Bolojan NU vrea să spună ce a discutat cu Nicușor Dan, la Guvern: A fost o discuție cu titlu PRIVAT
Ilie Bolojan nu dorește să spună ce a discutat cu Nicușor Dan, la Guvern, marți seară. Întrebat, la Antena 3, despre conținutul discuției, Bolojan răspunde că a fost o discuție „cu titlu privat” „Domnul președinte a fost într-o vizită de o jumătate de oră la Guvern după ce m-a anunțat că vine”, relatează premierul, despre prezența președintelui României la Palatul Victoria. Premierul spune că discuția cu șeful statului a avut un caracter „privat”. „În afara acestor aspecte generale, nu pot ca, dintr-o discuție cu titlu privat, să fac dezvăluiri. A da știri pe surse, a face comentarii oe subiecte care nu au un suport real, nu are niciun rost”, consideră premierul. În ceea ce privește aspectul arzător al zilei, pachetul 2, acesta spune că l-a informat pe preșidnte despre stadiul negocierilor. „Pe componenta de pacher 2, am discutat aspectele care țin de stadiul negocierilor. Aseară, am reușit să închidem aproape toate capitolele. În această dimineață toate detaliile au fost stabilite”, transmite Bolojan.
Premierul Ilie Bolojan a prezentat agenţiei de rating Moodys măsurile economice adoptate
Prim-ministrul Ilie Bolojan a avut astăzi, la Palatul Victoria, o întrevedere cu o delegaţie a agenţiei internaţionale de rating Moody’s, în cadrul vizitelor periodice pe care aceasta le efectuează în România, informează Guvernul. În cadrul discuţiilor au fost abordate măsurile adoptate de Guvern pentru echilibrarea situaţiei bugetare, precum şi aspecte privind stabilitatea politică. Premierul a arătat că România traversează o criză bugetară ce poate fi depăşită printr-un set coerent de pachete de măsuri. Acestea vizează reducerea cheltuielilor statului, creşterea veniturilor bugetare, precum şi prioritizarea investiţiilor publice. În acest sens, şeful Guvernului a precizat că vor urma şi alte măsuri de reformă, menite să asigure o mai bună finanţare şi eşalonare a investiţiilor, dar şi corectarea unor inechităţi existente. Întrevederea a prilejuit şi o discuţie privind poziţionarea României în actualul context regional, relaţia cu Uniunea Europeană, nivelul cheltuielilor militare şi alte provocări externe. La discuţii, din partea română, au mai luat parte şeful Cancelariei Prim-ministrului, Mihai Jurca, ministrul Finanţelor, Alexandru Nazare, şi Ştefan Nanu, şeful Trezoreriei Statului Român.
Ilie Bolojan, mesaj de Ziua Națională a Comemorării Victimelor Fascismului și Comunismului: Intoleranța, ura și violența nu pot fi soluții
Mesajul a fost trimis sâmbătă. „În urmă cu 86 de ani, la 23 august 1939, a fost semnat odiosul pact Ribbentrop-Molotov, prin care Europa de Est a fost împărțită între cele două regimuri totalitare – nazism și comunism, conduse de Hitler și Stalin. Această dată rămâne un simbol al cinismului și brutalității cu care aceste regimuri au distrus destine, au devastat comunități și au călcat în picioare libertatea. Totalitarismele secolului trecut au adus crime în masă, deportări, foamete și teroare, iar memoria acestor orori trebuie păstrată vie”, a transmis Ilie Bolojan. Premierul român a mai spus că doar o societate dreaptă, puternică și cu adevărat europeană poate reprezenta o soluție. „Conștientizând tragediile enorme provocate de aceste regimuri și asumând adevărul istoric, avem datoria să construim o societate dreaptă, puternică și cu adevărat europeană. Această zi ne amintește că intoleranța, ura, abuzurile și violența nu pot fi niciodată prezentate ca soluții și nu trebuie niciodată ridicate la rang de politică de stat. Trebuie să vorbim deschis despre trecut, să îl înțelegem și să învățăm lecțiile lui, astfel încât libertatea, respectul și demnitatea oamenilor să rămână valori fundamentale ale României de astăzi”, a precizat Ilie Bolojan.
Republica Moldova cumpără, avantajos, peste 50% din energie de la români. Noi importăm de la moldoveni, la prețul pieței, grâu, mobilier și vin
Premierul Ilie Bolojan a mers, sâmbătă, în Republica Moldova, în prima sa vizită oficială peste hotare, în calitate de șef al Executivului. Întâmpinat la Chișinău de omologul său Dorin Recean, cei doi oficiali au susținut împreună și câteva declarații. Așa am aflat că Moldova cumpără din România peste 50% din consumul de energie, la preț avantajos. Vizita de lucru de la Chișinău, a premierului Ilie Bolojan, a dezvăluit o altă manieră în care România își ajută frații de peste Prut, în afara suportului acordat pentru integrarea europeană a Republicii Moldova. Potrivit premierului Dorin Recean, moldovenii cumpără de la români energie ieftină. Peste 50% din consumul de energie al Moldovei este luat din România. „Vă mulțumim că ne ajutați în procesul nostru de a deveni independenți energetic! Luăm din România peste 50% luăm din energia noastră, la prețuri avantajoase, și construim împreună linii de interconexiune pentru securitatea noastră energetică. O treime din exporturile noastre sunt cumpărate de România.” În timpul acesta, țara noastră cumpără de la moldoveni „grâu, mobilier și vinuri”, la prețul pieței. Ca să nu mai vorbim de cele peste „1600 de companii românești care oferă locuri de muncă” în Republica Moldova. „O treime din exporturile noastre sunt cumpărate de România. De la conductoare electrice, grâu, mobilier și, desigur, vinuri. Republica Moldova are în România o piață de export foarte importantă. Peste 1600 de companii cu capital românesc oferă locuri de muncă aici, în Republica Moldova. Viitorul se construiește nu se ghicește”, a mai spus Recean. RECOMANDAREA AUTORULUI: Bolojan, în Republica Moldova: „Am construit aici, poduri, școli și grădinițe”/Recean: „Luăm din România peste 50% din energia noastră” Maia Sandu l-a dus pe Nicușor Dan la Festivalul Lupilor și al Zamei. Bolojan merge la Festivalul Tezaur Național și la o casă de cultură dintr-un sat
Drulă: Dacă Bolojan pleacă mâine, oricine îi ia locul trebuie să ia aceleași măsuri
„Dacă mâine domnul Bolojan ar zice, domnule, gata, eu am plecat, descurcați-vă, orice guvern ar veni, de orice culoare, cu orice fel de oameni politici, trebuie să ia același gen de măsuri sau măsurile vor fi luate de piață”, spune Drulă la Euronews, joi seara. Aceste măsuri luate de piață ar însemna, potrivit lui Cătălin Drulă, suspenderea fondurilor europene pentru România în octombrie, pentru că nu respectăm procedurile de deficit, ieșiri de capital uriașe, presiune asupra cursului, care ar ajune la 7, la 8 sau chiar la 10 lei, o inflație mare, un exod al capitalului, probleme sociale enorme, pierderea locurilor de muncă, închiderea de afaceri. El îi sfătuiește pe guvernanți să nu mergem în zona acesta și să avem „o aterizare controlată a acestei situații create de cei care au fost iresponsabili”, între care îi numește pe Marcel Ciolacu și Klaus Iohannis. Drulă afirmă că pe fondul unei astfel de situații, oamenilor le e greu să distingă și, pe fondul acesta poate crește foarte mult extremismul. Deputatul USR afirmă că partidele care formează acum coaliția de guvernare „sunt singurele care pot forma o guvernare fără extremiști”. „Apropo, dacă ar fi extremiști în guvern, că se tot vehiculează scenariul ăsta, n-au de făcut alttceva decât să ia aceleași măsuri, pe partea de chelturi și pe venituri. Sau prăbușirea economică, dacă și-o asumă. La câtă iresponsabilitate există, probabil că s-ar întâmpla scenariul al doilea”, mai spune Drulă.
Un milion de euro din bani publici aruncați sub ipocrizia AUSTERITĂȚII și alte milioane cheltuite pe evenimente. Radiografia anului electoral care l-a adus pe Bolojan la București
Austeritatea este laitmotivul guvernului Bolojan, însă pare să fie ignorată când vine vorba de cheltuielile locale. Primăria Oradea a direcționat sume importante din bugetul orașului pentru un spectacol de câteva ore: mai precis 1 milion de euro, printre alte sume importante. Premierul Ilie Bolojan a criticat vehement risipa făcută de primării pentru organizarea de concerte și spectacole. Asta deși anul trecut, în timp ce era președintele Consiliului Județean (CJ) Bihor, omul său de la Primăria Oradea organiza un concert de un milion de euro, în noiembrie 2024, an electoral, scrie Gândul. Economia României dădea și în anul 2024 semne de oboseală, inflația exploda și deficitul bugetar devenea din ce în ce mai amenințător. Însă asta nu l-a împiedicat pe protejatul lui Ilie Bolojan, actualul edil al Oradiei, să scoată o avere din bugetul primăriei. Primarul „nășit” de Bolojan la Oradea Concertul a fost finanțat de Primăria Oradea, condusă de Florin Alin Birta, succesorul lui Bolojan pe scaunul de edil și unul dintre apropiații actualului premier. Pe 17 noiembrie 2024, tenorul italian a urcat pe scena Arenei din Oradea. Concertul tenorului Andrea Bocelli a fost organizat de APTOR – Asociația pentru Promovarea Turismului din Oradea și Regiune Visit Oradea și de Primăria Oradea, reprezentând o ediție specială a festivalului Sounds of Oradea. APTOR: 4,5 milioane de euro din bugetul local. Bolojan a luat, Bolojan a dat Această asociație a fost răsfățată de Primăria Oradea cu un buget de 22.033.215 lei, sumă care a fost mărită în două rânduri, cu încă 800.000 de lei, până la sfârșitul anului 2024. De menționat că Asociația s-a ocupat ani la rând, de pe vremea mandatelor lui Bolojan ca primar, de promovarea imaginii orașului și, implicit, de imaginea edilului. Evenimentele organizate de Primăria Oradea au fost promovate intens în presa locală cu fonduri de la bugetul de stat, Ilie Bolojan cumpărându-și astfel liniștea și construindu-și liniștit legenda. Prin APTOR au fost derulate multe campanii, inclusiv în presa națională și cu ajutorul unor influenceri, care au consolidat, în timp, imaginea primarului Bolojan. Revenind la concertul de aproape 1 milion de euro, în documentul din care Gândul prezintă extrase în exclusivitate se pot observa și cifrele legate strict de festivalul Sounds of Oradea, care se ține, de regulă, la mijlocul lunii iunie. În 2024, festivalul avusese deja loc între 14-16 iunie. Deși concertul susținut de Andrea Bocelli a avut loc abia cinci luni mai târziu, a fost prezentat ca o ediție specială a festivalului Sounds of Oradea. Din documentul consultat de Gândul reiese că organizatorii își propuseseră să obțină 2,5 milioane de lei din vânzările de bilete și din sponsorizări. Biletele s-au vândut peste așteptări, însă sponsorizările nu au fost cele scontate, astfel încât suma veniturilor a fost cu 200.000 mai mică decât estimările APTOR, așa cum rezultă din rectificarea bugetului Asociației. Orădenii au plătit de două ori Evenimentul a costat 4,6 milioane de lei, din care 2,1 milioane de lei – potrivit informațiilor din presa locală – urmau să fie oferiți de APTOR. Cum veniturile din bilete și sponsorizări au fost cu 0,2 milioane de lei mai mici, APTOR a ajuns să plătească 2,3 milioane de lei. Bani proveniți din bugetul Primăriei Oradea. Asta înseamnă că orădenii care au venit să-l vadă pe Andrea Bocelli au plătit de două ori. O dată la casa de bilete și a doua oară la direcția de taxe locale, acolo unde banii obținuți din impozitele lor, mai exact 500.000 de euro, au fost folosiți pentru a finanța concertul. Aceștia măcar s-au bucurat de spectacolul faimosului tenor. Însă peste 150.000 de orădeni au plătit acest concert fără să știe, fără să participe, fără să vrea.
Ilie Bolojan, interviu pentru Bloomberg: Dacă nu intrăm pe o traiectorie stabilă, singurul rezultat posibil este unul foarte negativ
Premierul Ilie Bolojan a declarat joi, într-un interviu pentru Bloomberg News, că următoarele șase luni sunt considerate cruciale pentru ca Guvernul să impună o serie de măsuri radicale de austeritate, în ciuda nemulțumirii populației și a tensiunilor din cadrul coaliției de guvernare. „Riscul de incapacitate de plată este într-adevăr foarte mare după ani de deficite mari. Dacă nu intrăm pe o traiectorie stabilă, singurul rezultat posibil este unul foarte negativ”, este avertismentul lansat în timpul interviului. El a mai subliniat că „trebuie să luăm toate aceste reforme în succesiune rapidă” și că „dacă prima serie de măsuri fiscale nu este urmată de alte măsuri corective, vom ajunge din nou de unde am plecat”. Anul trecut, deficitul bugetar al României a crescut la peste 9% din PIB, cel mai mare în rândul statelor UE. Măsurile luate odată cu învestirea noului Guvern sunt incluse într-un pachet amplu de reduceri ale cheltuielilor și creșteri ale impozitelor, în încercarea de a reduce acest deficit sub 6% anul viitor. Bloomberg: Bolojan, „simbol al austerității” Publicația Bloomberg îl numește pe Bolojan „simbol al austerității” și scrie că acesta consideră că măsurile sunt necesare și pentru a preveni o eventuală retrogradare a ratingului suveran la nivelul de junk. În cadrul interviului pentru Bloomberg, Bolojan a subliniat că este important ca actuala coaliție de guvernare să rămână în picioare până în 2028, pentru că stabilitatea Guvernului reprezintă „singura soluție pentru a depăși următorul an și jumătate dificil și pentru a crea premisele unei redresări economice”. Evaluatorii de credit urmăresc, de asemenea, cu atenție situația din România. S&P Global Ratings a confirmat cel mai scăzut rating de investiții al țării, cu perspectivă negativă, în cadrul unei revizuiri neprogramate la sfârșitul lunii iulie. Fitch Ratings ar putea evalua România vineri, iar Moody’s Ratings ar urma să facă același lucru în septembrie. Bolojan apără mărirea TVA: Dacă nu am fi făcut asta, am fi avut un colaps total Bolojan a apărat decizia majorării TVA-ului și a reducerii fondurilor alocate consumului. Deși aceste măsuri vor duce la o încetinire economică, ele nu sunt nimic în comparație cu ceea ce s-ar fi putut întâmpla altfel. „Dacă nu am fi făcut acest lucru, în loc de o încetinire, am fi avut mai devreme sau mai târziu un colaps total”, a spus el în interviul acordat sursei citate.
Bolojan spune că România are nevoie de stabilitate politică: Orice fel de discuție despre alegeri anticipate nu are niciun fel de realism
„Făcând abstracție de calitatea mea de premier, unde ar putea fi considerat că sunt subiectiv, ceea ce vă pot spune este că România astăzi are nevoie de o stabilitate politică. Nu este problema că e guvernul cu premier Bolojan sau un alt premier, ci e nevoie de o stabilitate și de consecvență în luarea acestor măsuri. Prin urmare, cred că orice fel de discuție legată de alegeri anticipate nu are niciun fel de realism. Și asta o știu toți oamenii care înțeleg despre ce este vorba, pentru că România nu mai suportă alte crize politice artificiale”, a transmis prim-ministrul, la Digi24. El a adăugat că „am avut un an și jumătate de alegeri în care, în context preelectoral, s-au luat tot felul de decizii pe care le decontăm acum și dacă nu ne trezim și nu mergem într-o direcție normală, așa cum am spus, e doar o problemă de timp până lucrurile se vor complica”. „Lucrurile care se complică bugetar degenerează în complicații economice, ceea ce va afecta mult mai mult cetățenii țării noastre decât ceea ce se întâmplă astăzi, când știu că nu este o situație bună, dar este una tranzitorie și ne vine nota de plată la toți într-o formă sau alta pentru ceea ce s-a întâmplat anii trecuți. Deci nu cred că o astfel de soluție este realistă și fezabilă și România, cu un premier sau altul, astăzi are nevoie de stabilitate politică”, a subliniat Bolojan.
Pachetul 2 ține coaliția în blocaj / Bolojan: Ședințele nu s-au derulat în condiții normale
Pachetul 2 de măsuri întârzie să apară. Coaliția e pe pauză. Ilie Bolojan nu reușește să deblocheze discuțiile din coaliție, după ce PSD a anunțat că nu mai participă la întruniri până când Guvernul nu va adopta măsurile necesare. Premierul își pune încrederea în „responsabilitatea oamenilor politici”. „Zilele trecute, într-adevăr, a fost o situație în care comunicarea și ședințele coaliției nu s-au derulat în condiții normale. Așa cum v-am spus, eu am încredere în responsabilitatea oamenilor politici de decizie, care au decis să facă această coaliție pentru a scoate România din situația în care tot partidele, o bună parte, cel puțin PNL și PSD, care facem parte din această coaliție, avem o mare responsabilitate pentru tema asta”, spune Ilie Bolojan la Digi24. Luni, Sorin Grindeanu a anunțat că social-democrații se ridică de la masa coaliției, punând condiții pentru revenire. Eliminarea privilegiilor și discutarea rectificării bugetare cu menținerea programului Anghel Saligny sunt câteva dintre cerințele PSD, adoptate în unanimitate în reuniunea Biroului Permanent Național. Bolojan răspunde, tot la Digi24, că „nu este niciun fel de bucurie” pentru el adoptarea pachetului cerut de PSD. Totuși, crede se vor face „pași importanți” și că lucrurile se vor debloca în zilele următoare. „Cred că în zilele următoare lucrurile se vor debloca și vom putea să facem pași importanți pentru a adopta acest pachet. V-am spus, dacă nu adoptăm acest pachet, credeți-mă că nu este niciun fel de bucurie, nu e niciun fel de câștig să fii premierul României în într-o astfel de situație”, explică premierul. RECOMANDĂRILE AUTORULUI:
Financial Times: România se află în pragul unui colaps economic prin „măsurile de austeritate extrem de nepopulare”
„Măsurile de austeritate care au stârnit nemulțumire publică și au dus la căderi de guverne prin toată Europa în urmă cu peste un deceniu revin în România, unde responsabilii încearcă să aducă sub control un deficit-record.”, a precizat Financial Times despre situația actuală din țara noastră. De asemenea, publicația internațională a comentat și declarațiile ministrului de Finanțe Alexandru Nazare, cu privire la deficitul bugetului de stat. „„Firește că nu e ușor,” a declarat Nazare, adăugând că guvernul de coaliție e hotărât să adopte toate măsurile necesare. „Cu toții suntem pe deplin conștienți de situația actuală a bugetului.” Cu un deficit public de 9,3% din PIB, România a avut cel mai ridicat deficit din UE în 2024, cu mult peste pragul de 3% prevăzut de regulile fiscale ale blocului comunitar. Guvernul precedent a fost reticent să adopte orice măsuri de austeritate înaintea alegerilor de anul trecut. Măsurile de austeritate rămân extrem de nepopulare, dat fiind că țara a trecut printr-unul dintre cele mai dure seturi de reduceri de cheltuieli și măriri de impozite din Europa în contextul crizei datoriei suverane. În 2012 guvernul de la București a căzut din cauza unor proteste masive anti-austeritate — similar cu evenimente din Grecia, Portugalia și Irlanda. De data aceasta guvernul român încearcă să introducă măsurile treptat.”, a menționat Financial Times. Publicația a menționat și protestele care au avut loc în ultima perioadă în țara noastră, din cauza măsurilor de austeritate introduse de Guvern. „Cu toate acestea, sute de protestatari au ieșit pe străzile Bucureștiului și altor orașe în această vară, liderul partidului de extrema dreaptă AUR, George Simion, cerând alegeri anticipate și promițând să „refuze plata impozitelor” impuse de guvernul calificat de el drept „ilegitim”.”, scrie Financial Times. Este adusă în discuție și reforma pensiilor speciale, în contextul în care orice măriri de pensii și salarii au fost suspendate până în 2026. „Tăierea pensiilor speciale și a altor beneficii generoase pentru foștii responsabili guvernamentali, nici măcar nu au fost convenite încă”, scrie publicația. „Pachetul din 1 august include o mărire a cotei maxime a TVA-ului de la 19 la 21%, precum și accize mai mari. Orice măriri ale salariilor și pensiilor din sectorul public sunt suspendate până la finalul lui 2026. Însă măsurile mai dificile, precum restructurarea administrării companiilor de stat și tăierea pensiilor speciale și a altor beneficii generoase pentru foștii responsabili guvernamentali, nici măcar nu au fost convenite încă. Nazare a declarat că reforma planificată a pensiilor are drept scop „eliminarea privilegiilor speciale”, cum ar fi pensionarea anticipată pentru magistrați, care în prezent pot începe să primească pensie de pe la 45 de ani. „Aceste măsuri sunt esențiale pentru a asigura atât sustenabilitatea fiscală cât și echitatea”, a declarat ministrul. Fundamentele economice ale României rămân dificile: toate cele trei mari agenții de rating au retrogradat-o la numai o treaptă deasupra gradului la care investițiile nu rentează – ori staut „junk” – din cauza datoriei cu expansiune rapidă și a inflației apreciabile. PIB-ul a crescut cu numai 0,3% în al doilea trimestru, banca centrală avertizând că ritmul de creștere va încetini și mai mult, întrucât inflația o obligă să mențină rata de referință a dobânzii la 6,5%. Starea economică precară a fost agravată și mai mult de o criză politică care a durat luni întregi, după ce Curtea Constituțională a anulat în decembrie un scrutin prezidențial din cauza unor presupuse interferențe ale Rusiei.”, scrie publicația. „(USR), partid anti-sistem fondat de Dan, s-a opus deciziei de a i se organiza funeralii de stat primului președinte post-comunist al țării” „Noul guvern a preluat mandatul în iunie, după victoria președintelui pro-UE Nicușor Dan la repetarea alegerilor. Însă coaliția formată din patru partide rămâne fragilă, în contextul tensiunilor ridicate dintre parteneri. Un vicepremier a demisionat la începutul acestei săptămâni din cauza acuzațiilor de fraudă, în timp ce Uniunea Salvați România (USR), partid anti-sistem fondat de Dan, s-a opus deciziei de a i se organiza funeralii de stat primului președinte post-comunist al țării. Între timp, AUR, care s-a clasat pe locul doi la alegerile parlamentare din decembrie, a surclasat partidele de guvernare în sondajele de opinie, situându-se pe primul loc cu aproximativ 40%. AUR profită de nemulțumirea publicului față de scăderea nivelului de trai și pe percepția persistentă că politicienii caută doar să obțină putere pentru a se îmbogăți pe ei și pe amicii lor. Măsurile controversate care încă așteaptă aprobare – privind pensiile și reforma administrării companiilor de stat, un alt sector predispus la clientelism – sunt deosebit de urgente, deoarece reprezintă condiții de accesare a fondurilor de redresare post-pandemie ale UE, care trebuie utilizate până la sfârșitul anului viitor.”, menționează Financial Times. „Guvernul a recunoscut luna trecută că vor pierde aproape un sfert din aceste fonduri din totalul inițial de 28,5 miliarde de euro pe care trebuia să-l primească. Până acum România a accesat mai puțin de 10 miliarde de euro din acești bani. Nazare a declarat că partenerii de coaliție sunt perfect conștienți de miză. „Păstrarea fondurilor UE disponibile și utilizarea la maxim a oricăror alte fonduri europene […] nu reprezintă o chestiune de stânga sau de dreapta – e o opțiune strategică care stimulează dezvoltarea României”, a afirmat Nazare. Guvernul urmărește de asemenea să accelereze digitalizarea serviciilor publice, să amelioreze colectarea impozitelor și administrația locală și să ia în colimator agențiile de reglementare din sectoare precum energia sau telecomunicațiile pentru a reduce costurile și a mări transparența. Însă ministrul a recunoscut că această reformă și alte reforme dificile vor fi probabil implementate pe deplin abia spre sfârșitul mandatului actualului guvern, peste trei ani. Întrebat despre posibilele tensiuni interne care ar putea zădărnici aceste eforturi, Nazare a declarat: „Rămân optimist că această coaliție va continua să funcționeze coerent până când vom reuși să trecem cu bine peste această perioadă dificilă.” Costin Ciobanu, cercetător la Universitatea Aarhus din Danemarca, a afirmat că teama de a pierde alegerile e cea care va ține cel mai probabil coaliția unită — însă nu chiar pentru un mandat întreg. „AUR e aproape de 40%, iar membrii coaliției sunt fiecare