Europarlamentar PNL: Guvernul Bolojan a mers în direcția corectă. Deficitul bugetar s-a redus
„De luni de zile, PSD și AUR au vorbit despre colaps economic, blocaje și dezastru bugetar. Datele oficiale spun însă altceva: deficitul a scăzut semnificativ, investițiile au crescut, iar economia a continuat să funcționeze și să se dezvolte”, susține Europarlamentarul PNL. Acesta a precizat că, potrivit datelor oficiale, deficitul bugetar s-a redus de la 56 miliarde lei la 24 miliarde lei. Investițiile publice au ajuns la 31 de miliarde de lei, iar peste 75% din investiții sunt finanțate din fonduri europene și PNRR. Buda a mai precizat că plățile pentru proiectele europene au crescut cu 34% față de anul trecut și susține că atât comerțul, cât și consumul continuă să crească. „În doar 10 luni, Guvernul Bolojan a demonstrat că poți reduce risipa și deficitul fără să oprești investițiile și fără să blochezi economia. Mai mult, absorbția fondurilor europene și implementarea proiectelor finanțate prin PNRR au accelerat”, scrie Europarlamentarul PNL. Afirmațiile lui Buda vin în contextul în care PSD a acuzat că reformele Guvernului Bolojan au dus România în recesiune tehnică, în luna februarie, când INS a înregistrat două trimestre consecutive de scădere a PIB-ului. Printre efectele amintite atunci de deputatul PSD, Mihai Fifor se numărau: comprimarea veniturilor bugetare, dar și prăbușirea consumului.
Ce le transmite Bolojan celor 6 milioane de români de peste graniţe
Premierul demis al României, Ilie Bolojan, a transmis un mesaj românilor de pretutindeni, în zi aniversară. Ziua Românilor de Pretutindeni este sărbătorită în fiecare an în ultima duminică din luna mai, conform Legii nr. 101/2015. „România trebuie să rămână aproape de cetățenii săi oriunde s-ar afla” transmite Ilie Bolojan celor aproape 6 milioane de români(5,7 milioane) care au ales să trăiască în afara graniţelor ţării. „De Ziua Românilor de Pretutindeni, le transmit tuturor românilor aflați peste hotare respectul și recunoștința mea pentru modul în care păstrează vie legătura cu România. Prin ceea ce faceți zi de zi, prin valorile pe care le transmiteți copiilor voștri și prin felul în care reprezentați țara noastră, contribuiți la imaginea și puterea comunității românești din întreaga lume. Știu că drumul departe de casă vine adesea cu sacrificii și încercări. Tocmai de aceea, România trebuie să rămână aproape de cetățenii săi oriunde s-ar afla, să îi asculte și să construiască punți reale de sprijin și colaborare. Vă mulțumesc pentru tot ceea ce faceți și pentru faptul că nu uitați niciodată de rădăcinile voastre. La mulți ani tuturor românilor de pretutindeni!” Sărbătoarea Zilei Românilor de Pretutindeni nu este una fixă. Aceasta se marchează mereu în ultima duminică a lunii mai, spre deosebire de formatul inițial din 2007, când era fixată pe 30 noiembrie. Instituția coordonatoare este Departamentul pentru Românii de Pretutindeni (DRP), care organizează anual evenimente dedicate acestei zile. cum ar fi festivaluri culturale, conferințe și întâlniri oficiale cu membrii diasporei. RECOMANDAREA AUTORULUI: De 1 Iunie, Palatul Cotroceni îşi deschide porţile pentru copii. Evenimentul cuprinde de la demonstraţii de dresaj şi pînă la „Bursa ideilor bune” Nadia Comăneci a fost sărbătorită la Oneşti şi de partenera lui Nicuşor Dan şi cei doi copii ai cuplului prezidenţial
Premierul Ilie Bolojan profită de scandalul cu drona din Galați ca să facă reclamă programului de înarmare SAFE
Premierul demis Ilie Bolojan a transmis un mesaj amplu după incidentul din noaptea trecută, când o dronă de proveniență rusească s-a prăbușit peste un bloc din Galați, provocând un incendiu și rănirea ușoară a două persoane. Bolojan spune că autoritățile au intervenit rapid, iar aliații României au fost informați imediat. „O nouă violare a spațiului aerian” Bolojan a condamnat incidentul și a pus accent pe contextul regional: „Această situație este inacceptabilă și reprezintă o nouă violare a spațiului aerian, generată de continuarea iresponsabilă și nejustificată a războiului dus de Rusia în Ucraina. Acest război continuă să afecteze securitatea României și a statelor de pe Flancul Estic.” Bolojan spune că a fost permanent în contact cu Miruță Premierul a explicat că a fost în legătură directă cu responsabilii din sistemul de apărare: „Am fost în contact cu ministrul Apărării și au fost luate imediat toate măsurile pentru protejarea populației, iar, în plan diplomatic, au fost informați aliații și partenerii României.” „Răspunsul apărării românești a fost limitat de nivelul dotării” ”Răspunsul apărării românești a fost limitat de nivelul dotării. Este încă o dovadă a importanței programului SAFE, prin care vom asigura o dotare completă antidronă a Armatei României. Contractul va fi semnat în următoarele ore. În câteva luni va începe livrarea capabilităților antidronă”, a transmis Bolojan. Bolojan amintește cât de important este programul SAFE Premierul a subliniat importanța programului european de securitate: „Întărirea securității naționale, pentru a asigura protecția cetățenilor noștri, trebuie să rămână prioritatea absolută pentru autoritățile și forțele politice din România. Acesta este obiectivul pe care l-am urmărit inclusiv prin programul SAFE al UE, însă este clar că toate eforturile și acțiunile noastre trebuie accelerate.” El a adăugat că „este încă o dovadă a importanței programului SAFE, prin care vom asigura o dotare completă antidronă a Armatei României. Contractul va fi semnat în următoarele ore. În câteva luni va începe livrarea capabilităților antidronă.” Bolojan a făcut și o referire la dificultățile din procesul de modernizare: „De aceea am depus atât de mult efort pentru a duce la bun sfârșit acest program, în pofida piedicilor iresponsabile, de toate felurile, puse de cei care ignoră, nu înțeleg sau nu sunt deranjați de pericolul pe care îl reprezintă Rusia.” Premierul a încheiat mesajul cu un apel la concentrare pe securitate: „Trebuie să ne concentrăm eforturile pentru a ne proteja cetățenii de astfel de pericole și pentru a consolida apărarea țării noastre.”
Bolojan, după analiza investițiilor din Energie: Vom modifica indicatorii de performanță pentru companiile care nu îşi realizează investiţiile
Premierul interimar Ilie Bolojan a afirmat miercuri, prin intermediul unei postări pe pagina sa de Facebook, că investițiile de miliarde de euro din sectorul energetic avansează cu mari întârzieri, deși finanțarea este deja asigurată prin Fondul de Modernizare. El a subliniat că reducerea prețului energiei electrice depinde de accelerarea investițiilor în producție, stocare și modernizarea rețelelor energetice. „Creșterea prețurilor la energie în ultimii ani, dincolo de costul suplimentar pus pe bugetul familiilor, a afectat competitivitatea firmelor românești. Industriile cu valoare adăugată mai mică sau cele în care energia are o pondere mai mare în costurile totale au avut de suferit. Acest lucru se vede în scăderea producției industriale din ultimii cinci ani. Pentru a ne redresa economic, scăderea prețului energiei electrice este o condiție de bază. Vom reduce prețul energiei doar odată cu realizarea investițiilor în producția de energie, în stocare și în modernizarea rețelelor, precum și prin eliminarea întârzierilor la investițiile pentru care avem deja finanțarea asigurată”, a scris Bolojan pe Facebook. Implementarea proiectelor, întârziată Potrivit acestuia, România are aprobate investiții nerambursabile de aproximativ 12 miliarde de euro prin Fondul de Modernizare, iar 7,7 miliarde de euro din acești bani sunt destinați sectorului energetic. Cu toate acestea, implementarea proiectelor este întârziată. „Cea mai mare finanțare o avem prin Fondul de Modernizare. România beneficiază de transferuri provenite din certificatele de emisii de gaze cu efect de seră. Sumele pot fi folosite doar pentru investiții în energie regenerabilă, eficiență energetică și modernizarea rețelelor. Din acest fond avem investiții aprobate, nerambursabile, de 12 miliarde de euro. Din această sumă, 7,7 miliarde de euro sunt alocate energiei, iar 2,7 miliarde de euro proiectelor de eficiență în transporturi etc. Fondurile sunt transferate, banii sunt în conturi, dar investițiile se realizează cu mare greutate. În afara complexității proiectelor și a întârzierilor legate de programe, evaluarea proiectelor și plăți, nefolosirea fondurilor este cauzată și de nerealizarea investițiilor alocate marilor companii de stat din domeniul energiei. Acestea au avut, în ultimii ani, un grad foarte scăzut de realizare a investițiilor, afectând dezvoltarea noilor capacități de producție și a rețelelor energetice”, a explicat Bolojan. Premierul, care este și ministru interimar la Energie, a subliniat că una dintre cauze este lipsa unor criterii de performanță clare pentru conducerile companiilor de stat din energie. „Această situație există deoarece, în contractele de mandat ale celor care conduc aceste companii, nu sunt incluși indicatori care să lege evaluarea lor de realizarea investițiilor, de utilizarea fondurilor disponibile și de respectarea termenelor asumate. (…) Nu mai putem continua în acest fel. Nu este normal să deții funcții de conducere în companii de stat de tip monopolist, să ai câștiguri mari, fără ca acestea să fie condiționate de realizări și performanță”, a spus Bolojan. Care este situația investițiilor finanțate din Fondul de Modernizare El a analizat situația investițiilor finanțate din Fondul de Modernizare, care trebuie finalizate cel târziu în 2030, și a subliniat stadiul redus al acestora, oferind câteva exemple. La Complexul Energetic Oltenia, unde sunt aprobate 11 investiții de aproape 900 de milioane de euro pentru parcuri fotovoltaice și centrale pe gaz, lucrările decontate reprezintă sub 10% din valoarea proiectelor. Bolojan a avertizat că există „un risc mare ca centralele pe gaz să nu fie finalizate”. În cazul Transelectrica, compania are contracte de peste 530 de milioane de euro pentru linii electrice și interconexiuni, însă după patru ani au fost decontate lucrări de sub 4% din valoarea totală. Totodată, la ELCEN București, proiectele de modernizare a CET-urilor din Capitală, în valoare de peste 360 de milioane de euro, sunt încă în faza de licitație, fără sume decontate până în prezent. „Am convenit cu responsabilii din Energie să lucrăm la modificarea indicatorilor de performanță pentru toate companiile care nu își realizează investițiile. Nu mai putem accepta doar indicatori formali, de tipul unor obligații legale, cum ar fi elaborarea la timp a bugetului de venituri și cheltuieli. Performanța în companiile din energie este o condiție necesară pentru reducerea prețurilor la energie în economia României”, a conchis Bolojan.
Bolojan: Pentru a ne redresa economic, scăderea prețului energiei electrice este o condiție de bază. %
Scăderea prețului energiei electrice este o condiție de bază pentru redresarea economică, postează premierul interimat Ilie Bolojan. Creșterea prețurilor la energie în ultimii ani, dincolo de costul suplimentar pus pe bugetul familiilor, a afectat competitivitatea firmelor românești. Industriile cu valoare adăugată mai mică sau cele în care energia are o pondere mai mare în costurile totale au avut de suferit, recunoaște Bolojan. Acest lucru se vede în scăderea producției industriale din ultimii cinci ani subliniază Bolojan. Soluția lui Bolojan Pentru a ne redresa economic, scăderea preț este esențială, susține premierul. Costul energiei electrice este o condiție de bază. Vom reduce prețul energiei doar odată cu realizarea investițiilor în producția de energie, în stocare și în modernizarea rețelelor, precum și prin eliminarea întârzierilor la investițiile pentru care avem deja finanțarea asigurată. Cea mai mare finanțare o avem prin Fondul de Modernizare. România beneficiază de transferuri provenite din certificatele de emisii de gaze cu efect de seră. Sumele pot fi folosite doar pentru investiții în energie regenerabilă, eficiență energetică și modernizarea rețelelor. Din acest fond avem investiții aprobate, nerambursabile, de 12 miliarde de euro. Din această sumă, 7,7 miliarde de euro sunt alocate energiei, iar 2,7 miliarde de euro proiectelor de eficiență în transporturi etc. Fondurile sunt transferate, banii sunt în conturi, dar investițiile se realizează cu mare greutate. Investițiile alocate marilor companii de stat din domeniul energiei sunt cheia În afara complexității proiectelor și a întârzierilor legate de programe, evaluarea proiectelor și plăți, nefolosirea fondurilor este cauzată și de nerealizarea investițiilor alocate marilor companii de stat din domeniul energiei. Acestea au avut, în ultimii ani, un grad foarte scăzut de realizare a investițiilor, afectând dezvoltarea noilor capacități de producție și a rețelelor energetice. Această situație există deoarece, în contractele de mandat ale celor care conduc aceste companii, nu sunt incluși indicatori care să lege evaluarea lor de realizarea investițiilor, de utilizarea fondurilor disponibile și de respectarea termenelor asumate. Am analizat ieri, spre exemplu, situația investițiilor finanțate din Fondul de Modernizare, care trebuie finalizate cel târziu în 2030. Cu pixul pe FB Spre exemplificare, aveți mai jos gradul de realizare a investițiilor, de aproape 2 miliarde de euro, pentru trei companii, explică Bolojan pe FB: Complexul Energetic Oltenia are 11 investiții aprobate, în valoare de aproape 900 de milioane de euro, dintre care nouă au fost semnate în vara anului 2023 și două în 2024: parcuri fotovoltaice și centrale pe gaz. Lucrările decontate în toți acești ani reprezintă sub 10%, existând un risc mare ca centralele pe gaz să nu fie finalizate. Nefinalizarea acestora ne creează probleme serioase în îndeplinirea jaloanelor privind decarbonizarea și poate duce la pierderea fondurilor europene. Transelectrica are 11 contracte, în valoare totală de peste 530 de milioane de euro, nouă dintre ele semnate încă din toamna anului 2022: linii electrice noi, interconexiuni și retehnologizări de stații. Până acum, după patru ani, s-au decontat lucrări de aproape 20 de milioane de euro, adică sub 4%. Întârzierea asigurării accesului la rețele electrice și la interconexiuni generează pierderi pentru producători și distorsiuni în piața de energie. ELCEN București are trei contracte pentru modernizarea CET-urilor din București, semnate în toamna anului 2024, în valoare totală de peste 360 de milioane de euro. Cele trei proiecte sunt absolut necesare pentru asigurarea încălzirii locuințelor din Capitală. Din păcate, nu s-a decontat nimic până acum, proiectele fiind încă în licitație. Având în vedere uzura centralelor vechi, există oricând riscul apariției unor avarii și al întreruperii încălzirii. Nu mai putem continua în acest fel. Nu este normal să deții funcții de conducere în companii de stat de tip monopolist, să ai câștiguri mari, fără ca acestea să fie condiționate de realizări și performanță. Modificarea indicatorilor de performanță pentru toate companiile care nu își realizează investițiile Am convenit cu responsabilii din Energie să lucrăm la modificarea indicatorilor de performanță pentru toate companiile care nu își realizează investițiile. Nu mai putem accepta doar indicatori formali, de tipul unor obligații legale, cum ar fi elaborarea la timp a bugetului de venituri și cheltuieli. Performanța în companiile din energie este o condiție necesară pentru reducerea prețurilor la energie în economia României, afirmă Ilie Bolojan. Recomandarea autorului: Ilie Bolojan, detalii despre contractul de lobby de 565.000 de dolari pe lună pentru Nicușor Dan: a fost decis în coaliție, votat în CSAT prin corespondență
Justiția respinge legea salarizării a Guvernului Bolojan. CSM: „soluțiile sunt absurde, subminează definitiv sistemul judiciar”
În cursul zilei de 25 mai 2026, a fost publicat Proiectul de Lege privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice. Consiliul Superior al Magistraturii demontează proiectul și acuză Guvernul Ilie Bolojan: CSM: „Prevederile proiectului de lege vor submina definitiv funcţionarea Justiţiei” „Prevederile proiectului de lege, prin conţinutul lor concret şi efectele pe care le vor produce în privinţa drepturilor salariale şi de natură salarială ale magistraţilor, subminează poziţia constituţională a puterii judecătoreşti ca putere în statul român, iar nu doar independenţa acesteia din punct de vedere financiar. Este în afara echilibrului constituţional între puterile statului ca un proiect de lege să se fundamenteze pe aprecierea executivului cu privire la legalitatea şi temeinicia unor hotărâri judecătoreşti definitive, pronunţate cu privire la drepturile salariale ale magistraţilor. O astfel de conduită încalcă independenţa justiţiei şi forţa obligatorie a hotărârilor judecătoreşti definitive, plasându-se în afara unei atitudini democratice şi responsabile a factorilor politici, care trebuie să caracterizeze statul de drept”, consideră CSM. CSM: „Proiectul de lege cuprinde soluţii normative absurde” CSM susține că noua lege diminuează din nou veniturile Justiției: „Proiectul de act normativ cuprinde prevederi care diminuează cu mult veniturile magistraţilor şi le plasează cu mult sub un nivel de venit corespunzător responsabilităților publice ale judecătorilor și procurorilor. Se urmărește o scădere drastică a veniturilor magistraţilor, introducându-se o noţiune ambiguă şi lipsită de previzibilitate, respectiv « diferenţa salarială tranzitorie » ca drept salarial individual suplimentar salariului lunar, cu privire la care nu se precizează nici ce natură are, şi nici dacă va intra în calculul drepturilor aferente la momentul pensionării, generând astfel în mod mascat inclusiv o nouă diminuare a pensiei de serviciu. Mai mult decât atât, astfel cum rezultă din cuprinsul art. 7 din proiectul de lege, acest mecanism salarial compensatoriu aplicat pentru o perioadă tranzitorie de 5 ani este afectat de vicii de constituţionalitate. Cu titlu de exemplu, în cazul promovării la o instanță sau un parchet de nivel superior, consecința absurdă va fi scăderea drastică a drepturilor salariale. Aceeași va fi consecința și în cazul în care personalul va trece într-o treaptă superioară de vechime. Este evident că nu poate fi acceptată afectarea drepturilor deja câştigate de magistraţi ca urmare a atingerii pragurilor de vechime în profesie sau a promovării concursurilor în grad profesional în acord cu legislaţia în vigoare la momentul dobândirii acestora. Într-o manieră similară, venitul unui magistrat care va intra în profesie după adoptarea legii se va situa la un nivel absolut de neacceptat, cu mult redus în raport de cel al colegilor care și-au început cariera cu doar un an înainte”. CSM: „Proiectul de lege va destabiliza iremediabil situaţia resursei umane din sistemul judiciar” „Adoptarea proiectului de lege în forma prezentată va conduce la o destabilizare fără precedent a resursei umane din sistemul judiciar, atât prin aceea că generează premisele unor plecări masive din cadrul corpului magistraţilor, pe fondul modificărilor succesive ale statutului profesional din ultimii ani şi al volumului de activitate foarte mare generat de deficitul de judecători şi procurori nemaiîntâlnit până la acest moment, cât şi în ceea ce priveşte atractivitatea profesiilor de judecător şi procuror pentru noile generaţii de profesionişti ai dreptului. Consiliul Superior al Magistraturii transmite cu fermitate celorlalte puteri în stat că astfel de prevederi nu pot fi adoptate în forma propusă, fără a afecta iremediabil justiţia ca putere în statul român şi ca serviciu public pentru cetăţeni, destabilizând-o din nou şi subminându-i poziţia constituţională. Consiliul Superior al Magistraturii, în acord cu poziţia întregului corp profesional al magistraţilor, va utiliza toate instrumentele legale derivate din poziţia constituţională de garant al independenţei justiţiei pentru a salvargda autoritatea puterii judecătoreşti, coordonându-se în permanenţă cu sistemul judiciar pentru măsuri viitoare”, susține CSM. Încă de la prezentarea proiectului, mai mulți magistrați, printre care și judecătorul Alin Bodnar, soțul consilierei lui Ilie Bolojan, au susținut că „proiectul noii legi a salarizării este inacceptabil”.
(DOCUMENT) Soțul consilierei lui Ilie Bolojan critică legea salarizării a lui Bolojan: Proiectul este inacceptabil
Judecătorul Alin Bodnar, soțul consilierei lui Ilie Bolojan, Bianca-Teodora Firezar, scrie că „orice reducere a remumerației magistraților poate fi făcută doar în contextul unor reduceri generale a salariilor funcționarilor publici, ceea ce nu este cazul în noua lege a salarizării, conform căruia multe salarii sunt majorate substanțial. Magistratul spune că, potrivit CJUE, nivelul remunerației judecătorilor trebuie să fie suficient de ridicat, în contextul socio-economic, pentru a le oferi magistraților independență economică certă, de natură să îi protejeze împotriva riscului de eventuale intervenții sau presiuni exterioare care le-ar putea dăuna neutralității deciziilor pe care trebuie să le ia. Judecător la Tribunalul București, Alin Bodnar susține că un magistrat cu grad de tribunal 12 ani vechime va ajunge la un total de 23.567 brut și un net de 13.787 lei, mai mic față de cel de 15.554 lei net de acum. „Curtea de Justiţie a Uniunii Europene a stabilit prin Hotărârea din 7 februarie 2019, Escribano Vindel, C 49/18, punctele 70, 71 și 73, că nivelul remunerației judecătorilor trebuie să fie suficient de ridicat, având în vedere contextul socio-economic al statului membru în cauză, pentru a le conferi acestora o independență economică certă, de natură să îi protejeze împotriva riscului ca eventuale intervenții sau presiuni exterioare să poată dăuna neutralității deciziilor pe care trebuie să le ia. Exemplu grad de tribunal 12 ani vechime. 4.85*4100=19.885 lei. Care se majorează cu 7.5% la gradația 1, cu 5% la gradația 2 și cu încă 5% la gradația 3. Iese un total de 23.567 lei brut și un net de 13.787 lei fata de 15.554 lei net acum”, scrie judecătorul Bodnar. Judecătorul Alin Bodnar este căsătorit cu Bianca-Teodora Firezar, consiliera lui Ilie Bolojan de la Palatul Cotroceni, adusă de la Oradea, când acesta era președinte interimar. Judecătorul Alin Bodnar de la Tribunalul București, secretarul general al Forumului Judecătorilor din România a fost și printre cei 800 de foști si actuali magistrați care au semnat lista de susținere după reportajul Recorder (link Gândul)
Crin Antonescu atacă dur conducerea PNL: Orban a fost bun până n-a mai fost. Azi parcă nici Cîțu nu a existat
Declarațiile au fost făcute la Antena 3 CNN, în urma unei postări publicate de Antonescu pe Facebook. Fostul lider PNL a spus că a mai văzut astfel de schimbări bruște de poziție în partid și că actualele atacuri la adresa fostelor conduceri sunt „stupefiante”. „Am văzut cum domnul Orban a fost bun până n-a mai fost bun. Am văzut cum domnul Cîțu a fost ales cu entuziasm și foarte repede astăzi parcă nici n-ar mai exista”, a declarat Antonescu. El a criticat și modul în care liberalii vorbesc acum despre fostul președinte al Senatului și fostul premier Nicolae Ciucă. „Modul în care se vorbește astăzi de către oameni ai PNL-ului, despre domnul Nicolae Ciucă sau despre perioada respectivă, pentru mine este stupefiant”, a spus fostul lider liberal. Crin Antonescu a afirmat că schimbările de poziție din partid au loc la foarte scurt timp după susținerea publică acordată foștilor lideri. „Lucrurile nu s-au întâmplat acum 20 de ani. S-au întâmplat acum un an, un an și jumătate”, a afirmat acesta. Antonescu a respins și criticile primite după mesajul publicat pe Facebook. Antonescu a spus că nu a avut niciun rol în perioada administrației Iohannis și că nu a beneficiat politic de pe urma acesteia. „Nu eu am avut vreo legătură, cu atât mai puțin ceva de obținut, în toată această perioadă”, a declarat el. „O ședință de exorcizare” În intervenția de la Antena 3, Antonescu i-a criticat direct pe unii lideri ai partidului pentru declarațiile recente privind fostele conduceri ale PNL. El a vorbit inclusiv despre europarlamentarul Dan Motreanu și despre faptul că liberalii vechi ar trebui să reacționeze la atacurile interne. „Cum nu-l iau de guler pe domnul Tănasă să-i spună: dumneavoastră cine sunteți? Ce credeți că este aici? Este un partid care face 151 de ani”, a spus Antonescu. Fostul lider liberal a comparat atmosfera din partid cu o „ședință de exorcizare” și a criticat apelurile privind eliminarea unor membri din formațiune. Declarațiile vin într-un moment tensionat pentru PNL, după dezbaterile interne privind responsabilitatea pentru rezultatele electorale și pentru perioada guvernărilor susținute de partid în ultimii ani.
Bolojan anunță mobilizare totală: Nu ne permitem să pierdem bani
Bolojan a explicat că există în derulare peste 15.000 de proiecte în administrațiile publice din România. Cele care pot fi terminate până la 31 august trebuie să rămână pe componenta de grant. Un proiect finalizat în proporție de 90%, dar rămas pe grant fără a fi terminat la termen, atrage pierderea integrală a sumei alocate. Proiectele care nu pot fi finalizate la timp urmează să fie transferate pe componenta de împrumut. În acest caz, România pierde doar suma aferentă lucrărilor nerealizate, diferența urmând să fie acoperită din bugetul național sau local. Ce trebuie să facă primăriile în primele trei zile ale săptămânii Premierul a cerut ca, pentru toate lucrările cu risc de nefinalizare, să fie întocmite note de constatare de către supervizori sau diriginți de șantier. Constructorii trebuie să prezinte angajamente ferme cu grafice de lucrări care să garanteze finalizarea până la 31 august. Termenul pentru această procedură este primele trei zile ale săptămânii viitoare. Jaloane pe care România nu le poate îndeplini Un alt punct sensibil al negocierilor cu Bruxellesul vizează jaloanele asumate și neîndeplinite. Bolojan a dat exemplul vitezei pe calea ferată. Angajamentul de reducere a întârzierilor nu a fost îndeplinit. Motivele: lucrări nefinalizate și lipsă de locomotive noi. Guvernul negociază cu Comisia Europeană coborârea acestor standarde pentru a nu bloca absorbția. Nouă legi care condiționează 7,5 miliarde de euro Bolojan a anunțat că toate ministerele vor depune săptămâna viitoare în Parlament proiecte de lege esențiale pentru deblocarea a peste 7,5 miliarde de euro. Guvernul nu mai are competența legală de a adopta ordonanțe, astfel că procedura parlamentară devine singura cale. Premierul a apelat la partidele politice să susțină adoptarea acestor legi până la sfârșitul lunii iunie, pentru ca tragerile din fonduri să poată fi făcute în iulie-august. Bolojan a reamintit că România are în 2026 cel mai mare buget de investiții, reprezentând 8% din PIB – fonduri europene și naționale combinate.
Zombie politic și administrativ”: Câciu, atac dur la Bolojan după datele economice din Dolj și Bihor
Câciu afirmă că județul Dolj înregistrează creștere a producției industriale în condițiile în care, la nivel național, aceasta scade. Excedentul comercial al județului ar fi susținut de exporturi legate de producția industrială locală. Fostul ministru adaugă că Doljul ocupă locul 1 la absorbția fondurilor europene și la proiecte în implementare. Foto: Adrian Câciu / Facebook Investițiile invocate de Câciu Pe lista realizărilor enumerate se află drumul expres Craiova-Pitești, dat în folosință, aeroportul Craiova – prezentat ca al doilea ca importanță după Henri Coandă – și spitalul regional din Craiova, aflat la jumătatea construcției. Câciu atribuie aceste rezultate echipei PSD locale: președintele CJ Cosmin Vasile și primarul Lia Olguța Vasilescu. Atacul la adresa lui Bolojan Câciu îl ironizează pe premierul Bolojan, pe care îl numește „Ilie Sărăcie” și „zombie politic și administrativ”. Argumentul: Bihorul ar avea producție industrială în scădere, deficit comercial și salarii mai mici decât Doljul. Foto: Adrian Câciu / Facebook „Dacă ți se scot perfuziile de la București, rămâi ceea ce ești”, scrie social-democratul. Episodul cu Universitatea Craiova Fostul ministru a adăugat o notă despre câștigarea campionatului de către Universitatea Craiova. A acuzat că reprezentanți PNL și USR s-au fotografiat la festivități după ce, jumătate de an, criticaseră echipa și primăria pentru investițiile în stadion.