Victor Ponta: „USR controlează Guvernul Bolojan pe model PCR. PCR-ul cu 5% a preluat tot. 10% are USR-ul”
Ponta face o paralelă între USR și PCR, partid care în 1945 a luat 5% din voturile românilor, dar a ajuns să conducă. Politicianul subliniază că USR ar controla Guvernul, inclusiv prin premierul Ilie Bolojan. PSD se face că luptă „Cel care conduce în acest moment guvernul e USR-ul cu domnul Bolojan, care e, de fapt, USR. Ziceați că PNL-ul nu face nimic. Păi nu e niciun PNL. Domnul Bolojan e USR și PSD-ul se face că se luptă. Nu se luptă. Că dacă ar vrea să lupte, sigur că au metode democratice, politice, date de grupurile parlamentare. Ei se plâng și rămâne așa. E un proces de USR-izare a României. Așa cum a fost și în anii 45, când PCR-ul cu 5% a preluat tot. 10% are USR-ul. (…)”, a declarat fostul premier, pentru Adevărul. Ponta. Există majoritate și fără USR Ponta crede că doar după eliminarea USR de la guvernare, România poată să iasă din actualul blocaj politic. „Soluția e foarte simplă și clară și nu am inventat-o eu. Eu am format în Parlament, că sunt independent, un grup de 25-30 de parlamentari independenți, am semnat toți. Am zis, dacă scoateți pe USR nu vrem nicio funcție. Scoateți USR. Ori scoateți pe USR și participați la guvernare în mod serios, nu ca acum. Ori ieșiți voi de la guvernare și lăsați-l pe domnul Bolojan cu USR-iștii lui și cu ce peneliști mai sunt să guverneze”, spune Victor Ponta. Fostul lider social-democrat crede că parlamentari independenți sunt cei care ar putea asigura majoritatea necesară în Parlament. „Le-am spus că votăm noi Guvernul. Nu am cerut niciun fel de funcție. Matematica este că există majoritate fără USR. Bineînțeles că există majoritate”, a indicat acesta.
Ilie Bolojan cu prilejul Zilei Culturii Naționale: Ne reamintește importanța patrimoniului cultural și a operei lui Mihai Eminescu în formarea identității românești
„Ziua Culturii Naționale ne reamintește importanța patrimoniului cultural și a operei lui Mihai Eminescu în formarea identității românești”, se arată în mesajul publicat pe Facebook de Guvernul României. Ilie Bolojan a subliniat necesitatea inițiativelor culturale în dezvoltarea societății: „România are nevoie de inițiative culturale bine gestionate, cu impact în educație, comunități și spațiul public, care să contribuie la o prezență culturală coerentă și la creșterea respectului de care țara noastră se bucură în lume”. De asemenea, șeful Guvernul a subliniat responsabilitatea Guvernului de a sprijini domeniile educației și culturii: Guvernul are responsabilitatea de a susține educația și cultura, iar cei care activează în acest domeniu au rolul de a valorifica aceste oportunități prin competență și rezultate vizibile pentru societate”. „Le mulțumesc tuturor celor care contribuie la viața culturală a României și îi încurajez să continue să construiască, prin munca lor, un spațiu cultural accesibil și conectat la realitățile de astăzi”, conchide premierul.
Grupul lui Bolojan pentru Justiție cere planuri, proiecte și audituri
Comitetul pentru analiza și revizuirea legislației din domeniul Justiției, care lucrează la Guvern, sub aripa premierului Bolojan, și-a finalizat astăzi a doua ședință în care a stabilit o serie de „direcții de acțiune”. Condus de Andrei Lupu, un apropiat al lui Dacian Cioloș, grupul a propus realizarea unor „planuri”, proiecte de lege și audituri în perioada următoare. În plus, a anunțat că în perioada următoare va „identifica soluții” cu privire la delegarea și detașarea magistraților, procedura de modificare a completurilor de judecată, revenirea la DNA, DIICOT și la parchetele ordinare a competenței de urmărire penală a magistraților și modalitatea de desemnare a colegiilor de conducere ale instanțelor. În cadrul reuniunii au fost discutate și agreate următoarele direcții de acțiune, arată comunicatul oficial: 1. Elaborarea și prezentarea unui plan multianual pe o perioadă de 5 ani privind acoperirea deficitului de resurse umane din instanțele judecătorești din România și din parchetele de pe lângă acestea. Planul va fi elaborat de Consiliul Superior al Magistraturii și de Ministerul Justiției și va fi supus analizei Comitetului până la data de 30 ianuarie 2026. 2. Elaborarea unui proiect de lege privind reorganizarea parchetelor de pe lângă judecătorii într-o structură unică la nivelul fiecărui județ. Proiectul va fi realizat de Ministerul Justiției, Consiliul Superior al Magistraturii și Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție, până la data de 30 ianuarie 2026. 3. Elaborarea unui proiect de reconfigurare a hărții judiciare, în vederea desființării instanțelor judecătorești cu un grad redus de încărcare. Proiectul va fi întocmit de Consiliul Superior al Magistraturii până la data de 28 februarie 2026. 4. Realizarea unui audit independent al sistemului de repartizare aleatorie a cauzelor, precum și prezentarea unui raport de audit. Procedura de desemnare a entității care va efectua auditul va fi inițiată până la finalul lunii ianuarie 2026, iar raportul de audit independent va fi făcut public cel târziu la data de 15 iunie 2026. La finalul reuniunii, președintele Comitetului, consilierul de stat Andrei Lupu, a anunțat data următoarei ședințe, respectiv miercuri, 21 ianuarie 2026. Cu această ocazie, vor fi dezbătute și, după caz, vor fi identificate soluții legislative cu privire la: • delegarea și detașarea magistraților; • procedura de modificare a completurilor de judecată; • revenirea la D.N.A., D.I.I.C.O.T. și la parchetele ordinare a competenței de urmărire penală a magistraților; • modalitatea de desemnare a colegiilor de conducere ale instanțelor. La reuniunea de lucru au participat: • din partea Cancelariei Prim-ministrului: consilierul de stat Andrei Lupu și consilierul de stat Oana Cambera; • din partea Administrației Prezidențiale: consilierul prezidențial Cosmin Soare Filatov; • din partea Consiliului Superior al Magistraturii: Bogdan Staicu (vicepreședinte, membru al Secției pentru procurori), Claudiu Drăgușin și Alin Ene (membri ai Secției pentru judecători), Ioan Sas și Fănel Mihalcea (membri, reprezentanți ai societății civile); • din partea Ministerului Justiției: secretar de stat Roxana Momeu și director Alina Rădoi; • din partea asociațiilor profesionale ale magistraților: judecător Andreea Ciucă (Asociația Magistraților din România), judecător Dragoș Călin și judecător Lucia Zaharia (Asociația Forumul Judecătorilor din România), judecător Dana Gîrbovan (Uniunea Națională a Judecătorilor din România), judecător Doru Benescu (Asociația Profesională a Judecătorilor „Al. I. Cuza”), procuror Bogdan Pîrlog (Asociația Inițiativa pentru Justiție), procuror Adina Petrescu (Asociația Procurorilor din România), prof. univ. dr. Traian Briciu (președintele Uniunii Naționale a Barourilor din România); • din partea societății civile: Otilia Nuțu (Expert Forum), Diana Ionescu (Asociația Declic), Adrian Ristea (Asociația Funky Citizens), Georgiana Iorgulescu (Centrul de Resurse Juridice). RECOMANDĂRILE AUTORULUI Adrian Toni Neacșu: “Grupul de lucru pe Justiție al lui Bolojan se ține de glume. A propus excluderea Președintelui României, Guvernului și ministrului Justiției din numirea procurorilor. Amatorii sunt conduși de un USR-rist”
Bolojan speră că decizia CCR va fi favorabilă Guvernului. Ce spune de pensiile militarilor?
Bolojan a fost întrebat, marți seara, la TVR, ce speranțe are de la CCR, în privința deciziei 16 ianuarie. „Am căutat ca acest proiect de lege, care vine și face ordine în acest domeniu al pensiei magistraților, să respecte toate prevederile legale, să respecte toate deciziile care au fost adoptate de Curtea Constituțională pe această zonă și eu cred că acest proiect este constițional. Dacă se va lua o decizie sau nu se va lua, asta nu am de unde să știu. Dar Guvernul a făcut toate analizele în așa fel încât să venim cu un proiect bun. Asta este problema legată de legalitate. Dar aici, indiferent ce se discută legat de un proiect sau altul, există o realitate pe care nu o putem nega. Nicăieri în lume nu există sisteme în care oamenii se pensionează la 48-50 de ani, în care ies cu o pensie cât ultimul salariu. Nu există așa ceva și nu este moral, este valabil și la alte categorii, nu este suportabil, nu este sustenabil pentru economia românească și pentru sistemul de pensie individual”, spune Ilie Bolojan. Cum vede pensionarea militarilor Ilie Bolojan a fost întrebat dacă există o discuție în Guvern pentru mărirea vârstei de pensionare și pentru militari și polițiști. Premierul a afirmat că „aceasta este o realitate care privește și aceste categorii, iar aici controlul cheltuielilor nu-l faci prin reduceri de personal, pentru că este un deficit de personal, ci controlul cheltuielilor se face prin creșterea vârstei de pensionare, respectând niște reguli de bun simț”. „Cei care astăzi au vârste de pensionare și se pot pensiona li se aplică, ca și în propunerea magistraților, varianta tranzitorie, adică pot să își mențină actuale drepturi, indiferent când lucrează. Noi nu ne dorim ca un val de oameni să plece la pensie, că nu ne ajută deloc. Nici pe ei nu-i ajută și nici pe noi. Asta e un element de bază. În al doilea rând, trebuie găsite variante, cât se poate, de corecte și de cinstite, pentru creșterea vârstei de pensionare, găsind niște formule de pensionare accelerată, acolo unde, într-adevăr, se justifică. Și eu am dat exemple, nu m-am ferit să spun asta. Una este să stai în pază la o instituție, la un sediu de instituție, de dimineața până seara, fără să ai niciun fel de probleme, fără să depui efort și poți să faci asta fără niciun fel de probleme până la 65 de ani. Și alta este să fii în fața guvernului sau la un meci, sau într-o situație tensionată, unde trebuie să ai o forță fizică, unde ai echipamentul pe tine. Și atunci, în cazul unui jandarm, cei care sunt, într-adevăr, în aceste brigăzi mobile, trebuie să-i găsească o formulă de pensionare mai repede”; a explicat premierul. Întrebat când s-ar putea face aceste modificări, Ilie Bolojan a spus: „cu cât se fac mai repede, cu atât se fac mai bine. Cred că în acest an”.
Își permite România un avion pentru președinte? Răspunsul lui Ilie Bolojan
După ce președintele Nicuşor Dan a stat blocat o zi întreagă la Paris, pentru că avionul Spartan nu a putut decola din cauza vremii, s-au redeschis dezbaterile legate de oportunitatea achiziționării unui avion oficial pentru demnitarii României. Ilie Bolojan a fost întrebat, dacă el consideră că este nevoie de o asemenea aeronavă, cu atât mai mult cu cât a fost și el președinte interimar. „Să ieșim din populism” „Gândiți-vă că aproape toate țările europene au avioane care sunt folosite pentru reprezentarea statului. Și România poate să aibă un astfel de avion. Pot să-l folosească toți demnitarii, nu se întâmplă nimic. Poate să fie administrat de către Ministerul Apărării, de Armată, pentru că oricum trebuie să-și facă orele de pilotaj, deci poate avea mai multe destinații. Aici întotdeauna este o decizie care ține de o analiză cost-beneficiu. Gândiți-vă că dacă avioanele care le-am închiriat de-a lungul anilor pentru curse de genul acesta ar fi fost folosiți banii pentru a lua un astfel de avion într-un leasing, probabil că n-am fi ieșit foarte diferit. Deci aici, exact ca și într-o analiză de business, trebuie făcute analize și luate deciziile, dar ieșind într-o zonă de populism”, a declarat Ilie Bolojan la TVR. Reprezentarea României și cu avionul președintelui Premierul a mai spus că trebuie luate „niște avioane decente”, „în care să rezolvi atât un cost decent, dar și un aspect de reprezentare a României, pentru că, într-adevăr, și asta contează în anumite situații”. Premierul a mai spus că totuși „nu aceasta este cea mai importantă problemă a țării noastre”, cu „problemele care țin de cetățenii noștri, să trecem aceste luni cu bine, să menținem o stabilitate, să ne ocupăm de lucrurile serioase, mai mult motor și mai puțin claxoane, și, într-adevăr, să facem ceea ce trebuie pentru țara noastră”.
Guvernul Bolojan explică creșterile de taxe locale: Erau cele mai mici din Europa. Speră să adune 4 mld. lei în plus la buget în 2026
Guvernul vine cu explicații, duminică, după ce atât contribuabilii, cât și o parte din autoriățile locale și-au exprimat nemulțumurile odată cu creșterea impozitelor locale impusă de Executiv de la 1 ianuarie. Guvernul spune că se aşteaptă la venituri mai mari cu 30 de procente, comparativ cu anul trecut, în urma majorării impozitelor pe locuinţe, terenuri şi mijloacele de transport, suma colectată în plus la buget fiind, potrivit estimărilor, de 3,7 miliarde de lei. „Aplicarea noilor cuantumuri ale impozitelor pe proprietate conduce la o creştere estimată a veniturilor din această sursă cu aproximativ 3,7 miliarde lei în anul 2026, respectiv peste 30% faţă de anul 2025 (Clădiri: +1,42 mld lei, Terenuri: +1,09 mld lei, Autoturisme / mijloace de transport: +1,18 mld lei)”, transmite Guvernul Bolojan, într-un comunicat dat publicităţii duminică. Executivul arată că „sumele colectate din impozitele şi taxele locale rămân la bugetele locale, bugetul de stat nemaiputând să asigure transferurile în creştere ca urmare a deficitului bugetar”. „Majorarea medie estimată a impozitelor pe proprietate este de 70%-80% însă, în situaţii punctuale, pot apărea diferenţe. Creşterea impozitului poate depăşi nivelul mediu de aproximativ 70% (de majorare a bazei impozabile) ca urmare a efectului cumulativ dintre eliminarea reducerilor pentru vechime şi tipul clădirii, actualizarea bazei de impozitare şi majorarea cotei de impozitare de către UAT, în special acolo unde cota era anterior stabilită la nivel minim”, precizează reprezentanții Executivului. Impozitarea clădirilor și terenurilor În ceea ce priveşte clădirile şi terenurile, prin actualizarea bazei de impozitare se elimină utilizarea unor valori istorice sau depăşite care nu mai reflectau realitatea economică. „Baza de impozitare pentru clădiri şi terenuri este recalibrată, ca etapă intermediară, în perspectiva trecerii la impozitarea la valoarea de piaţă începând cu 1 ianuarie 2027. Creşterea bazei de impozitare cu aproximativ 70% – la 2.677 lei/mp valoare impozabilă, respectiv aproximativ 535 euro/mp, un cost mediu naţional realist de construire, corespunzător unei locuinţe cu finisaje standard, fără a include terenul, TVA sau marja dezvoltatorului, fiind utilizată ca referinţă tehnică prudentă şi uniformă în etapa tranzitorie, până la trecerea la impozitarea la valoarea de piaţă. Măsurile au caracter tranzitoriu, până la operaţionalizarea completă a sistemului automat de evaluare a proprietăţilor şi introducerea impozitării la valoarea de piaţă şi pentru persoanele fizice, cel mai probabil la 1 ianuarie 2027”, mai explică Executivul condus de Ilie Bolojan. RECOMANDAREA AUTORULUI: Ciolacu îl ia peste picior pe Bolojan: „Felicitări Guvernului Bolojan care a construit bugetul pe 2025! Este 9 ianuarie și nu avem buget pe 2026” Unde alţii văd sărăcirea românilor, premierul Bolojan vede dezvoltare: „Cum am reuşit acest rezultat fără precedent? Este rezultatul unui efort”
Avocatul Gheorghe Piperea anunţă că va bloca în instanţă noile taxe pe proprietate impuse de guvern: „Vor fi gata până pe 12 ianuarie”
„Este grabă pentru că există primari care își freacă palmele pentru aceste taxe excesiv majorate și contrare dreptului european”, motivează europarlamentarul Gheorghe Piperea, avocat de profesie, acţionile în instanţă pe care le pregăteşte cu privire la noile taxe de proprietate impuse de Guvernul Ilie Bolojan. Schiţele acţiunilor vor fi gata până pe 12 ianuarie, anunţă Gheorghe Piperea. „Chiar dacă e duminică și mulți încă nu s-au dezmeticit încă din petrecerile de Sărbători, anunț acum și aici că pregătesc două tipuri de procese colective contra noilor taxe pe proprietate: (i) un tip de proces colectiv care să îi reunească pe proprietari, atât persoane fizice, cât și IMM – uri și fermieri; (ii) un tip de proces colectiv care să îi reunească pe consilierii locali și pe primarii care nu sunt de acord cu taxele bolojaniene. Schițele celor 2 acțiuni și grupurile vor fi gata până luni, pe 12 ianuarie”, anunţă europarlamentarul AUR. Piperea spune că va face nişte demersuri urgente pentru ca acei „entuziaști sau naivi care de-abia așteaptă să se pună la cozi ca să plătească aceste noi taxe, sub impactul iluziei că li se va da o reducere de 50%” să nu apuce s-o facă. „Este grabă pentru că: (i) există primari care își freacă palmele pentru aceste taxe excesiv majorate și contrare dreptului european și Constituției; (ii) există entuziaști sau naivi care de-abia așteaptă să se pună la cozi ca să plătească aceste noi taxe, sub impactul iluziei că li se va da o reducere de 50%. Odată făcuți acești pași, există riscul ca noile taxe să devină ireversibile. Deci, trebuie ca hotărârile de majorare să fie urgent suspendate în justiție”, mai spune Piperea. RECOMANDAREA AUTORULUI: Ilie Bolojan are ghinion pe final de an: Curtea de Apel București tocmai i-a blocat o reformă în instanță. Cum a rămas în pom reorganizarea ANCOM Gheorghe Piperea, Petrișor Peiu și Sorin Muncaciu se luptă pentru conducerea Consiliului Național de Conducere
Ilie Bolojan are ghinion pe final de an: Curtea de Apel București tocmai i-a blocat o reformă în instanță. Ce reformă a premierului PNL a rămas în pom
Casa de avocatură fondată de Gheorghe Piperea (AUR) a avut câștig de cauză la Curtea de Apel în procesul deschis împotriva Autorității Naționale pentru Administrare și Reglementare în Comunicații. Sindicatul salariaților din ANCOM a contestat planul de reorganizare al premierului Ilie Bolojan, pentru care acesta și-a angajat răspunderea în Parlament. Astfel, după decizia Curții de Apel București, mult trâmbițata reorganizare a ANCOM a premierului Ilie Bolojan este blocată. Practic, instanţa a suspendat actele prin care ANCOM se reorganiza de la 1 ianuarie 2026 până la o decizie pe fond, scriu cei de la snoop.ro. În reforma pe care o avea în vedere, Bolojan dorea să concedieze şi 90 de persoane pentru care s-au emis preavize și ar fi intrat în vigoare la începutul noului an, dar și retrogradări. Curtea de Apel Bucureşti a decis marți, 30 decembrie, că reclamanţii (peste 300, conform portalului justiției), „reprezentaţi convenţional prin SCA Piperea şi Asociaţii” și sindicat, au câștigat suspendarea executării până la pronunţarea instanţei de fond a următoarelor decizii emise de Preşedintele ANCOM: Decizia 678/16.12.2025 prin care se identifică compartimentele şi funcţiile de specialitate, respectiv compartimentele şi funcţiile suport din cadrul ANCOM; Decizia 679/16.12.2025 prin care se stabileşte şi se aprobă procedura de selecţie a personalului ANCOM în vederea încetării raporturilor de muncă ca urmare a aplicării măsurilor de reorganizare prevăzute de Legea 145/2025; Decizia 680/16.12.2025 prin care se aprobă reorganizarea ANCOM, respectiv organigrama şi statul de funcţii aplicabile la nivelul ANCOM de la data de 01.01.2026, suspendarea întregii proceduri de reorganizare ANCOM, a termenelor de preaviz şi a deciziilor individuale de concediere ce vor fi emise, ca o consecinţă a suspendării executării deciziilor 678/16.12.2025, 679/16.12.2025, 680/16.12.2025. Decizia Curții de Apel poate fi atacată cu recurs în 5 zile. RECOMANDAREA AUTORULUI: Cota suplimentară pentru IMPOZITAREA marilor averi va crește de trei ori. Ce depășește 75.000 la mașină și 500.000 de euro la casă
Cum a reușit Bolojan să scadă deficitul bugetar: a tăiat investițiile. Dobânzile au explodat. Veniturile viitoare au fost amanetate pentru plata datoriilor curente
Deficitul bugetar a scăzut, la 11 luni din 2025, față de aceeași perioadă din 2024. Că trebuia să scadă mult mai mult conform bugetului făcut la început de an, asta e altă discuție. Cert este că este mai mic cu 0,7% din PIB, deci, iată, se întâmplă și minuni de Crăciun. Dincolo de faptul că s-a întâmplat, este mai important CUM s-a întâmplat. Gândul a analizat cifrele din execuția bugetară și prezintă povestea acestora așa cum o redau ele: necosmetizată de declarații politice. Or, concluziile sunt clare: singurele cheltuieli care au scăzut sunt cele cu investițiile, în vreme ce cheltuiala cu dobânzile a explodat. Deficitul bugetar nu poate scădea decât prin trei feluri, care pot coexista: creșterea încasărilor la buget (creșteri de taxe, încasări mai bune), scăderea cheltuielilor sau creșterea Produsului Intern Brut: prin faptul că PIB crește, chiar și un deficit similar cu cel din 2024 va fi mai mic în 2025, raportat la PIB. Așadar, cum a scăzut deficitul bugetar? Primul instinct este să spui că datorită creșterilor de taxe. Deci a scăzut deficitul ca urmare a creșterii TVA? Răspuns: NU. Încasările de TVA au crescut cu numai 11% în primele 11 luni din an, cu o inflație spre 10%, care generează automat o creștere de încasări de TVA similară. Mai mult, anul trecut, pe aceeași vreme, cu TVA de 19%, încasările la buget din această taxă creșteau cu 15%. A scăzut deficitul prin creșterea taxelor în general? NU. Veniturile fiscale ale guvernului, adică cele care provin din taxe și impozite, au crescut cu 10%. De ce răspunsul este în mod cert NU? Pentru că aceleași venituri, fără toate creșterile de taxe ale lui Bolojan, au crescut cu 16% în aceeași perioadă din 2024, față de 2023. Execuția bugetului general consolidat al României, pe partea de venituri (ian.-nov. 2025 vs. ian-nov. 2024) Toate cifrele sunt publicate de Ministerul de Finanțe, lunar. În regulă, dacă deficitul nu a scăzut prin creștere veniturilor la buget, poate a scăzut prin scăderea cheltuielilor. Să vedem. Cheltuielile cu salariile au crescut cu 4%, deci nu. Cheltuielile cu pensiile au crescut cu 12%, deci nici de aici. Cheltuielile cu bunuri și servicii au crescut cu 5%, clar nici din aceste cheltuieli. De unde, atunci? De la investiții de la bugetul de stat. Cheltuielile de capital, așa cum sunt evidențiate în execuția bugetară acestea, au scăzut cu 6%, adică de la 54 mld. lei la 51 mld. lei. Au mai scăzut cheltuielile cu subvențiile, dar au scăzut în mod natural, pentru că s-a scos plafonarea energiei, care a costat circa 4 mld. de lei în 2024. Pe de altă parte, cheltuielile cu dobânzile au explodat. Creșterea, față de anul trecut, este de 38%, care înseamnă, în plus, 14 miliarde de lei (circa 3 miliarde de euro) din buzunarul guvernului Bolojan pentru plata datoriei guvernamentale. Execuția bugetului general consolidat al României, pe partea de cheltuieli (ian.-nov. 2025 vs. ian-nov. 2024) În concluzie, din execuția bugetară la 11 luni din 2025 ies în evidență scăderea cheltuielilor cu investițiile și creșterea cheltuielilor cu dobânzile. La manualul de economie spune simplu: în vremuri de răcire a economiei, guvernele scad taxele și pompează bani în investiții și consum, ca să susțină vremurile grele. Or, guvernul Bolojan procedează exact invers: crește taxele și scade infuziile în consum și investiții. RECOMANDĂRILE AUTORULUI:
Bolojan despre Crăciun: Ce își dorește, ce face și ce mănâncă
Întrebat dacă i-a scris lui Moș Crăciun, Bolojan a răspuns sec că nu și nici nu o va face. La întrebarea dacă își dorește ceva de aceste sărbători, premierul a afirmat că își dorește câteva zile de liniște. „Și îmi doresc ca țara noastră, din poziția în care sunt acum, să treacă cu bine și peste lunile următoare, pentru că am încredere în România, am încredere în românii și putem mult mai mult decât am demonstrat până acum”, a adpugat prim-ministrul. Întrebat, mai departe, ce va face de sărbători, Bolojan a spus că cel puțin în seara de Crăciun și în prima zi va fi acasă. Vin uneori colindători la el, prieteni sau niște artiști locali. Premierul nu colindă: „Mă duc la mama”. Jurnalista l-a întrebat pe premier dacă gătește. Răspunsul a fost din nou, sec: nu”. Legat de mâncărurile preferate de Crăciun, Bolojan a menționat produsele tradiționale care se fac în regiunea sa, adică tot ce ține de produse de porc sau sarmale. În ce privelte dilema cu salata de boeuf, „cu sau fără mazăre”, premierul a lămurit: „Cu mazăre”.