Trebuie să avem și aici o rânduială. Bolojan spune că Guvernul a luat decizia corectă de a organiza funeralii pentru Ion Iliescu
„Cred că și în astfel de situații, într-un limbaj simplu, trebuie să avem și aici o rânduială, dacă pot să spun așa, și acest tip de funeralii sunt o procedură care mie mi se pare standard pe care trebuie să o derulăm, pentru că un președinte, indiferent de persoana lui, este un om care a avut milioane de voturi în spate”, a spus Bolojan la Antena 3 CNN. El spune că nu am mai avut un astfel de deces în ultimii ani și trebuia gândită o procedură standard pentru astfel de situații și „am crezut că a face un lucru în formula în care este el reglementat, este un lucru bun și cred că cu această procedură se setează și pentru anii următori o organizare și pentru aceste evenimente”. El spune că Guvernul a luat o decizie bună. „În plus, în astfel de situații cred că e bine să păstrezi o atitudine normală, o atitudine decentă, este ca la o înmormântare în comunitatea ta, dacă ai un respect pentru defunct, pentru familia lui, te duci la înmormântare, dacă nu, îți vezi de treaba ta, dar nu trebuie neapărat să protestezi, să spunem, la poartă. E o chestiune de decență și de normalitate la aceste situații. Guvernul României a luat, cred eu, decizia corectă de a le organiza”, a mai spus șeful Executivului.
Ilie Bolojan, cu bătaie la USR, în cazul Iliescu: „Dacă ai un respect pentru defunct, te duci la înmormântare, dacă nu, îți vezi de treaba ta”
Ilie Bolojan acuză voalat atitudinea USR vis-a-vis de ceremoniile funerare ale lui Ion Iliescu. Premierul consideră că o atitudine formală, decentă, rânduită, fără emoții inutile în spațiul public ar fi fost de ajuns. „Dacă ai un respect pentru defunct, pentru familia lui, te duci la înmormântare, dacă nu, îți vezi de treaba ta, dar nu trebuie neapărat să să protestezi, să spunem, la poartă”, reproșează Bolojan manifestările USR. Cred că și în astfel de situații, într-un limbaj simplu, trebuie să avem și aici o rânduială, dacă pot să spun așa, și acest tip de de funeralii. Sunt o procedură, care mie mi se pare standard, pe care trebuie să o derulăm, pentru că un președinte le României, indiferent de de persoana lui, este un om care a avut milioane de voturi în spate, nu a mai avut un astfel de deces în acești ani și trebuia gândită o procedură standard pentru pentru astfel de situații. Moartea lui Iliescu, o premieră post-decembristă, crează un protocol standard pentru viitoarele evenimente similare. Și am crezut că a face un lucru în formula în care este el reglementat este un lucru bun și cred că cu această procedură se setează și pentru anii următori o organizare și pentru aceste evenimente. În plus, în astfel de situații cred că e bine să păstrezi o atitudine normala. Este ca o înmormântare la țară, dacă respecți răposatul, te duci, dacă nu, stai acasă, nu fluieri pe la poarta cimitirului, reiese din observațiile Premierului. O atitudine decentă este ca la o înmormântare în comunitatea ta, dacă ai un respect pentru defunct, pentru familia lui, te duci la înmormântare, dacă nu, îți vezi de treaba ta, dar nu trebuie neapărat să să protestezi, să spunem la poartă. Da, e o chestiune de de decență și de normalitate. Guvernul României a luat, cred eu, decizia corectă de a le organiza și asta asta trebuie să facem și asta am făcut, consideră Bolojan. Recomandarea autorului: Bolojan confirmă că banii din pensiile private vor fi retrași eșalonat: „Parlamentarii vor decide acest lucru”
Ilie Bolojan admite că majorarea IMPOZITELOR pe proprietate pentru va fi făcută de la 1 ianuarie 2026
O creștere de impozite pe proprietăți la persoanele fizice, datorită faptului că ele nu au fost calculate în funcție de valoare de piață, este posibilă de la 1 ianuarie, a spus duminică premierul Ilie Bolojan la Antena 3 CNN. Măsura face parte din pachetul doi al care vizează deficitul bugetar. Premierul a fost întrebat duminică seara la Antena 3 CNN dacă este adevărat că se are în vedere o creștere cu 70% a impozitelor locale actuale. „Este posibil ca acolo, unde într-o comună, de exemplu, nu s-au indexat impozitele de ani de zile, să se ajungă la astfel de majorare, exclusiv pentru persoanele fizice, pentru că pentru persoanele juridice calculele se fac după alte formule care țin cont de valoarea activului respectiv. Dar este posibil că în anumite situații să se întâmple și acest lucru”, a răspuns Ilie Bolojan, preia Mediafax Bolojan: „Deci, o creștere de impozite pe proprietăți la persoanele fizice, datorită faptului că ele nu au fost calculate în funcție de valoare de piață, este posibilă de la 1 ianuarie”. Șeful Guvernului spune că România nu mai are posibilitatea să direcționeze pentru autoritățile locale sau pentru alte categorii de cheltuieli sumele care au fost direcționate până acum, încheie premierul. Recomandarea autorului: Ilie Bolojan anunță CONCEDIERI și noi tăieri ale cheltuielilor: E foarte probabil să avem reduceri de personal
Bolojan clarifică proiectul privind plata pensiilor private: Guvernul nu ia niciun ban. Mi-ar fi mai simplu să mă spăl pe mâini
Premierul Ilie Bolojan susține că proiectul de lege a fost pregătit de Autoritatea de Supraveghere Financiară și a fost în transparență la Ministerul Muncii, „pentru că autoritatea nu are dreptul de a promova proiecte de legi”. El spune, la Antena 3 CNN, că banii care ajung la fondurile private de pensii nu sunt folosiți de Guvern: „Din acești bani nu ia niciun leu Guvernul României, și nici din banii care vor fi dați atunci când omul intră în pensie, nu va folosi deloc Guvernul României. Ce se propune prin această lege? Exact cum banii aceștia se colectează lună de lună, la fiecare salariu, și plata acestora, după ce intri în pensie, să se facă într-o manieră care, așa cum le spune și numele, să-ți asigure o sumă suplimentară la pensie. Și atunci, luând modelul din toate țările europene, și aici sunt niște date care nu pot fi contestate, ASF-ul a venit cu propunerea, că atunci când ajungi în această situație, să poți să scoți 25% din bani, dacă dorești. Iar diferența, să-i distribui pe următorii 10 ani”. Numărul oamenilor pensionați va crește după 2030, pentru că intră generația celor care au fost născuți în anii ’65-’75 Premierul susține că astfel se evită o situație, în care, în anii următori, după 2030, când numărul de oameni care intră în pensie va crește, pentru că intră generația celor care au fost născuți în anii 65-75, cu un vârf de nașteri, „să nu ne trezim cu niște retrageri bruște, care să strice practic toată componenta de pensii gestionate privat”. „Mie ca premier, mi-ar fi mult mai simplu să mă spăl pe mâini, să nu fac nimic, pentru că lucrurile se vor întâmpla din 2030 încolo, dar eu întotdeauna am crezut că atunci când în mandatul tău vine o problemă care trebuie rezolvată, trebuie să faci ceea ce trebuie, nu ceea ce sună neapărat bine. Și deci, e un proiect de lege, nu e o ordonanță de urgență, nu se stabilește ceva, deci e un proiect de lege pe care îl propune, nu este prin asumare, e un proiect de lege care se trimite la Parlament, parlamentarii vor decide acest lucru”, a mai declarat Bolojan.
Premierul Bolojan cere miniștrilor transparență totală. Declarațiile de avere, publice pe site-urile Guvernului și ministerelor
De asemenea, premierul face apel către membrii cabinetului să publice aceste documente şi pe paginile oficiale ale ministerelor pe care le conduc şi să încurajeze aplicarea aceleiaşi măsuri şi în cazul celorlalte persoane cu funcţii de demnitate publică din instituţiile respective. Potrivit unui comunicat al Guvernului, această solicitare a premierului vine în contextul angajamentului Guvernului pentru transparenţă şi integritate, asumat încă de la momentul învestirii de către Parlament. Deşi, prin Decizia Curţii Constituţionale nr. 297 din 29 mai 2025 s-a constatat că publicarea declaraţiilor de avere şi de interese, conform Legii nr. 176/2010, poate aduce atingere dreptului la viaţă intimă, familială şi privată, prim-ministrul Ilie Bolojan consideră că existenţa unei obligaţii morale şi politice prevalează în exercitarea unei funcţii publice. „Transparenţa în exercitarea funcţiei publice nu este doar o obligaţie legală, ci un principiu care stă la baza funcţionării acestui Guvern. Publicarea voluntară a declaraţiilor de avere şi de interese este un gest de responsabilitate în faţa cetăţenilor şi o dovadă de respect faţă de valorile democratice”, consideră premierul.
Proiect în dezbatere. Câte posturi la stat pot dispărea în urma aplicării PACHETULUI DOI Bolojan
Ministerul Dezvoltării a pus în consultare publică măsurile privind reforma administrației publice, care prevăd reducerea cu peste 6.000 de posturi la cabinetul demnitarilor din administrația centrală și locală, dar și noi reguli de evaluare a performanței și pentru ocuparea posturilor. Aceste prevederi vor fi incluse în noul pachet de măsuri pe care îl va adopta Guvernul Bolojan, preia hotnews. Proiectul de lege privind reforma administrației publice poate fi consultat AICI. Una dintre principalele măsuri pentru asigurarea cheltuirii eficiente a fondurilor publice este „reducerea cu unu a numărului de consilieri personali de la cabinetul demnitarului de la nivelul administrației publice centrale și reducerea numărului de consilieri de la nivelul administrației publice locale în funcție de numărul de locuitori ai fiecărei localități”. „Această măsură generează o reducere a numărului total de posturi la cabinetul demnitarilor din administrația centrală și locală de 6.060 de posturi, respectiv o reducere estimată a cheltuielilor salariale pe ultimele 4 luni ale anului 2025 de 193.920.000 lei și o economie anuală de 581.760.000 lei”, se arată în nota de fundamentare.la Măcel în eșalonul doi În prezent, la nivel național sunt prevăzute 10.126 de posturi pentru cabinetul demnitarului constituit la nivel central și local, precum și pentru cancelaria prefectului, conform OUG nr. 57/2019. „Numărul de posturi în cabinet la nivelul administrației publice centrale variază între 9 posturi la cabinetul prim-ministrului și 1 post la cabinetul subsecretarului de stat și asimilatul acestuia, iar la nivel local numărul de posturi la cabinetul primarului și al viceprimarului variază între 6 posturi la cabinetul primarului general al municipiului București și un post pentru cabinetul viceprimarului de comună, oraş şi municipiu”, se arată în document. Rolul acestora este de a sprijini demnitarii sau aleșii locali ori prefecții în elaborarea de documente, precum și gestionarea activităților curente. Meritocrație la stat Alte modificări din proiectul de lege vizează promovarea performanței și meritocrației în rândul angajaților din administrația publică, astfel: introducerea unui sistem de mandate limitate și de mobilitate orizontală/rotație, la nivelul înalților funcționari publici și a funcționarilor publici de conducere din administrația publică centrală. Acest sistem va fi diferențiat – obligatoriu sau voluntar – în funcție de sensibilitatea posturilor, consolidând astfel managementul performanței bazat pe competențe, ducând la reducerea/evitarea politizării funcției publice sau la menținerea în aceleași funcții, vulnerabile la acțiuni/influențe externe administrației publice (în domenii precum achiziții publice, resurse umane, control etc.). Astfel, măsura va contribui și la creșterea, pe această cale, a prestigiului funcției publice. În subsidiar se va urmări restrângerea numirilor pentru exercitarea cu caracter temporar a unor funcții publice de conducere la situațiile și perioadele în care respectivele posturi nu pot fi ocupate prin: recrutare, promovare, rotație sau transfer. Pentru funcțiile publice corespondente înalților funcționari publici și pentru funcțiile publice de conducere sensibile din administrația publică centrală se vor introduce prevederi privind a) exercitarea acestor funcții în baza unor mandate limitate; b) realizarea unor evaluări multianuale a performanțelor profesionale individuale, bazate pe evaluarea performanțelor de management, c) reglementarea unei noi forme de modificare a raporturilor de serviciu, respectiv mobilitatea prin rotație. Prin proiectul de lege se propune, de asemenea: introducerea normelor prin care să se reglementeze evaluarea performanțelor profesionale individuale ale funcționarilor publici pe bază de competențe. posibilitatea exercitării raportului de serviciu cu timp parțial, în alte situații limitative decât cele prevăzute la art. 378, prin reglementarea posibilității exercitării raportului de serviciu cu durata redusă a timpului de muncă la jumătate de normă la nivelul autorităților administrației publice locale, dacă atribuțiile. corespunzătoare postului pot fi realizate cu durată redusă a timpului de muncă la jumătate de normă. posibilitatea ca funcționarii publici definitivi numiți în funcții publice în baza unui raport de serviciu cu timp parțial să poată exercita un alt raport de serviciu cu timp parțial în cadrul unei alte autorități a administrației publice locale sau instituții publice subordonate, după caz, în măsura în care atribuțiile prevăzute în fișele de post aferente celor două funcții publice sunt similare. în mod corelativ, se reglementează că nu se află în situație de incompatibilitate funcționarii publici care exercită raporturi de serviciu cu timp parțial în cadrul autorităților administrației publice locale sau instituțiilor publice subordonate, după caz. Premierul Ilie Bolojan a anunțat că toate măsurile fiscale din pachetul 2 urmează să fie asumate în Parlament pentru asumarea răspunderii, într-o sesiune extraordinară a Legislativului. Guvernul condus de Ilie Bolojan și-a asumat deja răspunderea pentru primul pachet de măsuri fiscale, care urmează să intre în vigoare de la 1 august. Printre cele mai importante măsuri se numără creșterea TVA de la 19% la 21%, creșterea accizelor pentru alcool și băuturi alcoolice și introducerea CASS de 10% la pensiile care depășesc pragul de 3.000 de lei. Recomandarea autorului: IMPOZITELE locale pe terenuri și clădiri ar putea crește cu 70% din 2026. Bolojan anunță al doilea pachet fiscal
DOCUMENT. Avem pachetul doi de măsuri al guvernului Bolojan. 6000 de posturi eliminate, reduceri în poliția locală, mandatele limitate pentru funcțiile de conducere și măsuri împotriva celor ce nu plătesc amenzile și datoriile
Ministerul Dezvoltării a pus în transparenţă decizională propunerile care vizează reforma administrativă şi care vor face parte din următorul pachet de măsuri al Guvernului. Printre măsurile propuse se numără concedieri, eficientizarea administrației publice locale, precum și prevederi care constrâng cetățenii să-și plătească datoriile la stat sau amenzile. Potrivit proiectului de lege consultat, principalele măsuri includ: Eliminarea a peste 6.000 de posturi vacante sau ocupate din administrația publică centrală. Evaluări anuale și multianuale, în baza unor planuri de management și indicatori de performanță individuali. Reformarea sistemului de redevențe, cu 80% din venituri redirecționate către administrațiile locale (40% județene, 40% locale) și doar 20% la bugetul de stat; Clarificarea și extinderea bazei de impunere pentru impozitele pe clădiri, terenuri și mijloace de transport (inclusiv pentru construcții ilegale). Măsuri împotriva celor ce nu își achită amenziile și datoriile la stat. Ce cuprinde pachetul doi de măsuri aflat în transparență publică 1. Reducerea aparatului bugetar și a unor costuri Peste 6.000 de posturi vor fi eliminate din administrația publică centrală – 193,92 milioane lei pe ultimele 4 luni din 2025; 581,76 milioane lei la anul. Restructurarea va afecta în special funcțiile de conducere, reducând numărul acestora și raționalizând structura instituțională. Vor fi desființate funcții vacante și comasate servicii în ministere și agenții. Reducerea cu 20% a posturilor din instituțiile prefectului. Reducerea numărului de polițiști locali: măsura presupune asigurarea „unui post pentru fiecare 1.200 de locuitori pentru comune, oraşe, municipii, şi sectoare ale municipiului Bucureşti; un post pentru fiecare 6.500 de locuitori pentru judeţe, respectiv municipiul Bucureşti, iar (…) unităţile administrativ-teritoriale cu numărul locuitorilor mai mic de 4.500 nu pot înființa poliție locală decât dacă pot asigura din venituri proprii integral cheltuielile cuprinse în secțiunea de funcționare. În acest caz numărul este de maxim 3 polițiști locali”. Trecerea unor funcții publice la regim de jumătate de normă, pentru optimizarea costurilor și folosirea eficientă a resurselor umane. Funcționarii cu astfel de contracte pot lucra în două instituții diferite, dacă atribuțiile sunt compatibile. MDLPA preia spații excedentare de la RA-APPS pentru valorificare eficientă a patrimoniului public. Transferarea cheltuielilor centrelor militare către Ministerul Apărării pentru a scădea presiunea pe bugetele locale 2. Introducerea mandatelor limitate pentru funcțiile de conducere Mandatele funcțiilor de conducere vor putea fi reînnoite o singură dată, iar la finalizarea acestora, ocupanții vor fi evaluați și, în funcție de rezultat, redistribuiți în alte funcții sau eliberați din post. Persoanele cu calificativ insuficient la evaluarea multianuală vor putea fi demise pentru incompetență profesională. Funcțiile din categoria înalților funcționari publici vor fi ocupate pe bază de mandat de 3 ani, cu posibilitatea reînnoirii o singură dată. Funcțiile de conducere sensibile vor avea mandate de 5 ani, și acestea reînnoibile o singură dată. La finalul mandatului: Se face o evaluare multianuală a performanțelor. La finalul unui mandat, înalții funcționari și conducătorii de structuri vor fi relocați în alte posturi, în funcție de competențe. Se introduce o platformă de rotație națională pentru gestionarea acestei mobilități. Procesul de rotație este obligatoriu, iar selecția se face pe baza punctajelor din evaluări 3. Evaluare riguroasă pe bază de performanță Evaluări anuale și multianuale vor fi instituite pentru funcționarii de conducere. Evaluarea se va baza pe: Planuri de management cu obiective clare. Indicatori de performanță stabiliți pentru fiecare funcționar. Calificativele slabe pot duce la: Obligația de a urma cursuri de perfecționare. Mutarea în funcții inferioare sau demiterea pentru incompetență. 4 Reforma redevențelor și a veniturilor locale Veniturile din redevențe (exploatări de resurse, ape minerale, etc.) se împart: 40% la bugetul județului. 40% la bugetul local. 20% la bugetul de stat .Din 2026, aceste sume vor fi virate direct de Ministerul Finanțelor către UAT-uri. 5 Clarificarea și extinderea bazei de impunere pentru impozitele pe clădiri, terenuri și mijloace de transport (inclusiv pentru construcții ilegale). Majorarea impozitului cu 100% pentru clădirile construite fără autorizație pentru 5 ani. Introducerea cotelor adiționale pentru compensarea facilităților fiscale acordate. Publicarea listelor cu contribuabili fără restanțe – stimulent pentru conformare voluntară. 6 Permisul suspendat pentru neplata amenziilor și amezi ce cresc Potrivit proiectului pus dezbatere publică, se suspendă permisul de conducere dacă în termen de 90 de zile nu se achită amenzile: „Se reglementează faptul că deținătorii permiselor de conducere eliberate de autoritatea română nu pot conduce autovehicule, tractoare agricole/forestiere sau tramvaie pe drumurile publice dacă nu achită în termen de 90 de zile creanțele provenite din amenzi contravenționale.” Reducerea perioadei de suspendare a permisului va fi condiționată de plata amenzii: „Perioada de suspendare a dreptului de a conduce pentru contravenții poate fi redusă atunci când contravenientul prezintă dovada plății tuturor datoriilor către bugetul local al unității administrativ-teritoriale unde își are domiciliul, inclusiv plata amenzii pentru contravenția care a condus la suspendarea dreptului de a conduce.” Se adaugă reguli privind majorarea cuantumului amenzilor contravenționale în cazul neachitării lor la termenele inițiale: o majorare de 30% dacă amenda nu este plătită în 3 luni după termenul stabilit și o altă majorare de 30% dacă neachitarea continuă după 6 luni. Documentul Lege by BB
Premierul Bolojan, discuţii cu primarii de municipii despre reforma administrativă
„Suntem la jumătatea anului 2025 într-o situaţie dificilă, atât pe componenta de deficit bugetar, cât şi pe cea de investiţii aflate în derulare. Am început implementarea primului pachet de măsuri pentru reducerea cheltuielilor bugetare şi corectarea unor dezechilibre. Datele Ministerului Finanţelor ne arată că trebuie să continuăm această direcţie. Aşadar, pregătim cel de-al doilea pachet guvernamental care va cuprinde reforma administraţiei publice. Ţinta noastră este să reducem cheltuielile cu personalul din administraţia publică, să îmbunătăţim încasarea impozitelor locale, să creştem eficienţa serviciilor publice şi să continuăm descentralizarea”, a declarat premierul Ilie Bolojan. Reprezentanţii Guvernului şi cei ai AMR au analizat propunerile privind reforma impozitării proprietăţilor, angajament asumat de România prin PNRR, reducerea numărului de angajaţi din administraţia publică locală şi creşterea performanţei profesionale, activarea clauzei potrivit căreia bugetele de echilibrare a bugetelor locale se vor stabili proporţional cu nivelul de încasare a impozitelor. Consultările Guvernului cu reprezentanţii administraţiei publice locale vor continua în perioada următoare. Din partea Guvernului, împreună cu premierul Ilie Bolojan, la consultările de la Palatul Victoria, au mai participat viceprim-ministrul Tánczos Barna, ministrul Dezvoltării, Lucrărilor Publice şi Administraţiei, Cseke Attila-Zoltán, ministrul Muncii, Familiei, Tineretului şi Solidarităţii Sociale, Petre-Florin Manole, şi şeful Cancelariei Prim-Ministrului, Mihai Jurca.
Ministrul Justiției: Bolojan nu respinge etapizarea, dar vrea un ritm mai rapid spre 65 de ani
Întrebat la Antena 3 CNN despre aparenta opoziţie a premierului faţă de etapizarea reformei, care ar întinde procesul pe 25 de ani, Marinescu a clarificat poziţia lui Ilie Bolojan. „Nu cred că domnul prim-ministru nu are în vedere formula de etapizare pentru că ea s-a conturat ca fiind o certitudine a transferului către vârsta de 65 de ani”, a răspuns ministrul, precizând că premierul „poate vrea mai mult” decât patru luni pe an pentru a accelera procesul. Referitor la riscul ca magistraţii în vârstă să părăsească sistemul din cauza reformei, Marinescu a subliniat importanţa experienţei în justiţie: „E foarte mare nevoie de oamenii cu experienţă. Oamenii cu experienţă, 50 de ani, 60 de ani sunt foarte importanţi pentru sistemul de justiţie”. Întrebat dacă noua reformă nu va determina o avalanşă de pensionări anticipate, ministrul a recunoscut feedback-ul primit de la magistraţi: „Foarte mulţi mi-au spus aş fi rămas, dar faptul că se schimbă atât de des, se schimbă anual, practic, statutul nostru creează o insecuritate care nu mă încurajează să rămân în profesie”. Marinescu a argumentat că magistraţii cu experienţă „au echilibru, au un intelect dezvoltat prin pregătire profesională” şi că plecarea lor ar depopula sistemul de justiţie şi l-ar lipsi de eficacitatea necesară. Ministrul a susţinut că soluţia constă în adoptarea unei legi stabile, care să nu se mai schimbe anual, pentru a reda încrederea magistraţilor în carieră.
Legea Educației Bolojan a intrat în vigoare. Comasări de școli, creșteri de norme, tăieri de burse și clase, plata cu ora și degrevări de normă
Legea Boojan prevede creșterea normei didactice la învățământul preuniversitar cu 2-4 ore, tăierea burselor de reziliență și excelență pentru elevi, reducerea numărului de burse de merit cu mai mult de jumătate, reducerea fondului de burse pentru studenți, comasarea școlilor cu mai puțin de 500 de elevi, modificări privind plata cu ora sau degrevările directorilor și inspectorilor sunt printre măsurile din Educație prevăzute de Legea nr. 141/2025. „Legea Bolojan”, a fost publicată vineri noaptea, 25 iulie, la ora 21:20, în Monitorul Oficial, publică G4Media. Modificări în învățământul preuniversitar, în rezumatul G4Media. Comasările de școli vor avea loc după reguli care trebuie stabilite de Ministerul Educației până pe 9 august, cu o lună înainte de prima zi de școală. 900 de directori vor rămâne fără posturi, iar echipele de management la fel Crește numărul de elevi în clasă de la 1 septembrie 2025. Modificările se fac pentru toate clasele pe fiecare ciclu școlar: într-o clasă de liceu pot fi din nou 34 de elevi, față de 26 în prezent Fondul de burse al studenților este redus cu 40% de la 1 august, până în 2028. Reducerea la transportul cu trenul se acordă și în 2026 doar între domiciliu și facultate Modificări în învățământul preuniversitar Unitățile de învățământ de stat vor avea personalitate juridică doar dacă ating praguri mai mari de elevi și creșterea numărului maxim de elevi per clasă în învățământul preuniversitar, prin derogări de la normele actuale – +2-4 până la 6 elevi în fiecare clasă. Art. LIII. – Legea învăţământului preuniversitar nr. 198/2023, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 613 din 5 iulie 2023, cu modificările și completările ulterioare, se modifică și se completează după cum urmează: 1. La articolul 16, alineatul (1) se modifică și va avea următorul cuprins: ,,Art. 16. – (1) Unităţile de învăţământ de stat au personalitate juridică, dacă se organizează şi funcţionează, după caz, astfel: a) cu minimum 500 de elevi; b) cu minimum 500 de elevi, preşcolari şi/sau antepreşcolari; c) cu minimum 250 de preşcolari şi/sau antepreşcolari; d) cu minimum 200 de antepreşcolari; e) cu minimum 300 de elevi, în cazul unităţilor de învăţământ postliceal; f) cu minimum 50 de elevi sau minimum 50 de elevi şi/sau preşcolari, în cazul unităţilor de învăţământ special.” Citește articolul integral pe Edupedu.ro Citiți și: Profesorul Mircea Miclea, SEMNAL de alarmă, după măsurile anunțate de Guvernul Bolojan: „Sabotează educația” / „În curând, nu vom mai avea profesori”