S-a pus în transparență la Ministerul Muncii proiectul privind salariul minimS-a pus în transparență la Ministerul Muncii proiectul referitor la creşterea salariului mini

În baza Hotărârii de Guvern emisă şi adoptată pentru stabilirea salariului de bază minim brut pe ţară garantat în plată, s-a pus în transparenţă proiectul care reglementează majorarea salariului minim. În intervalul 19-28 decembrie, sunt aşteptate sugestiile şi opiniile cu privire la acest proiect. Potrivit noii legi, din primul articol reiese că, „începând cu data de 1 iulie 2026, salariul de bază minim brut pe ţară garantat în plată, prevăzut la art.164 alin.(1) din Legea nr.53/2003 – Codul muncii, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, se stabileşte în bani, fără a include sporuri şi alte adaosuri, la suma de 4.325 lei lunar, pentru un program normal de lucru în medie de 166,667 ore pe lună, reprezentând 25,949 lei/oră.” Iar în cel de-al doilea articol este specificat faptul că „la data prevăzută la art.1, Hotărârea Guvernului nr. 1506/2024, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 1185 din 28 noiembrie 2024, se abrogă.” Sugestiile şi propunerile se pot transmite şi la adresa de mail [email protected] în termen de 10 zile calendaristice de la data publicării pe site (19.12.2025 – 28.12.2025). Proiectul are şi o notă de fundamentare realizată de cei de la Ministerului Muncii, Familiei, Tineretului și Solidarității Sociale, care sunt şi iniţiatorii documentului. RECOMANDAREA AUTORULUI: Bugetul de stat pe 2026 ar putea să fie aprobat în a doua jumătate a lunii ianuarie. „Ordonanța trenuleț”, săptămâna viitoare Coaliția a decis: Crește salariul minim la 4325 de lei începând cu 1 iulie 2026
Bolojan deschide șampania. Românii au împrumutat guvernul cu 21 de miliarde de lei în 2025. Ce dobânzi oferă statul: sunt mai mari decât ce oferă băncile

Românii au împrumutat guvernul cu 21 mld. lei în 2025, conform datelor de la Ministerul de Finanțe. Practic, dintr-un deficit bugetar de circa 150 mld. lei, persoanele fizice din România au acoperit 13%. Restul finanțării a fost obținută de guvernul Bolojan fie de la băncile locale, fie de pe piețele financiare internaționale. „Programul FIDELIS a înregistrat în 2025 cea mai bună performanță din istoria sa. Cumulând rezultatele celor 11 ediții, inclusiv cea din decembrie, valoarea totală a subscrierilor din acest an se ridică la peste 21,1 miliarde lei, fiind cea mai mare sumă atrasă într-un singur an de la debutul programului”, transmite Ministerul de Finanțe. Numai la ultima emisiune de titluri de stat Fidelis, persoanele fizice din România au subscris o sumă totală de 1,5 mld. lei și au fost depuse, în total, 12.724 de oferte. „Încheiem anul 2025 cu un record absolut de la lansarea programului și a parteneriatului cu Rock FM. Suma totală investită de români în cele 11 ediții din acest an depășește 21,1 miliarde lei, un rezultat care dovedește maturitatea pieței locale. Ceea ce ne bucură în mod special la această ediție este apetitul record pentru scadența de 10 ani în euro. Faptul că românii aleg să își plaseze economiile pe un orizont de timp atât de îndelungat este cel mai puternic vot de încredere acordat instrumentelor de economisire ale Ministerului Finanțelor”, a transmis ministrul de Finanțe Alexandru Nazare. Împrumuturile de la populație au devenit o practică recurentă în ultimii ani, pe măsură ce guvernele au avut nevoie de bani din ce în ce mai mulți pentru a acoperi deficitul bugetar. Dobânzi mai bune decât la depozitele bancare Tranșa specială dedicată donatorilor de sânge, cu scadența de 2 ani, a avut o dobândă de 7,55%. Spre comparație, un depozit la termen la o bancă din România are o dobândă care variază între 2% și 5%, în funcție de perioada pe care se face plasamentul. Concurența pe care o face guvernul Bolojan este copleșitoare: „În ceea ce privește emisiunile standard în lei, investitorii au avut la dispoziție trei scadențe. Pentru scadența de 2 ani (dobândă 6,55%) s-au înregistrat subscrieri în valoare de 167,66 milioane lei, realizate prin 2.040 de ordine. Scadența de 4 ani (dobândă 7,10%) a totalizat 37,99 milioane lei, fiind accesată prin 588 de ordine, în timp ce titlurile cu scadența de 6 ani (dobândă 7,50%) au atras 188,91 milioane lei prin intermediul a 1.279 de ordine”, a mai transmis ministerul de Finanțe. AUTORUL RECOMANDĂ:
Traian Băsescu: Grindeanu nu înțelege că țara este în dificultate. Peste 2-3 ani vom vinde Portul Constanța pentru datorii

Băsescu l-a criticat pe Sorin Grindeanu pentru că „nu înțelege că țara este într-un moment de mare dificultate” și crede că obligația lui este „să servească doar PSD-ul și clientela PSD”. Fostul președinte Traian Băsescu a declarat la Digi 24 că guvernul are viață lungă, dar problema este ce face în această perioadă. El a avertizat că România se confruntă cu o criză gravă din cauza dobânzilor extrem de ridicate la împrumuturi. „Grindeanu e disperat să-și mențină funcția de președinte” Băsescu a declarat că marea problemă nu este premierul Ilie Bolojan, ci Sorin Grindeanu. „Grindeanu nici nu înțelege că țara este într-un moment de mare dificultate, dificultate care se vede dacă reușești să privești peste 2-3 ani din cauza nivelului extrem de ridicat al dobânzilor pe care le plătim”, a spus fostul președinte. El a criticat dur liderul PSD: „Grindeanu nu e capabil să vadă și el e disperat să-își mențină funcția de președinte, care nu știu la ce îi folosește, dacă nu poate servi și țara din funcția asta”. Băsescu a adăugat că Grindeanu „crede că obligația lui e să servească doar PSD-ul și clientela PSD. Are obligația să servească și țara asta”. „Vom vinde Portul Constanța și Aeroportul Otopeni” Fostul președinte a lansat un avertisment dur. „Poporul trebuie să știe că dacă anul acesta nu se iau măsuri solide de reducere a cheltuielilor, peste 2-3 ani o să începem să vindem Porțile de Fier, Portul Constanța, Portul Midia, Aeroportul Otopeni”, a declarat el. Întrebat pentru ce ar trebui să vindem aceste active, Băsescu a răspuns: „Ca să plătim datoriile. Și nu atât datoriile cât ca să plătim dobânzile la împrumuturi care sunt foarte scumpe” Împrumuturi cu dobânzi de 6,5-7% în timpul lui Ciolacu Băsescu a criticat politica de împrumuturi din timpul guvernării lui Marcel Ciolacu. „S-au luat împrumuturile în timpul Ciolacu cu 6,5-7% dobândă. Păi când iei atâtea miliarde cu 6-7% dobândă, n-ai decât o soartă a prăbușirii la un moment dat”, a spus el. Coaliția trebuie desființată: „Nu este constituțională” Referitor la structura coaliției de guvernare, Băsescu a declarat că ar trebui făcut un lucru extrem de important: „Desființarea acestei structuri care nu este constituțională și care se substitui executivului, coaliția”. Fostul președinte a explicat că nu există niciun articol în Constituția României care să vorbească despre instituția coaliției. „Ei au reprezentare în guvern, au câte un vicepremier în fiecare partid politic din alianță, deci ăștia sunt oamenii care gestionează și partea politică acolo în guvern. Dar nu se poate să substitui autoritatea guvernului cu o structură care nu există”, a spus el. Băsescu a acuzat că liderii coaliției țin blocate măsurile rapide care ar trebui luate de guvern. „Ei țin blocat măsurile rapide care ar trebui luate de către guvern cu gândul tot timpul la ce spun primarii, ce spun consilierii, ce spun poporul”, a declarat el. Fostul președinte a sugerat că dacă Grindeanu nu este mulțumit cu ce face guvernul, „poate și alții sunt nemulțumiți. Punem moțiune de cenzură. Dar nu te substitui guvernului”. Nicușor Dan și electoratul AUR Întrebat dacă președintele Nicușor Dan încearcă să se apropie de electoratul AUR prin declarațiile sale, Băsescu a răspuns că „în calitate de președinte, este obligat să întindă mâna tuturor partidelor”. El a adăugat: „Nu toți reușim să o facem. Eu, spre exemplu, n-am reușit. Am încercat să întind mâna PSD-ului, n-am putut. Ne-am rupt mâinile unul la altul, repede”. Fostul președinte a explicat că Dan „probabil, e mai conciliant și, de ce nu, mai înțelept. Încearcă să-și apropie toate partidele”. Băsescu a adăugat că dacă ar fi reușit să aibă o politică în care să-și țină toate partidele aproape, n-ar fi avut două suspendări. Evită Dan o posibilă suspendare? Întrebat dacă președintele evită astfel o posibilă suspendare, Băsescu a răspuns: „Este posibil, dar nu cred că simpla declarație rezolvă problema”. El a precizat că Dan „probabil că va trebui să lucreze mai mult la relațiile pe care le are cu partidele, în mod deosebit cu partidele din opoziție, pe care noi le etichetăm extremiste”.
Bolojan, după ce i s-a spus că urăște salariații și cetățenii din România: Sunt exprimări

Întrebat despre declarația lui Hossu, Bolojan a răspuns: „Sunt exprimări pe care oamenii le pot face”. Premierul a explicat că miercuri a avut loc un consiliu tripartit cu reprezentanții sindicatelor, guvernului și patronatelor. Decizia privind salariul minim Ilie Bolojan a prezentat, la B 1, cele două ipoteze de lucru pentru salariul minim din 2026. Prima ipoteză este creșterea salariului minim. A doua ipoteză este menținerea salariului minim la nivelul din 2025. „Niciuna dintre soluții nu are doar avantaje și dezavantaje”, a spus premierul. Ilie Bolojan a explicat că fiecare soluție are efecte pozitive și negative. „Orice scumpire îl impactează pe cel cu salariu minim. Creșterea salariului este o formă de protecție față de inflație”, a precizat premierul. Argumentele patronatelor Premierul a prezentat și poziția patronatelor. „Reprezentanții patronatelor au argumentat că sunt sectoare întregi la limita de rentabilitate”, a declarat Ilie Bolojan. O creștere a salariului minim ar duce aceste societăți comerciale într-o zonă fără echilibru financiar. „A crește salariul minim ar putea duce la reduceri de posturi”, a avertizat premierul. Ilie Bolojan a menționat contracțiile economice din ultimii doi ani când nu s-a înregistrat o creștere economică mare. Opțiunea personală a premierului „Săptămâna viitoare vom lua o decizie, înainte de sărbători”, a anunțat Ilie Bolojan. Premierul a declarat că va exista o ordonanță care să clarifice regula aplicată din 2026. „Opțiunea mea personală este să susținem o menținere a salariului minim la nivelul acestui an”, a declarat Ilie Bolojan. Premierul a argumentat că astfel se evită complicațiile date de plafonările salariilor din sectorul public și de realitățile economice din anumite sectoare. Sursa video: B1 TV
Bolojan, despre criza apei din Prahova: Există o răspundere morală a ministrului

Ilie Bolojan a fost întrebat la B 1 dacă liderul PSD, Sorin Grindeanu, i-a cerut să o demită pe Diana Buzoianu. Premierul a răspuns că prioritatea în aceste zile a fost să asigure oamenii cu apă potabilă și să repună în funcție alimentarea cu apă. Problema sistemică „Pe fondul unei defecțiuni constatate la baraj, în loc să se acționeze programat și profesionist, am ajuns să nu estimăm efectele negative și să nu-i anunțăm pe oameni”, a declarat Ilie Bolojan. Premierul i-a cerut ministrului Mediului să rezolve problemele sistemice pentru a evita astfel de situații. Ilie Bolojan a precizat că intervenția la baraj trebuie programată astfel încât oamenii să fie anunțați. „Primăriile și agenții economici din zonă trebuie să știe, să se poată crea rezerve de apă”, a spus premierul. Răspundere directă și morală Întrebat dacă demisiile sunt suficiente, Ilie Bolojan a explicat diferența dintre cele două tipuri de răspundere. „Fiecare dintre noi are două tipuri de răspundere: o răspundere directă dacă prin decizia ta s-a întâmplat ceva și o răspundere indirectă, o răspundere morală”, a declarat premierul. Ilie Bolojan a dat exemplul ministrului Sănătății. „Gândiți-vă câte lucruri se întâmplă în spitale. Decizia este la autoritatea locală care numește directorul de spital, dar percepția este că ministrul trebuie să răspundă”, a spus premierul. Demisiile reflectă răspunderea directă „Deciziile pe care le-a propus Ministerul Mediului pe baza raportului Corpului de Control reflectă răspunderea directă a celor care au făcut să avem această situație”, a explicat Ilie Bolojan. Demisiile au fost asumate de conducătorii instituțiilor cu responsabilitate directă. Administrația bazinală care gestionează județul Prahova, Apele Române și compania care tratează apa trebuie să răspundă. „Au avut o responsabilitate în acest lanț de decizii”, a spus premierul. Necesitatea profesioniștilor Ilie Bolojan a subliniat importanța numirii profesioniștilor în instituții. „Dacă ai în conducere oameni care n-au habar de domeniu, riscul să ia decizii proaste este foarte mare”, a avertizat premierul. „Dacă cei care operează o stație de tratare nu sunt profesioniști care înțeleg procesele, riscul de a nu gestiona bine situațiile este foarte mare”, a conchis Ilie Bolojan. Premierul a cerut să se învețe din greșeli și să se susțină profesioniști pe posturi de decizie. Premierul a adăugat că problema din Prahova se rezolvă cu specialiști și planificare, nu prin schimbarea miniștrilor, în contextul moțiunii împotriva Dianei Buzoianu. Protocolul de coaliție Întrebat dacă va avea discuții cu partenerii de coaliție să nu voteze împotriva unui ministru din cabinetul său, Ilie Bolojan a răspuns: „În condiții normale există un capitol în protocolul de coaliție prin care membrii coaliției nu susțin astfel de acțiuni”. Premierul a precizat că rămâne de văzut ce se va întâmpla săptămâna viitoare. Impactul campaniei electorale Ilie Bolojan a legat criza apei de campania electorală de la alegerile locale din București. „Acest lucru foarte neplăcut pentru oamenii din Prahova și Dâmbovița a venit pe fondul campaniei”, a declarat premierul. „Tot ce a fost săptămânile trecute a fost potențat din punctul meu de vedere de această perioadă de campanie”, a mai spus Ilie Bolojan. „Oamenii vor soluții” Premierul a subliniat ce așteaptă cetățenii de la guvernare. „Oamenii nu vor de la noi să vadă scandaluri, nu vor să vadă criticarea oamenilor, ci vor să vadă soluții, rezultate, măsuri serioase”, a declarat Ilie Bolojan. „Dacă doar aruncăm vina unii pe alții, dacă schimbăm nu un om ci cinci oameni, dacă schimbăm și ministrul, problema de la Prahova nu se rezolvă”, a avertizat premierul.
Bolojan: Am vorbit cu Fritz să avem o propunere pentru Ministerul Apărării până în 19 decembrie

Întrebat, la B1TV cine va fi ministrul Apărării, după ce presa a avansat numerele unui apropiat al lui Dominic Fritz, Sorin Șipoș, care a fost coleg de clasă cu Nicușor Dan, premierul Ilie Bolojan a spus că a discutat acest aspect cu președintele USR, Dominic Fritz. „Am convenit că până la sfârșitul săptămânii viitoare, deci până pe data de 19, vineri, să am o propunere din partea USR, în așa fel încât să o pot evalua și, la rândul meu, să-i propun domnului președinte să parcurgem procedura pentru numirea unui nou ministru la Apărare și depunerea jurământului. Aștept până atunci propunerile. Nu pot să fac speculații legate de o persoană sau alta”, a spus Bolojan. Întrebat dacă va fi mai atent la CV-ul celui propus, Bolojan a spus că va vedea „cine este persoana respectivă, dar trebuie să le spunem oamenilor lucrurile în mod corect: în momentul în care un partid vine cu o propunere, dacă în mod evident persoana propusă n-are nicio legătură cu domeniuș, nu are o experiență în practică sau are anumite probleme, deci dacă n-ai niște lucruri absolut clare pe bază cărora să respingi o astfel de propunere, o respingere te duce într-o zonă de subiectivitate și de discuții care nu se mai sfârșesc. Fiecare partid are răspunderea propunerilor pe care le face și validarea se face în timp, dacă duci responsabilitatea respectivului portofoliu sau nu”. El a precizat că, în general, în formarea guvernului, partidele au avut libertatea să vină cu propuneri, dar s-a făcut o analiză a ministrului „în așa fel încât să nu aibă probleme”.
Bolojan, despre Predoiu: Nu pot demite un ministru pentru activități de acum ani

Ilie Bolojan a fost întrebat la B 1 dacă l-a surprins poziționarea reprezentantului USR. Premierul a răspuns că „trebuie să vedem fondul problemei” dincolo de declarațiile politice. Răspunderea față de funcții anterioare „Fiecare dintre noi are o răspundere față de domeniul unde a avut o funcție de responsabilitate”, a ”explicat Ilie Bolojan. Premierul a dat exemplul primarilor. „Ai fost primar trei mandate, înseamnă că nu poți să fugi de cum arată orașul în ultimii 20 de ani”, a spus Bolojan. „Oamenii care au termeni de comparație pot să spună: ai o responsabilitate, ai făcut”, a continuat premierul. În funcție de câți ani ai avut responsabilitatea și de nivelul acesteia, „nu poți fugi de răspunderea legată de ce s-a întâmplat”, a mai declarat Ilie Bolojan. Poziția privind demiterea „Eu nu pot să mă apuc să demit un ministru pentru activitățile pe care le-a derulat cu niște ani de zile înainte”, a explicat premierul. Ilie Bolojan a precizat că nu este identificată o răspundere directă a lui Cătălin Predoiu. Premierul a anunțat că va purta o discuție cu Cătălin Predoiu. „Voi vedea care sunt problemele care rezultă din acest reportaj, voi dialoga cu cei care au soluții”, a spus Ilie Bolojan. Limitele competenței „Zona de justiție nu este zona mea de competență și nu pot să vin cu soluții directe decât în baza unor discuții cu reprezentanții magistraturii, cu specialiști”, a recunoscut premierul. Ilie Bolojan a subliniat însă că problemele grave de sistem trebuie corectate. „Dacă ai probleme grave de sistem, ele nu trebuie ocolite, ci trebuie corectate. Asta e o răspundere a lumii politice”, a declarat premierul. „Toți cei care avem responsabilități instituționale trebuie să colaborăm și să venim cu soluții în așa fel încât aceste probleme să fie rezolvate”, a conchis Ilie Bolojan.
Bolojan, despre condiția lui Nicușor Dan pentru promulgarea bugetului: Banii trebuie să urmeze problemele

Ilie Bolojan a explicat ce propune referendumul de la București. „Referendumul propune ca impozitele colectate de la bucureșteni să fie împărțite într-o formulă echitabilă prin Consiliul General”, a declarat premierul. Disputa pentru resurse în ultimii 20 de ani „În ultimii 20 de ani, împărțirea resurselor Capitalei s-a făcut pe baza unei dispute între primarul general și primarii de sector”, a recunoscut la B 1 Ilie Bolojan. Premierul a descris mecanismul acestei împărțiri. „Când primarul general era de la partidul de guvernământ, avea o poziție mai importantă și lua o parte mai mare din bani”, a explicat Bolojan. Când primarii de sector erau mai puternici și primarul general nu avea relație bună cu decidenții, „ponderea mai mare se ducea la primăriile de sector”, a mai spus premierul. Principiul distribuției banilor Ilie Bolojan a prezentat principiul după care ar trebui distribuiți banii în București. „Banii trebuie distribuiți astfel încât să ajungă la primăria generală sau de sector care are responsabilitatea gestionării problemelor respective”, a declarat premierul. „Practic, banii ar trebui să urmeze problemele de rezolvare””, a subliniat Ilie Bolojan. Premierul a dat exemplul Primăriei Generale. „Cea mai mare parte a banilor este direcționată către subvenția la termoficare și către subvenția la RATB”, a explicat Bolojan. Respectarea voinței cetățenilor „Practic, Primăria Generală este o agenție de plăți care duce sumele în majoritate către aceste două direcții”, a mai spus premierul. Ilie Bolojan a precizat că formula ridicată de președinte vine să respecte voința cetățenilor din București. „La alegerile locale, bucureștenii au votat și acest referendum prin care s-au exprimat în felul acesta”, a conchis premierul.
Mihai Fifor: Dacă Bolojan nu o demite pe Buzoianu, Parlamentul se va pronunța. PSD va vota cu două mâini

Mihai Fifor o atacă dur pe ministra Mediului pentru gestionarea crizei apei din Prahova și Dâmbovița. Deputatul PSD a scris miercuri pe Facebook că „vom mai vedea multe Paltinu și Praid”” din cauza incompetenței. „Chiar dacă se agață disperat de scaun, Diana Buzoianu tot trebuie să plece”, a declarat Mihai Fifor. Acuzații grave la adresa ministrei Mihai Fifor susține că Diana Buzoianu își „plantează” oamenii fără pregătire în funcții-cheie. Deputatul PSD a criticat demisia de onoare a directorului general de la Apele Române. „Ea l-a propulsat interimar la conducerea instituției, iar el s-a supus orbește ordinelor”, a scris Mihai Fifor. Parlamentarul PSD a acuzat că directorul a dispus golirea intempestivă și nepregătită a lacului Paltinu. „Asta nu e reformă. Asta e inconștiență executată administrativ”, a mai spus Mihai Fifor. Critici pentru premier Mihai Fifor îl atacă și premierul Ilie Bolojan pentru lipsa de empatie. „Premier la fel de lipsit de empatie față de drama oamenilor din Prahova””, a declarat deputatul PSD. Mihai Fifor afirmă că nici Buzoianu, nici Bolojan nu au fost capabili să fie alături de cetățeni. „Nu știu cum pot pune capul pe pernă știind că oameni reali îngheață în timp ce caută apă””, a mai spus Mihai Fifor. Deputatul PSD a subliniat că lipsa de omenie pune o etichetă pe care istoria nu o mai dezlipește. Anunțul PSD „Dacă premierul Bolojan nu o demite, se va pronunța Parlamentul – iar PSD va vota cu două mâini”, a avertizat Mihai Fifor. Deputatul PSD a cerut premierului să trimită ministra Mediului „la lada de gunoi a politicii”. Mihai Fifor a declarat că este în politică de aproape 25 de ani și a gestionat crize. „Știu că uneori cel mai mare ajutor este să fii acolo – să spui o vorbă bună”, a mai spus deputatul PSD. Peste 120.000 de oameni din Prahova și Dâmbovița nu au apă potabilă de două săptămâni.
Elena Lasconi atacă guvernul Bolojan: Este cel mai rău guvern din ultimii 35 de ani / De ce vrea să dea în judecată Executivul
Elena Lasconi a criticat, duminică seara, la Digi24, guvernul condus de Ilie Bolojan, spunând că „este cel mai rău guvern din ultimii 35 de ani” și și-a argument declarația prin faptul că reformele aplicate de Executiv au oprit proiectele primarilor. „Sunt extrem de supărată pe actualul guvern, exagerat de supărată sunt, sunt atât de supărată încât aș putea să spun văzând cât de mult îi afectează pe câmpulungeni. Este cel mai rău guvern din istoria României din ultimii 35 de ani pentru că au omorât proiectele, multe proiecte pe fonduri europene, proiecte pentru care noi am cheltuit puținii bani pe care îi aveam în buget pentru că suntem o primărie săracă. (…) Puținii bani pe care i-am avut i-am cheltuit ca să facem documentații, să atragem fonduri europene și am fost premiată la asta, sunt încă premiantă, asta chiar și cu cele pe care mi le-a ucis guvernul Bolojan”, a explicat Lasconi. Primărița din Câmpulung Muscel a mai explicat și care este motivul pentru care va da în judecată Guvernul. Elena Lasconi a adus în discuție un proiect de cumpărare de autobuze și microbuze electrice, care a fost blocat în urma unei decizii a Executivului. „Au fost proiecte la care ne-am luat la întrecere. Adică a fost primul venit, primul servit și am semnat un contract cu statul român și sunt hotărâtă să dau în judecată statul român și nu mă las. Și dacă o să mai fiu și dacă n-o să mai fiu primar, eu n-o să mă las. Mă duc până în pânzele albe ca să le fac dreptate câmpulungenilor. (…) Ei mi-au tăiat proiectul de autobuze și microbuze electrice, care în mod normal trebuia să meargă mai departe pentru că nu făcea parte nici din categoria servicii, nici din categoria investiții, că nu am avut semnat contractul pe data de 19 august, adică atunci când a intrat în vigoare ordonanța și nu avea nicio legătură cu asta”, a explicat primărița din Câmpulung Muscel.