fie suficient de ridicat, în contextul socio-economic, pentru a le oferi magistraților independență economică certă, de natură să îi protejeze împotriva riscului de eventuale intervenții sau presiuni exterioare care le-ar putea dăuna neutralității deciziilor pe care trebuie să le ia. Judecător la Tribunalul București, Alin Bodnar susține că un magistrat cu grad de tribunal 12 ani vechime va ajunge la un total de 23.567 brut și un net de 13.787 lei, mai mic față de cel de 15.554 lei net de acum. „Curtea de Justiţie a Uniunii Europene a stabilit prin Hotărârea din 7 februarie 2019, Escribano Vindel, C 49/18, punctele 70, 71 și 73, că nivelul remunerației judecătorilor trebuie să fie suficient de ridicat, având în vedere contextul socio-economic al statului membru în cauză, pentru a le conferi acestora o independență economică certă, de natură să îi protejeze împotriva riscului ca eventuale intervenții sau presiuni exterioare să poată dăuna neutralității deciziilor pe care trebuie să le ia. Exemplu grad de tribunal 12 ani vechime. 4.85*4100=19.885 lei. Care se majorează cu 7.5% la gradația 1, cu 5% la gradația 2 și cu încă 5% la gradația 3. Iese un total de 23.567 lei brut și un net de 13.787 lei fata de 15.554 lei net acum”, scrie judecătorul Bodnar. Judecătorul Alin Bodnar este căsătorit cu Bianca-Teodora Firezar, consiliera lui Ilie Bolojan de la Palatul Cotroceni, adusă de la Oradea, când acesta era președinte interimar. Judecătorul Alin Bodnar de la Tribunalul București, secretarul general al Forumului Judecătorilor din România a fost și printre cei 800 de foști si actuali magistrați care au semnat lista de susținere după reportajul Recorder (link Gândul)
Crin Antonescu atacă dur conducerea PNL: Orban a fost bun până n-a mai fost. Azi parcă nici Cîțu nu a existat
Declarațiile au fost făcute la Antena 3 CNN, în urma unei postări publicate de Antonescu pe Facebook. Fostul lider PNL a spus că a mai văzut astfel de schimbări bruște de poziție în partid și că actualele atacuri la adresa fostelor conduceri sunt „stupefiante”. „Am văzut cum domnul Orban a fost bun până n-a mai fost bun. Am văzut cum domnul Cîțu a fost ales cu entuziasm și foarte repede astăzi parcă nici n-ar mai exista”, a declarat Antonescu. El a criticat și modul în care liberalii vorbesc acum despre fostul președinte al Senatului și fostul premier Nicolae Ciucă. „Modul în care se vorbește astăzi de către oameni ai PNL-ului, despre domnul Nicolae Ciucă sau despre perioada respectivă, pentru mine este stupefiant”, a spus fostul lider liberal. Crin Antonescu a afirmat că schimbările de poziție din partid au loc la foarte scurt timp după susținerea publică acordată foștilor lideri. „Lucrurile nu s-au întâmplat acum 20 de ani. S-au întâmplat acum un an, un an și jumătate”, a afirmat acesta. Antonescu a respins și criticile primite după mesajul publicat pe Facebook. Antonescu a spus că nu a avut niciun rol în perioada administrației Iohannis și că nu a beneficiat politic de pe urma acesteia. „Nu eu am avut vreo legătură, cu atât mai puțin ceva de obținut, în toată această perioadă”, a declarat el. „O ședință de exorcizare” În intervenția de la Antena 3, Antonescu i-a criticat direct pe unii lideri ai partidului pentru declarațiile recente privind fostele conduceri ale PNL. El a vorbit inclusiv despre europarlamentarul Dan Motreanu și despre faptul că liberalii vechi ar trebui să reacționeze la atacurile interne. „Cum nu-l iau de guler pe domnul Tănasă să-i spună: dumneavoastră cine sunteți? Ce credeți că este aici? Este un partid care face 151 de ani”, a spus Antonescu. Fostul lider liberal a comparat atmosfera din partid cu o „ședință de exorcizare” și a criticat apelurile privind eliminarea unor membri din formațiune. Declarațiile vin într-un moment tensionat pentru PNL, după dezbaterile interne privind responsabilitatea pentru rezultatele electorale și pentru perioada guvernărilor susținute de partid în ultimii ani.
Bolojan anunță mobilizare totală: Nu ne permitem să pierdem bani
Bolojan a explicat că există în derulare peste 15.000 de proiecte în administrațiile publice din România. Cele care pot fi terminate până la 31 august trebuie să rămână pe componenta de grant. Un proiect finalizat în proporție de 90%, dar rămas pe grant fără a fi terminat la termen, atrage pierderea integrală a sumei alocate. Proiectele care nu pot fi finalizate la timp urmează să fie transferate pe componenta de împrumut. În acest caz, România pierde doar suma aferentă lucrărilor nerealizate, diferența urmând să fie acoperită din bugetul național sau local. Ce trebuie să facă primăriile în primele trei zile ale săptămânii Premierul a cerut ca, pentru toate lucrările cu risc de nefinalizare, să fie întocmite note de constatare de către supervizori sau diriginți de șantier. Constructorii trebuie să prezinte angajamente ferme cu grafice de lucrări care să garanteze finalizarea până la 31 august. Termenul pentru această procedură este primele trei zile ale săptămânii viitoare. Jaloane pe care România nu le poate îndeplini Un alt punct sensibil al negocierilor cu Bruxellesul vizează jaloanele asumate și neîndeplinite. Bolojan a dat exemplul vitezei pe calea ferată. Angajamentul de reducere a întârzierilor nu a fost îndeplinit. Motivele: lucrări nefinalizate și lipsă de locomotive noi. Guvernul negociază cu Comisia Europeană coborârea acestor standarde pentru a nu bloca absorbția. Nouă legi care condiționează 7,5 miliarde de euro Bolojan a anunțat că toate ministerele vor depune săptămâna viitoare în Parlament proiecte de lege esențiale pentru deblocarea a peste 7,5 miliarde de euro. Guvernul nu mai are competența legală de a adopta ordonanțe, astfel că procedura parlamentară devine singura cale. Premierul a apelat la partidele politice să susțină adoptarea acestor legi până la sfârșitul lunii iunie, pentru ca tragerile din fonduri să poată fi făcute în iulie-august. Bolojan a reamintit că România are în 2026 cel mai mare buget de investiții, reprezentând 8% din PIB – fonduri europene și naționale combinate.
Zombie politic și administrativ”: Câciu, atac dur la Bolojan după datele economice din Dolj și Bihor
Câciu afirmă că județul Dolj înregistrează creștere a producției industriale în condițiile în care, la nivel național, aceasta scade. Excedentul comercial al județului ar fi susținut de exporturi legate de producția industrială locală. Fostul ministru adaugă că Doljul ocupă locul 1 la absorbția fondurilor europene și la proiecte în implementare. Foto: Adrian Câciu / Facebook Investițiile invocate de Câciu Pe lista realizărilor enumerate se află drumul expres Craiova-Pitești, dat în folosință, aeroportul Craiova – prezentat ca al doilea ca importanță după Henri Coandă – și spitalul regional din Craiova, aflat la jumătatea construcției. Câciu atribuie aceste rezultate echipei PSD locale: președintele CJ Cosmin Vasile și primarul Lia Olguța Vasilescu. Atacul la adresa lui Bolojan Câciu îl ironizează pe premierul Bolojan, pe care îl numește „Ilie Sărăcie” și „zombie politic și administrativ”. Argumentul: Bihorul ar avea producție industrială în scădere, deficit comercial și salarii mai mici decât Doljul. Foto: Adrian Câciu / Facebook „Dacă ți se scot perfuziile de la București, rămâi ceea ce ești”, scrie social-democratul. Episodul cu Universitatea Craiova Fostul ministru a adăugat o notă despre câștigarea campionatului de către Universitatea Craiova. A acuzat că reprezentanți PNL și USR s-au fotografiat la festivități după ce, jumătate de an, criticaseră echipa și primăria pentru investițiile în stadion.
Viorel Cataramă: Ilie Bolojan nu va mai fi președintele partidului, atunci când va fi numit un alt liberal în funcția de premier
Într-o ediție transmisă live de Gândul a emisiunii „Marius Tucă Show”, Viorel Cataramă, om de afaceri român și membru PNL, a vorbit despre cum Bolojan nu va mai fi președintele PNL, atunci când un alt liberal va deveni noul premier al României. Urmăriți aici, integral, emisiunea lui Marius Tucă. Viorel Cataramă: „Săptămâna viitoare, președintele României va nominaliza un liberal să formeze Guvernul. Nu știu cum se va chema, dar nu are niciun fel de relevanță. Sigur nu va fi Ilie Bolojan. Asta se va întâmpla, fac pariu cu oricine. Pentru că e discursul președintelui României, care este într-un conflict deschis cu Ilie Bolojan în acest moment. Ca să ne înțelegem, conflictul nu este cu PNL-ul, ci cu Ilie Bolojan.” Invitat la Marius Tucă Show, Viorel Cataramă a vorbit despre cum Bolojan nu va mai fi președintele partidului atunci când o să fie numit un alt liberal în funcția de premier. Acesta spune că discursul președintelui indică un conflict direct cu Bolojan și nu cu PNL-ul. Cataramă subliniază că în momentul în care un nou premier o să fie desemnat, PNL se va debarasa de Bolojan. Acesta reprezintă o piedică pentru partid, după spusele membrului PNL. Omul de afaceri este convins că săptămâna viitoare Nicușor Dan va nominaliza un premier liberal. El crede că primele persoane din PNL care îl vor lăuda pe președinte sunt Motreanu și Ciucu. „Problema care se pune este cum scăpăm de Bolojan? Săptămâna viitoare, președintele României va nominaliza un liberal să formeze Guvernul. Nu știu cum se va chema, dar nu are niciun fel de relevanță. Sigur nu va fi Ilie Bolojan. Asta se va întâmpla, fac pariu cu oricine. Pentru că e discursul președintelui României, care este într-un conflict deschis cu Ilie Bolojan în acest moment. Ca să ne înțelegem, conflictul nu este cu PNL-ul, ci cu Ilie Bolojan. O să vedeți atunci că primii care vor sări și vor spune: Domnule, ce om deștept este președintele o să fie Motreanu și Ciucu din PNL. În momentul în care va fi nominalizat un membru al Partidului Național Liberal pentru a forma Guvernul sau pentru a reface coaliția pro-occidentală… În acel moment, Ilie Bolojan nu va mai fi președintele PNL. Nu contează… În acel moment, important este ca partidul să se debaraseze de Ilie Bolojan, care este o piatră de moară agățată de Partidul Național Liberal prin măsurile de stânga pe care le-a luat.”, a declarat omul de afaceri.
Bolojan nu este o piedică”. Premierul demis îi întoarce mingea lui Grindeanu
Întrebat la B1 TV dacă președintele ar trebui să dea PSD mandatul de formare a guvernului, Bolojan a evitat să facă aprecieri despre decizia șefului statului. În schimb, a trasat o logică politică clară. El a spus că PSD a inițiat moțiunea de cenzură împreună cu AUR și a reușit să demită guvernul. Prin acest gest, a probat că este capabil să construiască o majoritate. Pe cale de consecință, cei care au pus în practică această decizie au o responsabilitate morală să vină și cu soluțiile. Referitor la întrebarea despre cele două săptămâni scurse de la moțiune, Bolojan a subliniat că PSD nu a anunțat public nicio propunere și nu și-a asumat răspunderea pentru o variantă de guvernare. „Vedeți că nu fac asta”, a spus premierul demis. „Grindeanu nu știe ce înseamnă să muncești natural” Chestionat despre acuzația că se află în campanie electorală, Bolojan a respins-o cu un răspuns care conținea și o săgeată la adresa lui Grindeanu. El a spus că a comunicat periodic în cele nouă luni de mandat. A făcut-o din respect pentru cetățeni, nu din calcul electoral. „Se pare că domnul Grindeanu nu are percepția că dacă muncești o faci natural, ci trebuie să fii doar în campanie electorală când muncești”, a afirmat Bolojan. Referitor la acuzația de blocaj, premierul demis a fost tranșant. A spus că nu el împiedică formarea unei majorități, ci PSD. Partidul a dinamitat coaliția în mod iresponsabil și, după două săptămâni, nu are soluții. „Acolo este răspunderea. Ăsta este adevărul”, a conchis Bolojan. PNL nu mai face coaliție cu PSD Întrebat dacă „alianța” PSD-PNL a fost de rău augur pentru România, Bolojan a spus că, în general, coalițiile nu sunt o problemă. Problema este ce face o coaliție cu forța pe care o are. El a adăugat că PNL nu mai poate face coaliție cu PSD. Realitățile din anii trecuți și din prezent impun această concluzie. O coaliție cu 60% forță parlamentară nu se face pentru a împărți funcții, a subliniat premierul demis.
Gândul: Nr. 2 în stat, Mircea Abrudean, ar fi făcut nuntă după 7 ani de căsnicie, cu participarea lui Ilie Bolojan. Locația, deținută de băieții deștepți din energie
Președintele Senatului, Mircea Abrudean, ar fi organizat în acest weekend o nuntă, în ciuda faptului că este căsătorit de aproximativ șapte ani cu Adina Abrudean, director în cadrul Curții de Conturi, potrivit informațiilor publicate de Gândul și confirmate de surse din interiorul Partidului Național Liberal. Potrivit acelorași surse, momentul ales nu ar fi fost întâmplător. Un liberal, sub protecția anonimatului, a declarat pentru Gândul că organizarea evenimentului ar avea legătură cu poziția actuală a lui Abrudean în stat: „Acum are funcție. Și poate încasa mai mult. Simplu”. Evenimentul ar fi avut loc la un resort de lux din Cluj, detinut de „băieții deștepți din energie” Nunta ar fi avut loc la Issa Resort, un complex de lux din Turda, județul Cluj, cunoscut inclusiv pentru herghelia de cai. Conform informațiilor citate de Gândul, locația este frecvent utilizată pentru întâlniri ale unor grupuri politice și de interese din zonă. De asemenea, resortul este deținut de frații Simion și Teofil Mureșan, descriși în presa din România drept „băieți deștepți din energie” și, pe care, Bolojan i-a semnalat în repetate rânduri. În altă ordine de idei, invitații ar fi avut acces la facilitățile complexului, inclusiv la zona de agrement și la herghelia de cai. La eveniment ar fi participat și Ilie Bolojan, președintele PNL și premier interimar, care, potrivit Gândul, ar fi ajuns la nuntă după ce a aterizat pe aeroportul din Oradea. Context politic și posibile aspirații În vârstă de 41 de ani, Mircea Abrudean ocupă în prezent funcția de președinte al Senatului, fiind considerat al doilea om în stat. În trecut, a fost șef al cancelariei premierului Nicolae Ciucă. Potrivit informațiilor Gândul, Abrudean ar viza funcții importante în stat, inclusiv poziția de prim-ministru sau conducerea Serviciului Român de Informații (SRI), rămasă vacantă după demisia lui Eduard Hellvig. În acest context, sursele citate susțin că ar fi încercat să obțină sprijin inclusiv din zona instituțională și religioasă, fiind menționat numele Patriarhul Daniel ca posibil intermediar în relația cu președintele Nicușor Dan. Informațiile privind organizarea evenimentului, participanții și contextul acestuia sunt bazate pe relatările și sursele citate de Gândul. Până în acest moment, nu există o reacție oficială din partea lui Mircea Abrudean.
Sindicaliștii din Guvern intră în grevă japoneză: Gheorghiu trebuie să explice
Prin această formă de protest, SAALG transmite un mesaj clar: angajații din Aparatul de lucru al Guvernului nu acceptă să fie insultați, disprețuiți sau transformați în țintă politică atunci când cer transparență, integritate și răspundere publică, potrivit unui comunicat de presă transmis, sâmbătă, de sindicat. Sindicaliștii afirmă că Gheorghiu nu are în față ceea ce ea a numit „instrument politic”, ci „o organizație sindicală care a criticat PSD, PNL, USR, premieri, vicepremieri, miniștri și orice demnitar care a folosit funcția publică împotriva standardelor de integritate, transparență și respect față de administrație”. Dacă sindicaliștii cer explicații devin „instrument politic?” Este întrebarea retorică adresată de sindicat. „Dacă SAALG critică un premier PSD, este sindicalism. Dacă SAALG critică austeritatea lui Bolojan, este sindicalism. Dar când SAALG cere explicații unui vicepremier despre Schwarz Digits, RUTI și ADR, devine brusc «instrument politic»?”, acuză sindicaliștii. Sindicaliștii susțin că vicepremierul Oana Gheorghiu este cea care ocupă funcție politică în Guvern, „susținută politic și apărată inclusiv de premier”, acuzând că Gheorghiu apelează „la același truc ca în cazul viceprim-ministrului care a supraviețuit apelând la șpagă”. „SAALG nu exercită putere publică. SAALG nu numește șefi de instituții. SAALG nu transmite e-mailuri către ADR și STS în legătură cu un grup privat. SAALG nu pune în mișcare instituții ale statului în jurul unui operator economic”, acuză sindicatul angajaților din Guvern. Nu este prima dată când lucrătorii Guvernului semnalează ceea ce ei numesc „vulnerabilități de integritate” ale vicepremierului. „Fosta sa colegă și cofondatoare a Asociației Dăruiește Viață, Carmen Uscatu, a afirmat public că numirea Oanei Gheorghiu în funcția de vicepremier a pus asociația într-o situație vulnerabilă, că sponsorii au început să pună întrebări și că unii donatori s-au retras”, afirmă sindicaliștii. Sindicatul a transmis un mesaj clar: „Salariații din Aparatul de lucru al Guvernului nu acceptă să fie insultați, disprețuiți sau transformați în țintă politică atunci când cer transparență, integritate și răspundere publică”. Gheorghiu trebuie să dea explicații publice Sindicatul precizează că Gheorghiu trebuie să explice public: „de ce Schwarz Digits, de ce acel e-mail, de ce acel traseu instituțional, de ce fostul său consilier de stat la conducerea ADR, de ce nu indică public toate celelalte companii pretins consultate și de ce România trebuie să accepte ca normele de integritate asumate prin PNRR să fie tratate ca simple formalități de comunicare”. Chestiunea referitoare la compania germană IT, Schwarz Digits, a fost semnalată, sâmbătă, și de liderul AUR, Petrișor Peiu.