România are cel mai mare TVA la carte din UE – 11% | În timp ce editurile se sufocă, veniturile din jocuri de noroc sunt taxate cu 4%
Creșterea prețurilor la cărți în România nu mai compensează reducerea volumelor vândute. Cele mai importante 101 de edituri românești au avut o cifră de afaceri de 186,2 milioane de euro în 2025, potrivit Forbes România. Era cu numai 1,5% peste nivelul anului anterior. De la 1 august 2025, în timpul guvernului Bolojan, TVA pentru cărți a crescut de la 5% la 11%, o măsură care făcea parte dintr-un pachet de măsuri fiscale mai amplu, adoptat în vara acestui an. Ce a însemnat TVA de 11% la carte? Experiența editorilor e aceasta: consum de carte mai slab, cumpărători mult mai selectivi, librării cu mari dificultăți financiare, edituri cu reduceri de proiecte cu risc comercial ridicat. Cifra de afaceri a editurilor, indicată de Forbes nu arată o creștere a consumului de carte, ci reflectă doar creșterea prețurilor, care compensează volumul scăzut al vânzărilor. Creșterea costurilor pentru hârtie, transport și distribuție au redus și ele spațiul de manevră al editurilor. Strânse cu ușa de măsuri fiscale sufocante, editurile merg pe o sfoară la înălțime, pe poante și fără sistem de protecție. Asta în timp ce Codul Fiscal prevede scutiri de TVA la pariuri, loterii și alte forme de jocuri de noroc. Nici editurile nu se mai aruncă la titluri, nici cititorii să cumpere Niciodată, guvernele României nu au avut o relație de iubire cu domeniul cultural, se știe, dar acea majorare cu 11% a TVA la cărți a strâns lanțul aflat deja la gâtul editurilor încă și mai mult. Reprezentanții pieței de carte descriu o creștere a precauției cititorului, care e mai interesat de promoții și reduceri. Editurile, la rândul lor, devin mai prudente cu titlurile și se orientează către cele cu succes comercial ușor de anticipat, cu risc redus. Pentru editor, un tiraj mare înseamnă un risc mai mare dacă vânzarea încetinește. Pentru librar, stocul nevândut înseamnă capital blocat. Pentru cumpărător, un preț mai mare înseamnă că aceeași sumă poate cumpăra mai puține cărți. O strategie de precauție excesivă Forbes notează că stocurile s-au acumulat în depozitele editurilor, iar lichiditățile disponibile s-au redus. Într-o industrie în care producția precede cu mult încasarea integrală a banilor, acest lucru poate deveni o problemă de cash-flow la fel de importantă ca scăderea vânzărilor. Este un mecanism firesc într-o piață în care capitalul este mai greu de recuperat. Un editor care nu poate conta pe un volum suficient de mare de vânzări are mai puține motive să investească în tiraje mari sau în autori noi fără un public deja format. Pe termen scurt, această strategie poate proteja bilanțul unei edituri. Pe termen lung, însă, ea poate reduce diversitatea ofertei dacă devine regula întregii industrii. Aici apare una dintre problemele culturale ale crizei economice: o piață care penalizează tot mai sever riscul comercial poate deveni mai puțin dispusă să publice cărți care au nevoie de timp pentru a-și găsi cititorii. Frankfurt 2028 poate aduce o oportunitate, dar nu e o soluție România va fi Țară Invitată de Onoare la Târgul de Carte de la Frankfurt din 2028. Pentru industria editorială, evenimentul poate avea o miză importantă: vizibilitate internațională pentru autori români, drepturi de traducere și noi relații comerciale. Efectul economic al participării va depinde însă de pregătirea sectorului în următorii doi ani. Un eveniment internațional poate crește vizibilitatea autorilor și editurilor românești, dar nu poate rezolva problemele interne ale pieței: numărul redus de cititori, distribuția, costurile ridicate și finanțarea insuficientă. Cum stă Franța cu piața de carte Spre deosebire de România, Franța are o piață editorială de aproape 3 miliarde de euro și vinde anual peste 400 de milioane de exemplare. În 2025, editurile franceze au avut o cifră de afaceri de 2,883 miliarde de euro, în scădere cu 0,6% față de anul anterior. Au fost vândute 419,6 milioane de exemplare, cu 1,5% mai puține decât în 2024. Față de 2019, ultimul an înaintea pandemiei, piața franceză este cu 2,8% mai mare în valoare, dar cu 3,6% mai mică în volum. România are cel mai mare TVA la carte din UE. E urmată de Austria, cu 10% România nu este singura țară europeană care taxează cartea, dar cota de 11% introdusă în 2025 o plasează peste nivelul aplicat în mai multe piețe importante ale continentului. Franța taxează cartea cu 5,5%, Germania cu 7%, Italia și Spania cu 4%, Polonia cu 5%, în timp ce Marea Britanie și Irlanda aplică o cotă zero. Diferența nu spune, de una singură, cât de mult citește o populație sau cât de sănătoasă este o industrie editorială. Arată însă că statele europene folosesc foarte diferit fiscalitatea în cazul unui produs pe care legislația europeană îl include explicit între bunurile pentru care pot fi aplicate cote reduse de TVA. O estimare, realizată pe baza datelor financiare pentru codul CAEN 5811, indică pentru România o cifră de afaceri de 221 de milioane de euro în 2024 pentru activitatea de editare a cărților. Dacă sunt incluse și alte activități de editare, valoarea ajunge la 261 de milioane de euro. Cea mai mare distanță dintre cele două piețe nu se află în bilanțurile editurilor, ci în comportamentul cititorilor. România nu citește Potrivit Eurostat, în 2022, 29,5% dintre românii cu vârsta de cel puțin 16 ani au declarat că au citit cel puțin o carte în ultimele 12 luni. Media Uniunii Europene a fost de 52,8%. În Franța, indicatorul Eurostat a fost mult mai ridicat: proporția persoanelor care citesc mai mult de 10 cărți pe an era de 3,1% în România, față de 19,8% în Franța. Aceste cifre schimbă perspectiva asupra pieței. O industrie editorială nu depinde doar de prețul unei cărți, ci și de numărul persoanelor care cumpără cărți și de frecvența cu care o fac.
Siegfried Mureșan, după dezvăluirile The Wall Street Journal: Votul, testul pentru PSD
„Domnul Sorin Grindeanu neagă astăzi vehement orice legătură cu acuzațiile din „The Wall Street Journal”. Votul de săptămâna viitoare este cea mai bună ocazie pentru PSD și pentru Sorin Grindeanu să demonstreze că sunt buni români și că nu au fost motivați de interese străine în ceea ce privește guvernarea țării. Vreau un parteneriat strâns cu fiecare stat membru al Uniunii Europene, cu Statele Unite ale Americii și cu toate democrațiile liberale din jurul lumii. Parteneriate pe picior de egalitate care să facă bine românilor”, transmite Siegfried Mureșan. Sorin Grindeanu, George Simion și Bogdan Ivan sunt acuzați de trădare, după ce Ambasadoarea SUA în Grecia, o apropiată a lui Donald Trump, a declarat că SUA ar fi fost implicată în demiterea guvernului Ilie Bolojan, potrivit unei investigații Wall Street Journal. Președintele PSD, Sorin Grindeanu, a respins deja acuzațiile potrivit cărora ar fi avut o înțelegere cu partea americană pentru îndepărtarea guvernului Ilie Bolojan. Grindeanu a susținut că demiterea fostului guvern a fost determinată de nemulțumirea românilor față de modul în care acesta a guvernat.
DOCUMENT. Unul dintre cele mai influente think tank-uri din SUA, Heritage Foundation, solicită lui Trump și Congresului ca România să fie în centrul strategiei americane la Marea Neagră
The Heritage Foundation a publicat, pe 8 septembrie 2026, un amplu raport despre relația dintre Statele Unite și România, în care descrie țara noastră drept un „pilon” al NATO la Marea Neagră și propune Congresului și administrației Trump întărirea cooperării în domeniul energiei, securității, investițiilor și combaterii criminalității. Documentul avertizează însă că instabilitatea legislativă și lipsa de predictibilitate economică din România pot frâna capitalul american, iar rata de refuz a vizelor rămâne principalul obstacol în calea revenirii României în Visa Waiver Program. Raportul, intitulat U.S.–Romanian Relations: A Pivotal Partnership in an Unstable Region, este semnat de Jordan Embree și Anthony B. Kim și apare în seria „Backgrounder” a Margaret Thatcher Center for Freedom. The Heritage Foundation este unul dintre cele mai influente think tank-uri din SUA. Fundația conservatoare americană a fost fondat în 1973 și își definește misiunea prin promovarea unor politici bazate pe piață liberă, guvern limitat, libertate individuală, valori americane tradiționale și apărare puternică. Influența sa la Washington este documentată de-a lungul mai multor administrații republicane: Brookings arată că, după alegerea lui Ronald Reagan, noul președinte le-a distribuit membrilor Cabinetului lucrarea Heritage Mandate for Leadership, iar aproximativ 60% dintre cele circa 2.000 de recomandări ale acesteia au ajuns să fie puse în practică. În perioada recentă, Heritage a coordonat Project 2025, proiectul de aproximativ 900 de pagini destinat pregătirii unei viitoare administrații conservatoare; Reuters a documentat legăturile mai multor autori și colaboratori ai proiectului cu persoane desemnate ulterior pentru funcții importante în administrația Trump. . Citiți AICI întregul raport: (The Heritage Foundation) „România este un pilon NATO la Marea Neagră” Mesajul central apare chiar pe prima pagină a documentului. „Romania is a NATO anchor on the Black Sea—but military readiness cannot exist in an economic vacuum.” Autorii afirmă că România este un punct de sprijin al NATO la Marea Neagră. Raportul consideră că Washingtonul are interesul de a consolida simultan dimensiunile militară și economică ale parteneriatului cu Bucureștiul. În evaluarea Heritage, România și-a menținut o orientare occidentală constantă și a devenit unul dintre partenerii importanți ai Statelor Unite în regiunea Mării Negre. Autorii invocă inclusiv cooperarea militară, proiectele nucleare americane și măsurile luate de București pentru limitarea furnizorilor considerați cu risc ridicat în infrastructura 5G. Avertisment privind investițiile americane și critici indirecte la adresa Guvernului Bolojan Raportul acordă un spațiu important relației economice dintre cele două țări. Potrivit cifrelor citate de autori, exporturile României către Statele Unite au ajuns la 6,4 miliarde de dolari, în timp ce exporturile americane către România sunt de aproximativ 3 miliarde de dolari. Documentul mai estimează că stocul investițiilor directe americane în România depășește 9 miliarde de dolari și că aceste investiții susțin peste 120.000 de locuri de muncă. Problema identificată de autorii Heritage este ritmul investițiilor noi. „American greenfield investment has stalled due to Romanian regulatory churn (Investițiile americane de tip greenfield au stagnat din cauza instabilității cadrului de reglementare din România.)” Autorii indică drept factor de descurajare lipsa predictibilității instituționale și menționează modificările rapide ale taxării companiilor, pragurilor pentru microîntreprinderi și contribuțiilor sociale, care au avut loc în perioada guvernului Bolojan. Heritage clasifică, prin propriul său Index of Economic Freedom, economia României drept „moderately free” – „moderat liberă” și indică printre domeniile unde consideră necesare reforme sistemul judiciar, combaterea corupției, piața muncii și sectorul financiar. Energia, una dintre principalele mize: Neptun Deep și reactoarele modulare O parte importantă a raportului este rezervată energiei. Autorii descriu România drept un posibil punct de lansare în Europa pentru tehnologia americană a reactoarelor modulare mici – SMR – prin proiectul de la Doicești, susținut de instituții financiare americane. Documentul acordă, de asemenea, importanță exploatării gazelor din perimetrul Neptun Deep și posibilității ca România să devină exportator regional de energie. În secțiunea de recomandări adresată explicit Congresului și administrației Trump, prima propunere este intitulată „Back Romania’s Emergence as a Regional Energy Provider” – susținerea transformării României într-un furnizor regional de energie. Heritage cere aprofundarea cooperării energetice, integrarea producției românești de gaze în proiectul Coridorului Vertical și finalizarea procesului privind achiziția activelor internaționale ale Lukoil de către Carlyle Group. Heritage cere un rol militar regional mai mare pentru România A doua direcție majoră propusă Washingtonului privește apărarea. Raportul afirmă că România a devenit, după aderarea la NATO în 2004, unul dintre contribuitorii constanți ai Alianței pe flancul sud-estic și la Marea Neagră și indică pentru 2026 cheltuieli pentru apărare de 2,43% din PIB. Sunt evidențiate în special bazele de la Mihail Kogălniceanu și Deveselu. Despre baza MK, documentul amintește programul românesc de modernizare de 2,5 miliarde de euro și capacitatea planificată de găzduire a 20.000 de militari. Potrivit raportului, după finalizarea extinderii, aceasta ar urma să devină una dintre cele mai mari baze aeriene de pe teritoriul NATO. În cazul Deveselu, autorii subliniază prezența sistemului american Aegis Ashore și rolul acestuia în apărarea antirachetă a NATO. Recomandarea concretă adresată Washingtonului merge însă mai departe: Heritage propune ca Statele Unite să susțină extinderea rolului României ca „security provider” în cadrul NATO și sugerează inclusiv creșterea participării forțelor românești în Polonia, în cadrul prezenței înaintate a Alianței. Visa Waiver: Heritage indică o rată de refuz de 8,41% Raportul tratează separat situația Visa Waiver Program. Autorii reamintesc că România fusese desemnată pentru includerea în program în ianuarie 2025, înainte ca administrația Trump să suspende procesul în martie și să retragă desemnarea în mai 2025. Documentul precizează că unul dintre criteriile pentru această viză este o rată de refuz pentru anumite vize de neimigrant sub 3%. Potrivit cifrelor prezentate în raport, rata de refuz pentru cetățenii români a fost de 8,41% în anul fiscal 2025. În schimb, rata depășirii perioadei legale de ședere ar fi scăzut de la 3,75% în anul fiscal 2022 la 1,01% în 2024. Heritage identifică rata de refuz drept principalul obstacol pentru readmiterea României și propune ca Departamentul pentru Securitate Internă și Ambasada SUA să analizeze cauzele respingerilor și să desfășoare o campanie de informare referitoare la condițiile de obținere a vizelor. Cooperare împotriva crimei organizate și traficului de persoane Un alt capitol vizează colaborarea dintre
O nouă pierdere de 100 milioane de euro pentru România din PNRR. Anunțul lui Bolojan
„Dacă ar fi să exprim și aspectele care nu au fost cele mai bune, putem să spunem că pe ultima sută de metri am pierdut două sume, dintre care una este foarte importantă, este vorba de 770 de milioane de euro, care reprezintă contravaloarea jalonului din PNRR care nu a fost îndeplinit”, a spus Bolojan. Cele două jaloane neîndeplinite din care România pierde bani Premierul interimar s-a referit la jalonul privind legea salarizării, despre care a afirmat că actualul guvern nu are responsabilitatea pentru neîndeplinirea acestuia. „Deși am făcut tot posibilul în această perioadă să găsim o formulă de consens prin care aceste reforme mari să fie adoptate, nu s-a reușit trecerea legii salarizării, iar guvernul pe care îl reprezint nu are nicio responsabilitate pe această temă. Am făcut tot ce a fost posibil ca să trecem. Din păcate, nu s-a dorit acest lucru”, a afirmat premierul interimar. A doua sumă pierdută, potrivit lui Bolojan, este de până la 100 de milioane de euro și este aferentă jalonului de decarbonizare. „De asemenea, am mai pierdut și vom pierde o sumă de bani care înseamnă până în 100 de milioane de euro, aferentă jalonului de decarbonizare”, a declarat el. Situațiile care au dus la neîndeplinirea jalonului de decarbonizare Bolojan a explicat că România a primit fonduri europene pentru înlocuirea centralelor pe cărbune pe care și-a asumat să le închidă, însă unele dintre investițiile alternative nu au fost finalizate. „Asta pentru că, deși am avut sume importante din bani europeni pentru a înlocui centralele pe cărbune pe care România s-a angajat să le închidă ca efect al poluării și al unei funcționări energofage, pentru că n-am finalizat centrala de la Craiova și pentru că nu puteam să lăsăm un oraș fără încălzire pe perioada de iarnă”, a spus premierul interimar. El a menționat și situația din Valea Jiului, unde, potrivit acestuia, nu a fost înlocuit niciun grup energetic cu grupuri pe gaz sau cu alte capacități bazate pe energie fotovoltaică ori stocare. În acest context, Guvernul a decis prelungirea funcționării a două grupuri energetice de la Turceni și Craiova până cel mai târziu în 2028. „Am prelungit cele două grupuri de la Turceni și de la Craiova până cel mai târziu în 2028, în așa fel încât să menținem atât încălzirea municipiului Craiova pe perioada de iarnă, dar și un echilibru în sistemul național de termoficare până alte capacități energetice pe gaz, pe stocare sau fotovoltaic vor fi finalizate. Acestea sunt un minus”, a explicat Bolojan. „Am reușit să corectăm numărul de jaloane” Premierul interimar a susținut că, în cursul acestui an, Guvernul a încercat să recupereze întârzierile acumulate în implementarea PNRR și să renegocieze jaloanele care nu mai puteau fi îndeplinite în forma inițială. „În acest an calendaristic, una din prioritățile Guvernului a fost să facem tot ce ține de noi pentru a recupera aceste întârzieri, pentru a renegocia jaloane și, acolo unde nu le puteam îndeplini, am reușit să corectăm numărul de jaloane, să le reducem amplitudinea în așa fel încât, la finalul acestui exercițiu, România să beneficieze de aceste jaloane”, a afirmat Bolojan.
Bolojan, despre prelungirea CASS-ului pentru pensii: Măsurile adoptate anul trecut trebuie menținute
Discuțiile privind prelungirea perioadei în care pensionarii ar putea plăti contribuția la CASS au apărut în spațiul public după ce un expert din cadrul Comisiei Europene ar fi sugerat această variantă. Cu toate acestea, ministrul interimar al Muncii, Dragoș Pîslaru, a afirmat că România nu este obligată să decidă această politică fiscală. Întrebat despre chestiunea prelungirii CASS-ului, premierul Ilie Bolojan a declarat că „măsurile adoptate anul trecut trebuie menținute”. „Nu poți să anulezi contribuția unor persoane, unor cetățeni, care au nevoie de aceste servicii într-o pondere mai mare. În toată Europa și peste tot, fiecare cetățean contribuie pe măsura venitului său. (…) Trebuie să fie păstrat pentru ca banii pentru ca banii să rămână la Sănătate, pentru că altfel Sănătatea trebuie să primească bani de la bugetul de stat, că nu funcționează într-o formă echilibrată”, a declarat Ilie Bolojan. De la 1 august anul trecut, pensionarii cu venituri de peste 3.000 de lei plătesc contribuții la CASS în cuantum de 10% diferența dintre venitul brut și 3.000 de lei. Măsura este valabilă până în este valabilă până la 31 decembrie 2027. Sursa video: Digi 24
EXCLUSIV | Bizara grabă în schimbarea șefului ONJN! SURSE | Dosarul Ciucu, unul dintre posibilele motive ale lui Bolojan
Premierul demis, Ilie Bolojan, ar urma să schimbe conducerea Oficiului Național pentru Jocuri de Noroc (ONJN), măsură care ar avea legătură cu dosarul primarului general al Capitalei, Ciprian Ciucu, acuzat de corupție, potrivit surselor Gândul. Astfel, la vârful instituției ar urma să fie adus Valentin Tomescu, actualul șef al Serviciului Teritorial Sud Est al ONJN. Potrivit surselor citate, mutarea ar avea legătură cu dosarul lui Ciprian Ciucu, în care o piesă-cheie este Odeta Nestor, fosta șefă ONJN online. Vezi AICI cum Odeta Nestor și Denise Rifai au pus umărul la inculparea lui Ciprian Ciucu. Cine este Valentin Tomescu Valentin Tomescu, al cărui nume este vehiculat pentru șefia ONJN, ar fi apropiat al celui mai mare operator de jocuri de noroc din Constanța. Acesta ar fi făcut parte, la rândul său, din grupul de apropiați ai fostului primar al Constanței, Radu Mazăre, potrivit economica.net. Tomescu ar fi plecat dintr-o poziție modestă, de funcționar la Primăria Agigea, dar ar fi avut o ascensiune fulminantă. Potrivit datelor publice, la un concurs organizat de Direcția Antifraudă Constanța, Tomescu a obținut nota 4,5. Cu toate acestea, a urcat rapid în ierarhia ONJN, propulsat de fostul său șef, Mihail-Silviu Pocora, și el un personaj controversat, eliberat din funcția de vicepreședinte al Oficiului în aprilie 2024.
Guvernul Bolojan ia noi măsuri pentru criza din energie. Peste 5 milioane de lei din Fondul de Rezervă sunt alocate pentru lucrări de dragare pe Dunăre
Peste 5 milioane de lei din Fondul de Rezerva urmează să fie alocate pentru lucrări de dragare pe Dunăre, pe fondul crizei din energie. Guvernul Bolojan urmează să adopte în ședința extraordinară de astăzi fonduri suplimentare pentru gestionarea debitul apei de pe Dunăre, care afectează centrala de la Cernavodă. Nivelul Dunării a crescut cu 8 centimetri în zona centralei nucleare de la Cernavodă după intervenţiile din zona Bala, iar Unitatea 2 poate funcţiona cel puţin încă nouă zile, potrivit declarațiilor lui Radu Miruță Update: Guvernul României a anunțat aprobarea alocării a 5,1 milioane de lei pentru continuarea lucrărilor urgente de dragaj pe fluviul Dunărea, din Fondul de rezervă bugetară la dispoziția Guvernului, prevăzut în bugetul de stat pe anul 2026, pentru suplimentarea bugetului Ministerului Transporturilor și Infrastructurii ”Guvernul României a aprobat, la propunerea Ministerului Transporturilor și Infrastructurii (MTI), alocarea a 5,1 milioane de lei pentru continuarea lucrărilor urgente de dragaj pe fluviul Dunărea, proiect realizat pentru a asigura debitul de apă necesar funcționării în siguranță a Centralei Nucleare de la Cernavodă, în contextul secetei hidrologice severe din această perioadă. Pentru un nivel optim al fluviului Dunărea, specialiștii au apreciat necesară redistribuirea temporară a debitului de apă la bifurcația brațelor Bala și Dunărea Veche. Suma de 5,1 milioane de lei, aprobată astăzi din Fondul de rezervă bugetară al Guvernului, va fi folosită exclusiv pentru lucrări de dragaj (adâncirea albiei fluviului) în două zone critice: Punctul critic Cochirleni (km fluvial 309–304): 2,55 milioane lei pentru extragerea a aproximativ 50.000 de metri cubi de material. Punctul critic Caragheorghe-Turcescu (km fluvial 345-342): 2,55 milioane lei pentru dragarea a încă 50.000 de metri cubi. Alocarea de astăzi reprezintă o completare a finanțării de 7 milioane de lei aprobată în ședința din 31 iulie 2026 pentru intervenția de redistribuire a debitelor la bifurcația Bala–Dunărea Veche, prin amplasarea etapizată a unor barje metalice. Banii aprobați astăzi vin în completarea acestui efort, asigurând continuitatea intervențiilor pe fluviu până la încetarea stării de alertă”, se arată în document. Loading … De menționat că Executivul a alocat până în prezent 7 milioane de lei din fondul de rezervă pentru lucrările menite de a crește nivelul Dunării. „PROIECT DE HOTĂRÂRE DE GUVERN privind alocarea unor sume din Fondul de rezervă bugetară la dispoziția Guvernului, prevăzut în bugetul de stat pe anul 2026, pentru suplimentarea bugetului Ministerului Transporturilor și Infrastructurii”, se arată pe ordinea de zi a ședinței extraordinare programată să înceapă la ora 16.00. Reamintim că premierul demis Ilie Bolojan a anunțat că în luna august va fi instituită stare de alertă la nivel național în sectorul energetic, pe fondul scăderii producției de energie electrică cauzate de secetă. El a făcut apel atât la autoritățile publice, cât și la populație să reducă voluntar consumul de energie în orele de vârf, în special seara. Bolojan a declarat la Palatul Victoria că este importantă și economisirea voluntară în orele de seară când există un deficit de energie. „Fac un apel către cetățeni, în special către companii, către autorități publice, să își facă planificări de reduceri voluntare. Noi am notificat principalii consumatori din România că există o posibilitate de a face acest lucru. Luni vom avea o întâlnire cu dânșii în așa fel încât să luăm în calcul și planificări în vederea reducerii consumului acestor consumatori industriali importanți pentru a asigura energia electrică către populație”, a declarat premierul demis. Patru barje au fost scufundate la Cernavodă Administraţia Naţională Apele Române a anunţat, sâmbătă seară, că operaţiunea de scufundare a ultimelor două barje pentru a limita scăderea nivelului apei în zona Centralei de la Cernavodă a fost finalizată după 7 ore. Administraţia Naţională „Apele Române” a transmis, într-o actualizare a situaţiei, că ultimele două barje sunt amplasate la 300 de metri, distanţa dintre cele două puncte de mijloc. Al doilea grup de barje este în amonte, mai înclinat pentru orientarea curentului către braţul Bala. ”Cele 4 barje scufundate prin inundare controlată vor acţiona ca două praguri artificiale menite să favorizeze redirecţionarea unei părţi de debit către braţul care alimentează centrala. Efectele operaţiunii se vor resimţi cel mai devreme mâine seara şi în cursul zilei de luni”, a transmis sursa citată.
Dan Dungaciu avertizează asupra crizei energetice: Când ai un vulcan deasupra, nu stai să găsești soluții cu leucoplast
Dan Dungaciu a criticat măsurile luate în Republica Moldova pentru reducerea consumului de energie. El susține că acestea sunt precum un „leucoplast” aplicat peste un „vulcan care clocotește”. Urmăriți aici, integral, emisiunea lui Marius Tucă. Loading … Care au fost măsurile adoptate de oficialii din Republica Moldova? Invitat la Marius Tucă Show, Dan Dungaciu a vorbit despre situația din Republica Moldova, unde oficialii le-au cerut cetățenilor să reducă consumul de energie electrică și apă. El susține că astfel de măsuri reflectă nivelul de nemulțumire și lipsa de încredere în sistemul de putere. „Să știți că, apropo de asta, mă uitam în Republica Moldova, ei au făcut la fel. Oficialii au ieșit și au spus că trebuie să fie reduse (…). Deci asta ce măsoară? Măsoară o ură, o lipsă de încredere în sistemul de putere care-i fără precedent. De fapt, peste tot, aceste guvernări, de fapt, guvernează pe un vulcan,” a declarat sociologul. Autoritățile din Republica Moldova au impus măsuri pentru reducerea consumului de energie și apă, pe fondul crizei energetice și al nivelului scăzut al apei din Nistru. Printre măsuri se numără limitarea consumului în orele de vârf și restricționarea folosirii apei pentru activități neesențiale. „E un vulcan unde clocotește lava” Analistul compară situația cu un vulcan care clocotește, susținând că nemulțumirea oamenilor se acumulează și poate izbucni. Acesta subliniază că autoritățile nu pot apela la soluții temporare de tip „leucoplast”. „Dar vulcanul ăla nu are cum să se manifeste. E un vulcan unde clocotește lava. Evident că oamenii ăștia nu sunt (…). Când ai un vulcan deasupra, nu stai să faci soluții cu leucoplast, că astea nu țin,” a declarat analistul. Republica Moldova a decis să limiteze exporturile de energie electrică între orele 18:00 și 22:00. De asemenea, autoritățile au restricționat folosirea apei din Nistru pentru irigații, care poate fi făcută doar noaptea, între 21:00 și 06:00. „Am aruncat în aer ideea că există oameni care pot să gândească cu capetele lor” Dungaciu critică modul în care a fost gestionat sectorul energetic. El susține că centralele au fost închise înainte de a fi puse alternative în loc. Acesta menționează că numirile de miniștri ai Energiei nu au fost făcute întotdeauna pe baza competențelor. „Aici nu e partidul AUR, de persoana mea, sau Simion, sau Peiu, sau mai știu eu cine altcineva. Aici e vorba că, dacă noi facem asta, a doua zi am aruncat în aer ideea că există oameni care pot să gândească cu capetele lor în țara asta. De fapt, despre asta e vorba. Pentru că tot ce am spus noi, și dacă vă aduceți aminte că am spus și la emisiune, pleacă de la energie, de la neputință, de la închiderea tuturor centralelor, înainte de a pune ceva în loc. De toată ticăloșia asta pe care au făcut-o oameni care au stat la putere: miniștrii Energiei, partidele politice care au pus (…). Bun, că au pus doctori, ginecologi, la Energie (…). Pe la Agricultură, vă dați seama, adică ei așa au gândit, specialiștii noștri,” a declarat Dungaciu. În România, autoritățile au anunțat, la rândul lor, măsuri pentru reducerea consumului de energie în orele de seară, în special în cazul marilor consumatori industriali. Decizia vine după oprirea Unității 1 de la Cernavodă.
Victor Ponta critică reacția României la atacurile asupra infrastructurii petroliere: Potoliți-vă, pentru că ne faceți nouă rău
Victor Ponta a vorbit despre dependența României de petrolul importat din Kazahstan. Politicianul susține că autoritățile române ar fi trebuit să discute cu oficialii ucraineni pentru a proteja aprovizionarea cu petrol. El a criticat și poziția autorităților române în relația cu Ucraina. Urmăriți aici, integral, emisiunea lui Marius Tucă. Loading … „70-80% din petrolul României provine din Kazahstan” Invitat la Marius Tucă Show, Victor Ponta a subliniat că România este dependentă de importurile de petrol din Kazahstan. Acesta a explicat că 70-80% din petrolul folosit de țara noastră este de origine kazahă. De asemenea, a menționat că petrolul este transportat printr-o infrastructură care trece prin Rusia. „Noi nu avem petrol suficient, cât consumăm. 70-80% importăm dintr-o țară neutră, Kazahstan se numește țara, care, întâmplător, trimite petrol în România și, pentru că e coproprietar Kazahstanul la Rompetrol, la Midia, la rafinăria de la Năvodari, dar din petrolul ăsta kazah se rafinează și la rafinăria lui OMV. Petrol, deci cam 80% se rafinează din Kazahstan. Kazahstan, cine se uită pe hartă, nu are ieșire la Marea Neagră, deci trece printr-o conductă care trece prin Rusia, dar conducta aia e a lui British Petroleum și cred că și o firmă americană, cred că Exxon, proprietară sau Chevron. Important este că nu e vorba că sunt ruși, sunt americani cu kazahi,” a declarat politicianul. „De ce vă luptați cu kazahstanii care ne trimit petrol în România?” Politicianul susține că România ar trebui să ceară Ucrainei să oprească atacurile asupra infrastructurii petroliere din Kazahstan. Acesta consideră că atacurile afectează direct aprovizionarea României cu petrol. El crede că Nicușor Dan și Ilie Bolojan ar fi trebuit să discute cu autoritățile ucrainene despre această situație. „Ucraina bombardează non-stop și astăzi a bombardat cu bombe, cu rachete, cu drone aceste facilități, terminalul și navele care încarcă petrol din Kazahstan. Motiv pentru care Kazahstanul, pe bună dreptate, a zis: Domnule, nu mai trimitem petrol în România, care ne bombardează ucrainenii. Eu am spus că orice președinte al României ori prim-ministru, nu mai vorbesc de ministru de externe, trebuie să sune la Kiev să zică: Băi, oameni buni, noi vă susținem de 4 ani cu bani, cu armament, cu ce vreți voi. Faptul că voi vă bateți cu rușii și e dreptul vostru, e normal, ați fost atacați să luptați cu rușii. Dar de ce vă luptați cu kazahstanii care ne trimit petrol în România? Potoliți-vă, pentru că ne faceți nouă rău. Nu s-a auzit de nicio discuție, nicio întâlnire a domnului Nicușor Dan cu Zelenski. Nu am auzit decât de domnul prim-ministru Bolojan, care a vorbit cu premierul din Kazahstan, care ăla probabil, săracul, i-a zis: Știi, noi nu ne bombardăm noi pe noi. Vorbește cu ăla din Ucraina,” a declarat Ponta. „Suntem o țară condusă de niște lași” Ponta a vorbit despre întâlnirea Oanei Țoiu cu ministrul de Externe al Ucrainei. În cadrul discuției, aceasta l-a asigurat de sprijinul României pentru integrarea Ucrainei în Uniunea Europeană. El a acuzat autoritățile române că nu au curajul să le ceară oficialilor ucraineni să nu afecteze aprovizionarea României cu petrol. „Doamna Țoiu care tocmai s-a postat că a avut o discuție lungă și fructuoasă cu ministrul de Externe al Ucrainei, prin care l-a asigurat de sprijinul nostru pentru integrarea în Uniunea Europeană. Sigur că suntem o țară considerată, pe bună dreptate, condusă de niște lași care nu au curaj să-i zică lui Zelenski: Bate-te cu Putin, dar nu ne fă nouă rău,” a declarat Victor Ponta. Ministerul Energiei din Kazahstan a anunțat că operațiunile de încărcare prin terminalul maritim al Consorțiului Conductelor din Marea Caspică (CPC) au fost reluate. Activitatea fusese suspendată pe 20 iulie, după un atac cu drone asupra unui petrolier. Conducta transportă peste 80% din exporturile de petrol ale Kazahstanului, iar România se numără printre țările care importă petrol kazah.
Bolojan a blocat lucrurile că nu vrea cu PSD-ul. Băsescu spune că soluția pentru blocajul politic este refacerea coaliției pentru câteva luni
Invitat vineri seara la B1 TV, fostul președinte Traian Băsescu a afirmat că premierul interimar Ilie Bolojan „va trebui să înţeleagă faptul că ţara e mai importantă decât orgoliul şi interesele lui şi să refacă coaliţia”, măcar pentru câteva luni”. El a amintit faptul că timp de două decenii, PNL și PSD au guvernat țara și a spus că formațiunile nu pot evita la nesfârșit consecințele deciziilor proprii. „Țara a fost adusă în situația în care este acum de ei. De tandemul PSD-PNL”, a spus Băsescu la B1 TV. „Bolojan a blocat lucrurile că nu vrea cu PSD-ul, după 20 de ani în care au stat umăr la umăr. Ceilalți PNL-iști au fost tot timpul cu PSD-ul. Deci unde-i problema?” a adăugat Băsescu, întrebat dacă Ilie Bolojan este sursa blocajului politic actual. Băsescu: Refacerea coaliției pentru „câteva luni”, o soluție pentru evitarea prelungirii instabilități politice El consideră că refacerea temporară a coaliției ar reprezenta o soluție pragmatică pentru evitarea unei instabilități politice prelungite. „Asta ar fi soluția politică pentru a lăsa lucrurile să respire. În rest să se apuce să pescuiască un parlamentar și încă unul și încă unul de la AUR. E și nedemn, e și nesigur. Ori dacă ar vrea să facă ceva pentru țară după ce au făcut atâta rău, ar fi să găsească soluția să guverneze câteva luni împreună, măcar câteva luni”, a mai spus fostul șef al statului. Referitor la posibilitatea ca președintele Nicușor Dan să îl determine pe Ilie Bolojan să accepte o înțelegere cu PSD, Traian Băsescu a afirmat că șeful statului nu are instrumentele necesare pentru a-l constrânge. „Nu poate să-l forțeze pe Bolojan, că dacă putea, îl forța până acum. Nu are niciun mijloc să-l forțeze”, a declarat fostul președinte la B1 TV. Băsescu: Nu cred că ar avea succes suspendarea președintelui Fostul șef al statului a fost întrebat și despre speculațiile privind o eventuală colaborare între Ilie Bolojan și liderul AUR, George Simion, pentru suspendarea președintelui. Totuși, Băsescu s-a arătat sceptic în acest caz. „Eu nu cred că se vor înțelege la suspendarea președintelui. Nu cred. Și nici nu cred că ar avea succes suspendarea președintelui”, a afirmat el. România, în criză politică de aproape trei luni România se află de aproape trei luni în criză politică, după ce PSD a retras sprijinul pentru Guvernul condus de Ilie Bolojan și a depus, alături de AUR, o moțiune de cenzură. Guvernul Bolojan a fost demis pe 5 mai, după ce moțiunea a fost adoptată în Parlament cu 281 de voturi „pentru”. După căderea Guvernului, președintele Nicușor Dan a început consultări pentru formarea unei noi majorități. Prima propunere de premier, Eugen Tomac, nu a reușit să strângă sprijinul necesar. Ulterior, șeful statului l-a desemnat pe Adrian Veștea pentru funcția de premier, însă Guvernul propus de acesta a picat în Parlament, după ce a obținut doar 189 de voturi. Momentan, președintele Nicușor Dan nu a făcut o nouă nominalizare.