Când se va lua o decizie privind plafonarea adaosului comercial la alimentele de bază? Anunțul făcut de Ilie Bolojan
Invitat la Euronews, premierul Ilie Bolojan a anunțat că o decizie cu privire la plafonarea adaosului comercial la alimentele de bază în cursul săptămânii viitoare. „De la data 1 octombrie ar urma să expire această plafonare și la sfârșitul lunii iunie, când s-a prelungit cu încă trei luni de zile, discuția pe care am avut-o în Guvern la data respectivă a fost că aceasta ar urma să fie ultima prelungire”, a declarat premierul la Euronews. Premierul spune că din perspectiva plafonării unor prețuri la produsele alimentare sunt trei aspecte de fond pe această problemă. „În primul rând, măsura de a interveni în piaţă în general nu este o măsură care rezolvă lucrurile, pentru că orice fel de intervenţii în piaţă generează perturbaţii de tipul în care, dacă limitezi, de exemplu, într-o zonă, un preţ, exact ca la o saltea de apă pe care sari, cei care vor să îşi recupereze adaosul pot să mute pierderile de adaos în creşteri la alte produse”, a spus Bolojan. De asemenea, premierul a subliniat că pentru a avea prețuri bune, pentru a avea produse de calitate, este necesară susținerea creșterii producției agroalimentare în România. „Trebuie să susținem procesarea în așa fel încât să avem mai multe produse românești. Mai multe produse de calitate, companiile noastre să fie mai competitive, să susținem industria agro-alimentară”, a adăugat Bolojan. Premierul a completat faptul că „în ceea ce priveşte o decizie, după discuţia de mâine şi după discuţiile pe care le vom avea săptămâna viitoare, vom lua o decizie cu privire la acest aspect (plafonarea sau nu a adaosului comercial la alimentele de bază – n.r.)”.
Ilie Bolojan, despre negocierile cu partidele: Nu e comod să lucrezi cu patru partide, dar trebuie să facem acest efort
Premierul Ilie Bolojan a vorbit într-un interviu despre provocările mandatului său și despre modul în care înțelege responsabilitatea publică. „Am fost 20 de ani la Primăria Oradea, la Consiliul Județean și la Prefectură și am încercat să fac tot ce este posibil gândindu-mă cum mă duc pe stradă când nu mai sunt pe funcție. E foarte important să te poți duce pe stradă în comunitatea ta când nu mai ești pe funcție, nu doar când ești în mașină sau însoțit”, a spus Bolojan. El a subliniat că lucrul cu o coaliție formată din patru partide, cu abordări diferite, nu este ușor și nici popular. „Nu este comod să lucrezi cu patru partide, să iei măsuri care nu sunt populare, să ne înțelegem foarte bine și niciun partid nu are un entuziasm să facă acest lucru. Dar nu putem să trecem peste aceste greutăți decât făcând acest efort, și asta încerc să fac și eu la Palatul Victoria”, a afirmat premierul. Bolojan a adăugat că, deși situația nu este „totdeauna comodă”, rămâne hotărât să continue acest efort de guvernare comună.
Bolojan, absent de la întâlnirea cu primarii și șefii de Consilii Județene. Cum a motivat premierul absența
Ilie Bolojan urma să discute cu cu reprezentanții primarilor de comune, orașe și municipii, dar și cu cei ai președinților de consilii județene. Subiectul discuțiilor urma să fie reforma administrativă. Cei invitați, 16 la număr, s-au prezentat la Palatul Victoria, însă premierul nu a mai ajuns, relatează Gândul, în timp ce reprezentanții invitați au venit tocmai până la București să discute despre reformă. Printre ei s-a aflat și primarul Craiovei, care a precizat că „Bolojan a uitat să mai ajungă”. „La întâlnirea cu structurile asociative de aleși locali, pe care a solicitat-o chiar domnia sa, pentru a discuta pachetul de administrație publică, domnul Bolojan a uitat să mai ajungă. Concluziile la care am ajuns cu domnii Cseke, Barna și Neacșu au fost bune. Sperăm să nu le strice domnul Bolojan, când va afla că l-am vizitat în lipsă și am îndrăznit să avem păreri” a declarat Olguța Vasilescu în exlusivitate pentru Gândul. Fostul ministru al Muncii și Justiției Sociale, actual primar al Craiovei, Olguța Vasilescu s-a declarat siderată de lipsa de seriozitate a premierului. „Noi am discutat 2 ore, până la urmă, că nu am venit degeaba în București. Dar putea să ne spună ca absentează și nu ne-am fi pus la drum”, a declarat primarul Craiovei pentru Gândul. Ilie Bolojan a precizat că el nu a chemat pe nimeni Contactat de jurnaliștii Gândul, premierul Ilie Bolojan a precizat că el nu a chemat pe nimeni la discuții. „Întâlnirea a fost convocată de Cseke Attila și nu aveam cum sa ajung pentru că eram la o ședință la Parlament care s-a terminat la ora 17.30”, a precizat Ilie Bolojan, în exclusivitate pentru Gândul. Întâlnirea fusese programată pentru ora 14:00, la Palatul Victoria. Tot la aceeași oră s-a desfășurat reuniunea Biroului Politic al PNL. Lia Olguța Vasilescu a precizat că ea a fost convocată la ora 16:00. Primarul Bacăului, printre cei mai supărați dintre reprezentanți. A făcut 10 ore pe drum Lucian Viziteu, primarul Bacăului, a confirmat și el că a fost chemat de Bolojan pentru discuții și a transmis că a petrecut zece ore pe drum, dus-întors, de la București. Oficialul crede că este posibil ca cele peste două ore de discuții să fie irelevante. „Sper că domnul Bolojan nu a avut niciun accident sau altceva, pentru ca nu-mi explic de ce nu a venit la întâlnirea pe care el a convocat-o. Eu am făcut 10 ore dus-întors pe drum. Problema e că tot ce s a discutat e posibil să nu aibă nicio relevanță, pentru ca premierul e posibil să aibă alte idei”, a precizat Viziteu, pentru Gândul. Teatrul absurdului Aleșii s-au așezat în jurul mesei, în mijlocul căreia trona un scaun gol cu numele lui Bolojan. Așa a rămas pe tot parcursul întâlnirii. Aleșilor li s-a spus încă de la început că „e posibil să ajungă” și premierul. Potrivit celorlalți primari și șefi de consilii județene, vicepremierul Cseke le spunea in permanență: ”eu sunt de acord, dar să se țină cont că nu e părerea premierului”! Discuțiile, au fost conduse de Cseke Attila, ministrul Dezvoltării. Au mai participat la întâlnire Tánczos Barna și Marian Neacșu. Purtătorul de cuvânt al Guvernului a clarificat Ioana Ene Dogioiu, purtătorul de cuvânt al Guvernului a confirmat că întâlnirea a fost convocată de ministrul Dezvoltării. „Întâlnirea a fost convocată de domnul ministru Cseke, au participat domnii vicepremieri Neacșu și Tanczos, domnul premier a avut o ședință la Palatul Parlamentului, a încercat să ajungă, dar nu a mai reușit”, a precizat purtătorul de cuvânt al Guvernului.
Bolojan, absent de la întâlnirea cu primarii și șefii de consilii locale. Cum a motivat premierul absența
Ilie Bolojan urma să discute cu cu reprezentanții primarilor de comune, orașe și municipii, dar și cu cei ai președinților de consilii județene. Subiectul discuțiilor urma să fie reforma administrativă. Cei invitați, 16 la număr, s-au prezentat la Palatul Victoria, însă premierul nu a mai ajuns, relatează Gândul, în timp ce reprezentanții invitați au venit tocmai până la București să discute despre reformă. Printre ei s-a aflat și primarul Craiovei, care a precizat că „Bolojan a uitat să mai ajungă”. „La întâlnirea cu structurile asociative de aleși locali, pe care a solicitat-o chiar domnia sa, pentru a discuta pachetul de administrație publică, domnul Bolojan a uitat să mai ajungă. Concluziile la care am ajuns cu domnii Cseke, Barna și Neacșu au fost bune. Sperăm să nu le strice domnul Bolojan, când va afla că l-am vizitat în lipsă și am îndrăznit să avem păreri” a declarat Olguța Vasilescu în exlusivitate pentru Gândul. Fostul ministru al Muncii și Justiției Sociale, actual primar al Craiovei, Olguța Vasilescu s-a declarat siderată de lipsa de seriozitate a premierului. „Noi am discutat 2 ore, până la urmă, că nu am venit degeaba în București. Dar putea să ne spună ca absentează și nu ne-am fi pus la drum”, a declarat primarul Craiovei pentru Gândul. Ilie Bolojan a precizat că el nu a chemat pe nimeni Contactat de jurnaliștii Gândul, premierul Ilie Bolojan a precizat că el nu a chemat pe nimeni la discuții. „Întâlnirea a fost convocată de Cseke Attila și nu aveam cum sa ajung pentru că eram la o ședință la Parlament care s-a terminat la ora 17.30”, a precizat Ilie Bolojan, în exclusivitate pentru Gândul. Întâlnirea fusese programată pentru ora 14:00, la Palatul Victoria. Tot la aceeași oră s-a desfășurat reuniunea Biroului Politic al PNL. Lia Olguța Vasilescu a precizat că ea a fost convocată la ora 16:00. Primarul Bacăului, printre cei mai supărați dintre reprezentanți. A făcut 10 ore pe drum Lucian Viziteu, primarul Bacăului, a confirmat și el că a fost chemat de Bolojan pentru discuții și a transmis că a petrecut zece ore pe drum, dus-întors, de la București. Oficialul crede că este posibil ca cele peste două ore de discuții să fie irelevante. „Sper că domnul Bolojan nu a avut niciun accident sau altceva, pentru ca nu-mi explic de ce nu a venit la întâlnirea pe care el a convocat-o. Eu am făcut 10 ore dus-întors pe drum. Problema e că tot ce s a discutat e posibil să nu aibă nicio relevanță, pentru ca premierul e posibil să aibă alte idei”, a precizat Viziteu, pentru Gândul. Teatrul absurdului Aleșii s-au așezat în jurul mesei, în mijlocul căreia trona un scaun gol cu numele lui Bolojan. Așa a rămas pe tot parcursul întâlnirii. Aleșilor li s-a spus încă de la început că „e posibil să ajungă” și premierul. Potrivit celorlalți primari și șefi de consilii județene, vicepremierul Cseke le spunea in permanență: ”eu sunt de acord, dar să se țină cont că nu e părerea premierului”! Discuțiile, au fost conduse de Cseke Attila, ministrul Dezvoltării. Au mai participat la întâlnire Tánczos Barna și Marian Neacșu. Purtătorul de cuvânt al Guvernului a clarificat Ioana Ene Dogioiu, purtătorul de cuvânt al Guvernului a confirmat că întâlnirea a fost convocată de ministrul Dezvoltării. „Întâlnirea a fost convocată de domnul ministru Cseke, au participat domnii vicepremieri Neacșu și Tanczos, domnul premier a avut o ședință la Palatul Parlamentului, a încercat să ajungă, dar nu a mai reușit”, a precizat purtătorul de cuvânt al Guvernului.
Bolojan s-a întâlnit cu reprezentanții Ford Otosan la Palatul Victoria. Care a fost agenda discuțiilor
Premierul Ilie Bolojan, împreună cu șeful Cancelariei Prim-Ministrului, Mihai Jurca, a primit astăzi o delegație a companiei Ford Otosan, care a preluat fabrica din Craiova în 2022 și a investit până acum 500 de milioane de euro în România. Ford Otosan este al doilea exportator din țară. Discuțiile au vizat susținerea investițiilor, crearea de locuri de muncă și consolidarea exporturilor. În cadrul întrevederii, premierul Bolojan a apreciat contribuția companiei la economia națională și locală, subliniind că guvernul susține investițiile care generează locuri de muncă, plus-valoare și dezvoltare. „Guvernul susține investițiile pentru că ele creează locuri de muncă, plus-valoare și dezvoltare atât la nivel național, cât și în comunitățile locale. Economia României are resurse pentru o creștere sănătoasă, pentru competitivitate și pentru majorarea capacității de export”, a afirmat premierul Ilie Bolojan. Directorul general al Ford Otosan, Güven Özyurt, a prezentat stadiul investițiilor și a salutat deschiderea autorităților române în sprijinul mediului de afaceri. Din partea guvernului au participat Ilie Bolojan și Mihai Jurca, iar din partea Ford Otosan, Güven Özyurt, Josephine Payne, Fırat Elhüseyni și Andreea Radu.
Bolojan, dezlănțuit despre burse și norma profesorilor: „O țară care trăiește pe datorie, vreți să rămână cu normele de predare la nivelul cel mai de jos?”
„Aș vrea să vă duceți aminte că diferența dintre veniturile și cheltuielile statului român într-un an de zile este de 30 de miliarde de euro. Deci România în fiecare an împrumută 30 de miliarde de euro ca să poată funcționa. Și atunci nu mai puteam continua așa pentru că intram într-o fundătură”, a declarat Bolojan în ședința Senatului. „Deciziile legate de acest pachet nu țin neapărat de Ministerii Educației, ci țin de decizii ale coaliției care au avut în vedere situația reală a României”, a spus Bolojan. Referindu-se la creșterea normei didactice, Bolojan a comparat situația din România cu alte țări europene. „Nu se va mai preda 16 ore sau 18 ore pe săptămână, se va preda 20 de ore. Vi s-au dat datele că suntem într-o medie europeană de 20 de ore; În Germania, 24-25 de ore. O țară care trăiește pe datorie, vreți să rămână cu normele de predare la nivelul cel mai de jos sau peste tot, inclusiv în această zonă, trebuie să le pună la un nivel decent?”, a întrebat retoric Ilie Bolojan. „Mai mulți copii vor beneficia de profesori titulari” Premierul Ilie Bolojan a explicat mai detaliat reforma. „În loc de 160.000 de posturi de titulari, 30.000 la plata cu ora și peste 40.000 de posturi care erau susținute de suplinitori, vor fi astăzi doar jumătate din posturile la plata cu ora, și deci mai mulți copii din România vor beneficia de profesori titulari la clasă”, potrivit prim ministrului. Privind reducerea burselor, Bolojan a prezentat o perspectivă comparativă „Aveam, cred că, 188 milioane valoarea burselor, deci aproape 40 de milioane de euro în 2020, și peste trei ani de zile am ajuns la 4,7 miliarde de lei, deci aproape la un miliard de euro, o creștere de 25 de ori în trei ani de zile. În 2015-2016 aveam 3 milioane de elevi și primeau burse 124.000. În 2024 avem 2.250.000 de elevi, 1.400.000 de elevi primeau burse, 62% față de 4%”. „Vă spun foarte deschis, indiferent cine va fi premier, dacă nu ne vom corecta cheltuielile, nu vom le lua sub un control, în toate domeniile de activitate este doar o problemă de timp până ceea ce am făcut până acum va fi consumat de cheltuielile pe care nu le oprim”. Declarațiile au fost făcute în contextul dezbaterii unei moțiuni simple intitulate „În loc de instrucţie şi excelenţă, umilinţă şi dresaj”, depusă de liderul grupului senatorial AUR, Petrișor Peiu, și semnată de 38 de senatori din opoziție.
Francois Bayrou pierde votul de încredere și își va prezenta demisia. El a prezentat un pachet de măsuri de combaterea a deficitului, dar opoziția și sindicatele l-au primit cu proteste
UPDATE 20:05 Guvernul Franței a căzut la moțiunea de încredere Guvernul Franței a căzut la moțiunea de încredere. Pentru prima dată în istoria celei de-a V-a Republici, un guvern cade în urma unui vot de încredere cu 194 de voturi contra 364, anunță președinta Adunării Naționale. François Bayrou va trebui să prezinte demisia guvernului său președintelui Republicii, care va numi un prim-ministru, care se va ocupa de formarea unui guvern. Știrea inițială Bayrou și guvernul său minoritar vor fi supuși luni unui vot de încredere cu privire la o propunere de reducere a bugetului cu 43,8 miliarde de euro, pe care, în afara unei schimbări miraculoase de opinie din partea unui bloc important de parlamentari din opoziție, este aproape sigur că o vor pierde. Răsturnarea guvernului l-ar obliga probabil pe președintele Emmanuel Macron să caute un al cincilea șef de guvern în mai puțin de doi ani, în timp ce Parisul se străduiește să liniștească piețele financiare că poate controla suficient cheltuielile publice scăpate de sub control. Cum am ajuns aici? Și de ce situația seamănă parțial cu România Situația politică din Franța a devenit din ce în ce mai tensionată de când președintele Emmanuel Macron a făcut o mișcare riscantă, convocând alegeri parlamentare anticipate în 2024, care au dus la formarea a trei blocuri politice în parlament, niciunul dintre acestea neavând majoritate absolută. Controlul lui Macron asupra parlamentului s-a slăbit pe măsură ce datoria și deficitul Franței a crescut. Franța se află acum sub o presiune acută pentru a-și redresa finanțele. Datoria publică a urcat la 113,9% din PIB, iar deficitul de anul trecut a fost aproape dublu față de limita de 3% impusă de UE. Afirmând că sunt necesare decizii dificile, Bayrou, un politician veteran de centru-dreapta și al patrulea prim-ministru al lui Macron de la realegerea acestuia în 2017, a încercat să adopte un buget pentru 2026 care ar necesita economii de aproape 44 de miliarde de euro – în mare parte prin reducerea cheltuielilor publice și eliminarea a două zile de sărbătoare legală. Acest lucru a provocat proteste din partea oponenților și sindicatelor. Neavând nicio perspectivă de adoptare a bugetului, Bayrou a solicitat, pe 25 august, un vot de încredere privind strategia sa fiscală, într-o mișcare pe care opoziția a calificat-o drept sinucidere politică. Descriind datoria națională a Franței ca fiind „o perioadă extrem de periculoasă… o perioadă de ezitare și turbulențe”, Bayrou a avertizat că există un „risc ridicat de dezordine și haos” dacă parlamentul nu va susține bugetul său de austeritate, care are ca obiectiv reducerea cheltuielilor guvernamentale cu 44 de miliarde de euro. Bayrou afirmă că tinerii vor fi împovărați cu ani de rambursări ale datoriilor „pentru confortul generației baby boom”, dacă Franța nu reușește să reducă datoria publică, care reprezintă 114% din producția economică anuală. Situația din Franța, deși politic diferită ( în parlamentul din România există o majoritate) , seamănă cu cea din România. La noi ieri guvernul Bolojan a trecut de 4 moțiuni de cenzură depuse de opoziție împotriva măsurilor fiscale. Ce se va întâmpla luni? Adunarea Națională se va întruni la ora 15:00 (16:00 ora României), iar Bayrou va deschide ședința cu un discurs. Având șanse aproape nule de a câștiga, discursul va fi mai degrabă unul de formă. Cele 10 grupuri parlamentare vor răspunde, apoi vor vota. Fiecare parlamentar va introduce un buletin de vot într-o urnă. Rezultatul se bazează pe majoritatea absolută a voturilor exprimate – nu pe totalul de 577 de locuri. Dacă, așa cum se așteaptă, guvernul pierde, Bayrou trebuie să-și prezinte demisia lui Macron. Ce se va întâmpla în continuare? Dacă Bayrou pierde votul, totul va fi în mâinile lui Macron – acesta ar putea numi un alt prim-ministru, ar putea convoca alegeri anticipate sau ar putea demisiona. Până în prezent, președintele s-a opus ideii de a convoca alegeri anticipate și pare mai înclinat să caute un nou prim-ministru. Acesta ar putea fi cineva din centrul-stânga, după ce patru candidați din centrul-dreapta nu au reușit să gestioneze parlamentul divizat, sau ar putea numi un tehnocrat. Nu există reguli care să stabilească pe cine trebuie să aleagă Macron sau cât de repede. Dacă Macron își ia timp, Bayrou ar putea rămâne în funcție cu titlu provizoriu, așa cum s-a întâmplat când a căzut guvernul anterior al lui Barnier.
Fifor: Oprirea construcției drumului Arad-Oradea, un atentat marca Bolojan la dezvoltarea Vestului
„Atâta timp cât Sorin Grindeanu a fost ministrul Transporturilor, investițiile în infrastructura rutieră și feroviară au atins un nivel neatins vreodată în ultimii 35 de ani. România a reușit să atragă și să investească sume record în marile șantiere de infrastructură, accelerând proiecte care zăceau de ani de zile în sertare. Drumul expres Arad–Oradea este o dovadă clară. Contractul pentru lotul 1 Chișineu-Criș – Salonta (33,7 km) a fost semnat în mai 2024, cu o valoare de 2,32 miliarde lei fără TVA, având termen de finalizare 24 de luni. Proiectul trebuia să fie în plină execuție, pentru ca în 2027 arădenii și bihorenii să circule pe o șosea modernă. Ce se întâmplă azi? CNAIR a transmis constructorilor că lucrările nu vor începe mai devreme de martie 2027, adică exact în anul în care tronsonul trebuia să fie gata. Motivul invocat: lipsa banilor. Deși discutăm despre fonduri europene”, a scris sâmbătă pe Facebook social-democratul Mihai Fifor. El arată că Sorin Grindeanu a pornit proiectul, l-a finanțat și l-a pus pe șine, iar Ilie Bolojan, premierul care s-a lăudat ani de zile cu acest drum expres chiar în județul lui, pune acum frână. „În loc să susțină investițiile, Bolojan guvernează cu o singură idee fixă: să dea afară oameni, cât mai mulți. Austeritatea oarbă nu aduce nici drumuri, nici locuri de muncă, nici încredere pentru investitori. România are nevoie astăzi de stimulare economică, nu de blocaje. De aceea, PSD va prezenta în zilele următoare un plan de stimulare a economiei – un plan care să sprijine investițiile, să protejeze comunitățile locale și să ducă mai departe proiectele mari de infrastructură”, adaugă Fifor. El îi cheamă alături de el pe toți parlamentarii arădeni, indiferent de culoarea politică, să ceară premierului Ilie Bolojan „să dea barda pe cazma și să găsească resursele necesare pentru a nu bloca acest uriaș proiect de investiții, vital pentru vestul României”: „Aici nu este vorba despre politică, ci despre interesele arădenilor și ale bihorenilor, care așteaptă acest drum de ani de zile. Este vorba despre dezvoltare, despre șansa de a atrage noi investiții, despre viitorul unei regiuni întregi. Vestul României are nevoie de dezvoltare, nu de austeritate. Și, dacă nu știe, domnul Bolojan de unde să ia bani, ii dau eu o sugestie: programul SAFE al UE. Pentru că expresul Arad – Oradea este mai mult decât o investiție de infrastructură rutieră. Este parte strategică a proiectelor de mobilitate militară, a Via Carpathia”.
Guvernul Bolojan, pus la zid de APIA: Actuala propunere este greșită și incompletă, nu reflectă realitatea tehnologică
Asociația Producătorilor și Importatorilor de Automobile (APIA) critică noile criterii de impozitare auto și cere premierului Ilie Bolojan să reanalizeze actul normativ asumat de Guvern, pe care îl consideră „greșit și incomplet”. Potrivit APIA, noua schemă de taxare se bazează pe criterii „învechite și incomplete”, nu reflectă realitatea tehnologică și nu sprijină tranzacția către un transport mai curat. „Considerăm că proiectul de impozitare auto, introdus prin asumarea răspunderii Guvernului, fără consultare publică şi fără dialog real cu industria sau societatea civilă, reprezintă o abordare netransparentă şi riscantă, care ridică serioase semne de întrebare privind corectitudinea şi impactul acestui act legislativ. În plus, metoda de impozitare stabilită prin această lege prezintă probleme de fond esenţiale, pe care APIA le semnalează cu fermitate”, se arată într-un comunicat al asociaţiei. Asociația acuză că impozitul este calculat exclusiv pe baza cilindreei și a încadrării într-o normă Euro, ignorând emisiile de Co2, criteriul cel mai relevant astăzi în politicile climatice europene. În plus, noul sistem ar menține avantaje competitive pentru mașinile vechi și poluante, în timp ce un vehicul Euro 6 nou este taxat identic cu unul de zece ani. „Schema de impozitare prezentată generează anomalii evidente. O maşină Euro 6 de un an plăteşte acelaşi impozit ca una de zece ani. Diferenţele de taxare între un vehicul Euro 6 şi unul Euro 4 sunt minore şi nu reflectă diferenţele reale de performanţă şi de impact asupra mediului. În acelaşi timp, autoturismele mai vechi de zece ani, responsabile pentru cea mai mare parte a poluării şi a consumului ridicat, sunt impozitate prea puţin pentru a descuraja menţinerea sau achiziţionarea acestora”, precizează sursa citată. Potrivit APIA, impactul bugetar al legii va fi „limitat”, iar încurajarea pieței de mașini vechi și nefiscalizate va genera pierderi suplimentare de TVA și taxe conexe. „Considerăm că actuala propunere este greşită şi incompletă. Ea nu reflectă realitatea tehnologică, nu este corelată cu obiectivele de reducere a emisiilor de CO₂ şi nu încurajează tranziţia către un transport mai curat şi mai eficient. Vă rugăm să reanalizaţi de urgenţă această formulă şi să integraţi într-un viitor mecanism de impozitare criterii relevante, precum emisiile de CO₂, vechimea vehiculului şi nivelul real de poluare, alături de cilindree şi norma Euro. (…). România are nevoie de un sistem de impozitare auto corect, modern şi sustenabil, care să sprijine tranziţia către un transport mai curat. APIA este pregătită să contribuie la această construcţie, împreună cu Guvernul României”, se mai arată în comunicatul citat. Sursa foto: Mediafax Foto / Alexandru Dobre AUTORUL RECOMANDĂ: Romina Ferrari, reacție EXCLUSIVĂ pentru Gândul la taxele guvernului Bolojan: „Taxa pe LUX NU este pentru România. Italia, Franța au tot dreptul” Iulian Fota comentează reacția Oanei Țoiu la vizita foștilor premieri români în China: „MAE este de VINĂ” Guvernul oferă SUBVENȚII pentru angajarea victimelor violenței domestice și traficului de persoane
Nu s-au terminat veștile proaste. Premierul Bolojan anunță că TVA-ul în HORECA ar putea crește
„Nu s-a pus problema de creștere a TVA-ului”, spune Ilie Bolojan, care arată spre sectorul HORECA, unde ar putea crește această taxă, în cazul în care nu se face o colectare dezirabilă. Premierul aduce aminte de analiza care va fi făcută în această toamnă, ale cărei rezultate vor sta la baza decizie de creștere sau menținere a procentului TVA. „Singurul lucru care s-a discutat încă de la instalarea Guvernului, când s-a pus problema creșterii de TVA, a fost pentru zona HORECA, care a rămas la 11%, dacă rămâne la acest procent sau să crească. Și am convenit că vom face o analiză în toamna acestui an. Dacă se vede că încasările au o evoluție bună, s-ar putea să păstrăm acest procent”, spune el, într-un interviu la Digi24. Premierul a fost întrebat dacă ar putea da în scris că nu va crește TVA, așa cum a făcut Nicușor Dan în campania electorală. „Am grijă de vorbesc și încerc să fiu realist și responsabil. Ca să putem crea condiții pentru creștere economică, va urma o perioadă în care trebuie să lucrăm în aceste constrângeri”, răspunde Bolojan. RECOMANDĂRILE AUTORULUI: