Bolojan nu are aceeași viziune cu Nicușor Dan despre șefii serviciilor secrete: Coaliția ar trebui să asigure votul în Parlament
Întrebat dacă este de acord cu principiul enunțat de președintele Nicușor Dan care ar vrea ca șefii serviciilor să fie din afara politicii, Ilie Bolojan a spus că „nu partidele sunt problema, oamenii sunt problema”. „Eu am lucrat în toți cei 20 de ani de administrație cu oameni din toate partidele, pentru că nu lucrezi cu cei care sunt cei mai simpatici. Dacă ai un ministru undeva, trebuie să faci proiecte cu el și trebuie să lucrezi cu el. Și nu partidul a fost problema, de cele mai multe ori, ci omul a fost problema. Deci poți să fii un om din politică cu mulți ani vechime, ceea ce uneori te poate ajuta sau îți poate crea o imagine de aparținător a unei zone care n-a performat, dar să fii un om serios care ți-ai făcut treaba, sau poți să fii un om din zona civilă, din afara politicii, și să fii, la fel, un om performant, un om serios”, a spus premierul la Digi 24. Potrivit lui Bolojan, indiferent cine va fi propus pentru o poziție sau alta, în ceea ce privește serviciile de informație, e nevoie de o propunere din partea președintelui și în același timp este nevoie de asigurarea unei majorități parlamentare care să aprobe și să valideze prin votul din Parlament această propunere. „Cu siguranță partidele care sunt în coaliție ar trebui să asigure votul în Parlament pentru astfel de propunere și atunci când domnul președinte va considera de cuvință să vină cu această propunere, sigur va fi o discuție în așa fel încât să se asigure o majoritate pentru că această propunere să treacă în Parlament. Am spus că domnul președinte, când va considera de cuvință, cu siguranță va face acest lucru pentru că e o condiție necesară un dialog pentru a se asigura cu o coaliție de 4 partide plus grupul de minorități un vot în Parlament”, a mai spus Bolojan.
Bolojan, despre alegerile pentru Primăria Capitalei: Provizoratele nu asigură performanță
„Alegerile pentru Primăria Generală ar putea să fie în perioada următoare, poate până la finalul lunii noiembrie, sau ar putea să fie amânate pe primăvară. Aici sunt niște puncte de vedere în interiorul coaliției. Desigur că guvernul ar putea să vină să forțeze, să spunem, adoptarea unei hotărâri de guvern care să stabilească această dată, dar consider că găsirea unei soluții printr-un consens este cea mai bună formulă, în așa fel încât să putem avea alegeri și în București”, a declarat premierul Bolojan, luni, la Digi24. „Un primar care este ales are în mod evident o autoritate mult mai mare decât un primar interimar și cu cât acest lucru s-ar întâmpla mai repede, cu atât cel care este ales are o perioadă mai lungă de timp să facă performanță”, a continuat șeful Guvernului. Acesta a mai afirmat că susține organizarea cât mai rapidă a alegerilor pentru Primăria Municipiului București, justificând că un primar interimar nu are aceleași șanse de a face performanță. „Din punctul meu de vedere, cu cât se fac mai repede, cu atât este mai bine. Asta ține și de spiritul legii, care dă un anumit termen, pe de o parte, dar ține și de o realitate practică. Provizoratele pe termen lung nu asigură performanță”, a afirmat prim-ministrul.
Ilie Bolojan, pentru prima oară alături de Ioana, partenera sa de viață, la un eveniment oficial. Slujba funerară a Cardinalului Mureşan
Premierul Ilie Bolojan a apărut pentru prima oară alături de partenera sa de viață, Ioana, într-un eveniment oficial. Cei doi au participat la ceremonia de omagiere a Preafericirii Sale Cardinalul Lucian Mureşan, Arhiepiscopul Major al Bisericii Greco-Catolice din România, decedat joi. Șeful Guvernului este între-o relație cu o asistentă medicală de la Spitalul CFR din Oradea, Ioana. Nu sunt căsătoriți, dar sunt într-o relație de trei ani, potrivit CANCAN. Pentru scurt timp, Ilie Bolojan a fost singurul Sef de Stat din România necăsătorit, în perioada interimatului de la Cotroceni. Prim-ministrul Ilie Bolojan se află, sâmbătă, în judeţul Alba, la Blaj, unde este depus trupul neînsufleţit al Preafericirii Sale Lucian Cardinal Mureşan, Arhiepiscopul Major al Bisericii Greco-Catolice din România, decedat săptămâna aceasta, joi, şi care va fi înmormântat luni. „Sunt aici în semn de respect pentru personalitatea şi pentru viaţa Cardinalului Mureşan, Dumnezeu să-l odihnească, în semn de respect pentru Biserica Greco-Catolică, pentru tot ce a făcut această Biserică pentru ţara noastră şi din respect pentru comunitatea greco-catolică din România”, a afirmat primul ministru, sâmbătă, la Blaj.
Executivul prelungește plafonarea adaosului la alimentele de bază, după presiunile PSD. Dogioiu, contrazisă la două săptămâni după anunțul oficial
Executivul condus de Ilie Bolojan va aproba joi, în ședința de guvern, prelungirea plafonării adaosurilor comerciale la alimentele de bază. Măsura va fi valabilă încă șase luni, până la 31 martie 2026 inclusiv, potrivit notei de fundamentare consultate de Gândul. Documentul precizează că prin această ordonanță „nu se fixează prețul final al produselor”. „OUG 67/2023 plafonează adaosurile comerciale (de ex. max. 5% cumulat pe lanțul de distribuție, max. 20% pentru retail). Asta înseamnă că prețul final rămâne rezultatul interacțiunii dintre costul real și adaosul permis. Comercianții și producătorii păstrează libertatea de a vinde sub plafon sau de a aplica promoții. Nu există obligații privind volumele puse la vânzare”, se arată în actul normativ. Decizia vine după săptămâni de tensiuni în interiorul coaliției. Social-democrații au cerut insistent prelungirea plafonării, în timp ce, acum două săptămâni, purtătoarea de cuvânt a Guvernului, Ioana Dogioiu, anunța public contrariul. Pe 13 septembrie, Dogioiu declara că „coaliția a decis, fără nicio opinie contrară”, să nu prelungească plafonarea alimentelor de bază. Anunțul său a stârnit nemulțumirea PSD, iar liderii social-democrați au acuzat-o că își depășește atribuțiile, vorbind în numele întregii coaliții. Lista alimentelor vizate de plafonare pâine albă simplă cu gramaj cuprins între 300-500 grame, fără specialităţi; lapte de vacă de consum 1 l, grăsime 1,5%, cu excepţia UHT; brânză telemea de vacă vrac; iaurt simplu din lapte de vacă, 3,5% grăsime, cu gramaj maxim 200 grame; făină albă de grâu „000” până la 1 kg; mălai până la 1 kg; ouă de găină calibrul M; ulei de floarea-soarelui până la 2 l; carne proaspătă pui; carne proaspătă porc; legume proaspete vrac; fructe proaspete vrac; cartofi proaspeţi albi vrac; zahăr alb tos până la 1 kg; smântână – 12% grăsime; unt până la 250 grame; magiun până la 350 grame. Foto: gov.ro
Executivul prelungește plafonarea alimentelor de bază, după presiunile PSD. Dogioiu, contrazisă la două săptămâni după anunțul oficial
Guvernul condus de Ilie Bolojan va aproba joi, în ședința de cabinet, prelungirea plafonării adaosurilor comerciale la alimentele de bază. Măsura va fi valabilă încă șase luni, până la 31 martie 2026 inclusiv, potrivit notei de fundamentare consultate de Gândul. Documentul precizează că prin această ordonanță „nu se fixează prețul final al produselor”. „OUG 67/2023 plafonează adaosurile comerciale (de ex. max. 5% cumulat pe lanțul de distribuție, max. 20% pentru retail). Asta înseamnă că prețul final rămâne rezultatul interacțiunii dintre costul real și adaosul permis. Comercianții și producătorii păstrează libertatea de a vinde sub plafon sau de a aplica promoții. Nu există obligații privind volumele puse la vânzare”, se arată în actul normativ. Decizia vine după săptămâni de tensiuni în interiorul coaliției. Social-democrații au cerut insistent prelungirea plafonării, în timp ce, acum două săptămâni, purtătoarea de cuvânt a Guvernului, Ioana Dogioiu, anunța public contrariul. Pe 13 septembrie, Dogioiu declara că „coaliția a decis, fără nicio opinie contrară”, să nu prelungească plafonarea alimentelor de bază. Anunțul său a stârnit nemulțumirea PSD, iar liderii social-democrați au acuzat-o că își depășește atribuțiile, vorbind în numele întregii coaliții. Lista alimentelor vizate de plafonare pâine albă simplă cu gramaj cuprins între 300-500 grame, fără specialităţi; lapte de vacă de consum 1 l, grăsime 1,5%, cu excepţia UHT; brânză telemea de vacă vrac; iaurt simplu din lapte de vacă, 3,5% grăsime, cu gramaj maxim 200 grame; făină albă de grâu „000” până la 1 kg; mălai până la 1 kg; ouă de găină calibrul M; ulei de floarea-soarelui până la 2 l; carne proaspătă pui; carne proaspătă porc; legume proaspete vrac; fructe proaspete vrac; cartofi proaspeţi albi vrac; zahăr alb tos până la 1 kg; smântână – 12% grăsime; unt până la 250 grame; magiun până la 350 grame. Foto: gov.ro
Grindeanu, mesaj pentru Bolojan: Umflatul mușchilor şi ultimatumurile cu demisia merg doar o dată
„Nu am intrat în coaliție ca să schimbăm guverne după trei luni sau să dăm jos primul ministru, ci pentru a asigura stabilitate și a veni cu soluţii pentru a face viața oamenilor mai bună”, a declarat Sorin Grindeanu la Antena 3 CNN. El a dat ca exemple recente două succese ale partidului: plafonarea adaosului la alimentele de bază și semnarea autorizațiilor de mediu pentru hidrocentralele de la Pașcani, care vor permite producerea de energie electrică mai ieftină. De altfel, liderul PSD a explicat că i-a cerut premierului: „ca hidrocentralele să fie obiective de interes național”, deoarece ar duce la energie electrică mai ieftină. Întrebat dacă a discutat cu prim-ministrul Ilie Bolojan despre demisia acestuia, Grindeanu a precizat că „A fost o discuție, dar se pare că a trecut”. El a subliniat că „ultimatumul cu demisia nu trebuie repetat”, spunând că „oamenii așteaptă de la noi soluții. România trebuie să respire, să se dezvolte”. Grindeanu a mai avertizat că ignorarea propunerilor PSD ar fi o greșeală: „Când ignori soluții care vin din partea unui partid care are așa mare pondere pe plan local și național, nu trebuie să te aștepți să ai un drum lin. Noi venim cu soluții”. Despre colaborarea în coaliție, liderul social-democrat a subliniat că „într-o coaliție cu patru partide, principalul lucru care trebuie să ne conducă este dialogul”.
Premoniția Elenei Udrea: CCR va da câștig de cauză Guvernului. Încă nu e vremea să plece Bolojan
Udrea a declarat că decizia CCR pe pensiile magistraților, așteptată miercuri, va da câștig de cauză Guvernului, deși în alte cazuri acest lucru nu s-a întâmplat. „Altă Curte Constituțională. Știți că lucrul acesta se practică la noi… erau alți judecători, instituția nu are neapărat o continuitate. Vedem această explicație, erau alți judecători. Asta este o altă viziune a Curții Constituționale. Eu cred că va da dreptate Guvernului. Nu e niciun pericol să plece domnul Bolojan, pentru că încă nu s-au făcut jocurile de schimbare a domnului Bolojan”, a declarat Elena Udrea la Antena 3 CNN. Udrea a mai spus că „va veni un moment” când Bolojan va pleca, pentru a-i face loc unui om impus de Nicușor Dan „Eu cred că va veni un moment când domnul Bolojan va trebui să plece, să lase loc liber domnului Nicușor Dan să poată să își impună și omul la guvern, să-și facă și guvernul dânsului, așa că guvernul dânsului va face parte din partidul dânsului. (…) Eu m-am mirat că domnului Nicușor Dan, Curtea Constituțională i-a respins o cerere, cred că în prima lună de mandat. Așa ceva nu s-a mai întâmplat în România, ca un președinte la începutul mandatului să aibă un insucces, un eșec la Curtea Constituțională. Dar asta arată că domnul Nicușor Dan nu are susținere din toate zonele de putere. Însă, analizând niște informații de pe piață care sunt publice și trăgând niște concluzii, cred că se pregătește formarea unui partid pentru domnul Nicușor Dan, din care nu va face parte, evident, domnul Bolojan. Ca urmare, părerea mea este că va veni și momentul când domnul Bolojan va trebui chiar să plece de la guvern, nu acum când spune dânsul că dacă nu trece pachetul de măsuri de Curtea Constituțională, Pachetul va trece și dânsul, părerea mea, va rămâne la acest moment”, a mai spus Udrea. Potrivit acesteia, ca să se mențină la putere, Nicușor Dan „va trebui să-și facă un partid politic”, pentru că a venit la Palatul Cotroceni fără partid politic.
CCR judecă miercuri sesizările AUR împotriva pachetelor de legi asumate de Guvernul Bolojan
Parlamentarii AUR au atacat la CCR legile privind stabilirea unor măsuri de redresare și eficientizare a resurselor publice și pentru modificarea și completarea unor acte normative, privind eficientizarea activității unor autorități administrative autonome, pentru modificarea și completarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr.109/2011 privind guvernanța corporativă a întreprinderilor publice, precum și pentru modificarea și completarea unor acte normative și pentru stabilirea unor măsuri în domeniul sănătății. „Alianța pentru Unirea Românilor a depus la Curtea Constituțională patru sesizări de neconstituționalitate împotriva pachetelor de legi impuse prin angajarea răspunderii Guvernului Bolojan, fără dezbatere parlamentară, fără consultarea românilor și fără un vot democratic. Prin această manevră, puterea executivă a confiscat rolul Parlamentului și a călcat în picioare principiile fundamentale ale statului de drept. Analiza proiectelor adoptate prin această procedură abuzivă arată un tablou alarmant: încălcări constituționale de o gravitate excepțională, un atac sistematic asupra separației puterilor în stat și o tentativă deliberată de concentrare a puterii legislative în mâinile Guvernului”, potrivit unui comunicat de presă. Potrivit reprezentanților AUR, invocarea „urgenței” pentru justificarea procedurii excepționale reprezintă „o minciună instituțională”. „Probleme precum deficitul bugetar excesiv sau criza din sănătate nu au apărut peste noapte. Ele datează de ani de zile, timp în care guvernele succesive au refuzat să acționeze pe cale democratică. Crearea artificială a urgenței și folosirea ei ca pretext pentru a ocoli Parlamentul reprezintă o fraudă constituțională și o sfidare a principiului bunei-credințe. În consecință, AUR speră ca judecătorii Curții Constituționale să respingă în integralitate aceste proiecte și să transmită un semnal ferm că democrația românească nu poate fi desființată prin artificii legislative. România nu poate fi împinsă spre autoritarism de un guvern care confundă responsabilitatea cu abuzul de putere”, se menționează în finalul comunicatului. Toate cele patru moțiuni de cenzură depuse de AUR, POT și SOS au fost respinse.
Petrișor Peiu (AUR): Oricât de mult ar crește veniturile, statul își crește cheltuielile și mai mult
Petrișor Peiu susține că măsurile ordonanței-trenuleț nu au fost respectate, iar actualele măsuri de reducere a cheltuielilor și creșterea taxelor nu își dovedesc eficiența, lovind sectoarele vitale ale economiei. Peiu: Anul acesta ar fi trebuit să avem o reducere a deficitului bugetar cu 2% din PIB „Oricât de mult ar crește veniturile, statul reușește să-și crească cheltuielile și mai mult. Inflația anul acesta, după luna august, este mai mult decât dublă față de cea care a fost prognozată. Statul a avut și are, acum, venituri suplimentare de 2% din PIB ca urmare a eliminării facilităților pentru salariații din IT, construcții, agricultură și industria alimentară, ca urmare a reducerii plafonului pentru încadrarea la plata impozitului pe cifra de afaceri, la microîntreprinderi și ca urmare a creșterii impozitului pe dividende și a aplicării altor cote TVA decât cele care erau aplicate. (…) Anul acesta ar fi trebuit să avem o reducere a deficitului bugetar cu 2% din PIB. Cu toate acestea avem fix aceeași pondere a deficitului bugetar după șapte luni, ca și anul trecut, și avem în termeni nominali 5 miliarde de lei în plus la deficitul bugetar”, afirmă Petrișor Peiu. Înghețarea anvelopei salariale, soluție ratată Senatorul AUR susține că această situație este cauzată de neaplicarea înghețării anvelopei salariale din sectorul public care ar fi redus deficitul bugetar: „Guvernul nu a înghețat anvelopa salarială din sectorul public. Această măsură simplă ar fi putut să rezolve o mare parte din deficitul bugetar, înghețarea anvelopei salariale conform legii.” Peiu spune că Guvernul Bolojan tergiversează rectificarea bugetară întrucât ar expune public situația actuală. „Guvernul evită rectificarea bugetară, pentru că rectificarea bugetară ar însemna să vină cu poza actuală. Și în consecință, nivelurile de dobândă la care se împrumută România sunt cu 0,75 de puncte mai mari decât erau anul trecut”, a mai spus liderul senatorilor AUR. Senatorul AUR a subliniat că promisiunile asumate de coaliția de guvernare în momentul aprobării legii bugetului pe anul 2025 nu au fost respectate. „PIB-ul pe primul trimestru este 48% din ce a fost programat, atenție, în condițiile unei rate a inflației duble. Creșterea economică nici gând să ajungă la 2,5%. Deocamdată, după primul trimestru, este 1,4% pe date oficiale și prognoza de creștere economică scade. Rata inflației de la începutul anului a fost de 8,1%. De la începutul anului, atenție, nu anualizată, rata anuală anualizată a inflației 9,9%”, a afirmat senatorul AUR. Cheltuieli în creștere Peiu a explicat că în ciuda faptului că veniturile la bugetul general consolidat au crescut cu 39 de miliarde de lei, cea mai mare contribuție de aproximativ 12 miliarde de lei provenind de la încasările CAS și CASA, cheltuielile statului au crescut cu 44,6 miliarde de lei. „De unde vin aceste cheltuieli suplimentare? 10 miliarde de lei în plus cheltuială cu dobânda. 18,8 miliarde de lei în plus asistență socială, 7,3 miliarde de lei în plus cheltuieli cu personalul. Asta este la șapte luni. Dacă ne ducem pe tot anul, vom avea cheltuieli cu personalul 12-13 miliarde de lei în plus față de anul trecut, la care se adaugă cei 32 de miliarde de lei cu care au crescut anul trecut cheltuielile cu personalul, deși aceste cheltuieli trebuiau înghețate. Și avem 2,4% din PIB numai din creșterea ilegală a cheltuielilor cu personalul”, a adăugat Petrișor Peiu. Liderul grupului de la Senat a atras atenția că ministrul de finanțe nu a specificat cu exactitate care va fi noua țintă a deficitului: „Ministrul de Finanțe a anunțat o nouă țintă de deficit, peste 8% din PIB, dar asta poate să însemne și 8,99%, nu a specificat.” Datoria publică crește mai rapid decât deficitul Petrișor Peiu a explicat că prognoza FMI de creștere economică cu 1% este foarte puțin probabilă, iar datoria publică crește într-un ritm mai alert decât deficitul bugetar din cauză că România plătește dobânzi foarte ridicate. „Refinanțarea ne costă foarte scump, pentru că datoria publică crește mai rapid decât crește deficitul bugetar. Datoria publică crește mai rapid decât crește deficitul bugetar. De ce se întâmplă asta? Pentru că în fiecare săptămână România plătește rate scadente, luate pe o dobândă de 2-3% și le plătește împrumutându-se cu o dobândă de peste 7%, 7,4-7,5%. Deficitul bugetar, 76 de miliarde de lei la 7 luni, dar doar pe primele 5 luni am deficitul bugetar 70 de miliarde de lei. Și cu 10-15 miliarde de lei crește deficitul bugetar în fiecare lună. Deci, deficitul bugetar crește mult mai încet decât crește datoria publică”, a spus senatorul. Liderul grupului AUR de la Senat a adăugat că Guvernul trebuia să respecte legea 69 din 16 aprilie 2010 privind responsabilitatea fiscal-bugetare, invocând articolul 13, pentru ca deficitul bugetar să fi fost astăzi redus. „Dacă anul trecut Guvernul aplica legea responsabilității fiscal-bugetare, practic am fi avut anul trecut un deficit cu 32 de miliarde de lei mai puțin, anul acest am fi avut un deficit cu 44-45 de miliarde de lei mai puțin din însumarea cheltuielilor cu personalul crescut de anul trecut și anul acela. Dacă aplicam legea și înghețam cheltuielile bugetare, nu dădeam pe nimeni afară, nu închideam niciun șantier, nu creșteam normele profesorilor, nu făceam nimic, aveam un deficit bugetar cu 2% din PIB mai mic, asta dacă nu punem și veniturile suplimentare ca urmare a creșterilor de impozite”, încheie Peiu.
Bolojan spune că reducerea burselor și a posturilor din educație aduce economii de 4-5 miliarde lei pe an
Ilie Bolojan a explicat că, în 2024, aproximativ 62% dintre elevii din România primeau burse, deși numărul total al elevilor scăzuse la puțin peste 2,2 milioane. „Am ajuns ca 1,4 milioane de elevi să primească burse, iar valoarea totală a ajuns la aproape 1 miliard de euro, 4,7 miliarde de lei”, a spus premierul. El a precizat că doar în 2021 volumul burselor era sub 200 de milioane de lei, adică aproximativ 40 de milioane de euro, iar în 2015 doar 4% dintre elevi primeau sprijin financiar. „Nu poți să crești în trei ani de zile de 25 de ori suma de burse, nici să le acorzi pe perioada de vară, pentru că nu se întâmplă nicăieri”, a adăugat Bolojan. Alte măsuri de reducere a cheltuielilor Premierul a mai menționat și alte măsuri de reducere a cheltuielilor: eliminarea a aproximativ 15.000 de posturi plătite cu ora și reducerea degrevărilor, astfel încât directorii și inspectorii școlari vor preda mai multe ore. „Nu mai putem susține aceste costuri atâta timp cât nu avem acești bani. Dobânzile plătite pentru împrumuturi reprezintă într-un an valoarea unei autostrăzi spre Moldova”, a subliniat Bolojan.