Angajații SNGN ROMGAZ SA vor beneficia de o majorare salarială de 6,5% începând cu 1 iunie 2026.
Angajații SNGN ROMGAZ SA vor beneficia de o majorare salarială de 6,5% începând cu 1 iunie 2026. Decizia afost luată astăzi de Guvern în condițiile în care compania derulează în 2026 cel mai mare program de investiții din istoria societății, de aproximativ 5,6 miliarde lei. Romgaz a anunțat miercuri că a ajuns la un acord de principiu cu Azomureș privind principalii termeni comerciali ai tranzacției de preluare a activității operaționale a combinatului chimic. Acesta va fi efectuat prin transfer de afacere. Finalizarea negocierilor este estimată până la sfârșitul lunii. „SNGN Romgaz SA informează acționarii și investitorii că, în urma negocierilor purtate cu reprezentanții S.C. Azomureș S.A., părțile au ajuns la un acord de principiu cu privire la principalii termeni comerciali ai tranzacției. Acesta are ca obiect preluarea de către Romgaz a activității operaționale Azomureș. Acesta de va face prin transfer de afacere (Transfer of a Going Concern). Decizia de majorare a salariilor angajaților ROMGAZ cu 6,5% a fost luată printr-un Memorandum adoptat în ședința de astăzi a Guvernului Are în vedere rolul strategic al Romgaz în asigurarea securității aprovizionării cu gaze naturale a României și contribuția sa la stabilitatea pieței de gaze naturale la nivel național. În acest context, nevoia de menținere a stabilității și motivării resursei umane reprezintă o condiție esențială pentru realizarea obiectivelor operaționale și investiționale asumate de companie. Măsura are un caracter prudent și justificată. Este orientată către reducerea riscului de migrare a personalului calificat către companii concurente, într-un context de presiune crescută pe piața forței de muncă specializate. Memorandumul aprobat de Guvern. Recomandarea autorului: Romgaz preia Azomureș. Singurul combinat de îngrășăminte din România va fi revitalizat prin transfer de afacere
Performanța Bolojan. România și Germania, singurele state europene unde consumul scade
Doar România și Germania sunt singurele state din UE în care a scăzut consumul. Conform datelor publicate de Oficiul European pentru Statistică (Eurostat) volumul comerțului cu amănuntul a crescut cu 1,9% în Uniunea Europeană și cu 1,2% în zona euro, în martie, comparativ cu perioada similară din 2025. În rândul statelor membre UE pentru care sunt disponibile datele, cea mai mare creștere a volumului comerțului cu amănuntul în martie, comparativ cu perioada similară din 2025, s-a înregistrat în Bulgaria (12,4%), Ungaria (8,2%) și Malta (7,5%), conform Profit.ro. Băutura și tutunul pe plus, combustbilii pe minus În UE, vânzările de alimente, băuturi și tutun au crescut cu 1%, cele de produse non-alimentare cu 3,1%, în timp ce vânzările de combustibili auto au scăzut cu 0,1%. Singurele scăderi au fost în România (minus 2,3%) și Germania (minus 2%), scrie Agerpres. În martie, comparativ cu luna precedentă, volumul comerțului cu amănuntul a crescut cu 0,3% în Uniunea Europeană și a scăzut cu 0,1% în zona euro, după ce în februarie s-a înregistrat un declin de 0,5% în UE și și d 0,3% în zona euro. În martie, comparativ cu luna precedentă, volumul comerțului cu amănuntul a crescut cu 0,3% în Uniunea Europeană și a scăzut cu 0,1% în zona euro. Asta după ce în februarie s-a înregistrat un declin de 0,5% în UE și și d 0,3% în zona euro. În UE, vânzările de alimente, băuturi și tutun au scăzut cu 0,1%, cele de combustibili auto cu 0,8%, iar cele de produse non-alimentare au crescut cu 1%. În martie, comparativ cu luna precedentă, cea mai mare creștere a volumului comerțului cu amănuntul în rândul statelor membre s-a înregistrat în Slovenia (4,%), Luxemburg (4%) și Belgia (3,6%). Singurele scăderi au fost în Germania (minus 2,1%), Italia și Letonia (ambele cu minus 0,1%). România a înregistrat un avans de 2,6% în martie, după o creștere de 0,5% în februarie. Conform datelor publicate de INS, în România, în martie 2026 vs martie 2025, volumul afacerilor din comerțul cu amănuntul (cu excepția comerțului cu autovehicule și motociclete) s-a micșorat cu 2,3%. Aceasta ca urmare a rezultatelor din vânzările de produse nealimentare (-6,3%) și vânzările de produse alimentare, băuturi și tutun (-3,4%). La polul opus se situează comerțul cu amănuntul al carburanților pentru autovehicule cu o creștere de 4,1%. Conform statisticii oficiale, de la o lună la alta (martie vs februarie 2026), cifra de afaceri din comerțul cu amănuntul s-a majorat atât ca serie brută (+18,6%), cât și ca serie ajustată (+2,6%), conform aceleași surse. Recomandarea autorului: INS: consumul s-a prăbușit pentru a opta lună consecutiv, în timpul Guvernului Bolojan
Ce premier vrea UDMR după moțiunea de cenzură: Să nu reprezinte un rival pentru niciunul dintre actorii politici”
Kelemen a catalogat drept iresponsabilă răsturnarea guvernului fără o alternativă viabilă. A subliniat că situația economică actuală nu permite o incertitudine politică prelungită. Obiectivul principal al UDMR rămâne refacerea fostei coaliții de guvernare. Partidul cere un prim-ministru capabil să joace un rol de echilibrare. Acesta trebuie să nu reprezinte un rival pentru niciunul dintre actorii politici. Trebuie să aibă totodată pregătire profesională și credibilitate personală. Ce condiții pune UDMR pentru susținerea unui guvern Kelemen a fost tranșant în privința AUR. „Este inacceptabilă orice colaborare care se bazează pe sprijinul extremist al AUR”, a declarat el. A precizat că aceasta este o chestiune de principiu pentru partid. UDMR analizează toate soluțiile posibile. Acceptă însă doar o structură care asigură o guvernare durabilă, previzibilă și responsabilă. Dacă nu se ajunge la o astfel de soluție, opoziția rămâne o opțiune realistă. Fără alegeri anticipate Kelemen a exclus alegerile anticipate. A argumentat că cetățenii au acordat partidelor un mandat de patru ani la alegerile din 2024. Negocierile pentru formarea unui nou guvern trebuie încheiate în scurt timp. „Cifrele în sine nu creează încredere”, a mai spus liferul UDMR. Contează programul, asumarea responsabilității și voința politică din spatele majorității.
Surse: PNL a votat împotriva unei noi coaliții cu PSD. Și USR a votat să nu facă o majoritate guvernamentală cu PSD / Nicoleta Pauliuc: Ieșirea de la guvernare ar fi o inconsecvență
Biroul Politic Național al PNL se întrunește marți într-o ședință care a început la ora 17:00, pentru a discuta strategia de urmat în urma moțiunii de cenzură care a dărâmat Guvernul Bolojan. Ilie Bolojan a obținut o victorie politică în interiorul PNL, după ce rezoluția propusă de el pentru a nu face o coaliție cu PSD a fost adoptată cu 34 de voturi „pentru”, 10 abțineri și niciun vot împotrivă. Tabăra anti-Bolojan s-a abținut de la vot S-au abținut de la votarea rezoluției: Hubert Thuma, Nicoleta Pauliuc, Alina Gorghiu, Adrian Vestea, Cătălin Predoiu, Monica Anisie, Alexandru Popa, Adrian Cozma, Toma Petcu si Ion Iordache. UPDATE Stenograme. Toma Petcu, în ședința PNL: Intrarea în opoziție este o greșeală. Moțiunea – eșecul echipei de negociere Toma Petcu, președintele Consiliului Județean Giurgiu, a criticat modul în care a fost organizată ședința și direcția propusă de conducerea partidului. „Această ordine de zi impusă ad-hoc și nediscutată nu este corectă, mai ales în aceste vremuri importante. Reluarea unui vot în diferite forme doar ca să dăm un rol ședinței nu este corectă”, a spus Petcu, potrivit stenogramelor. Liderul liberal a susținut că rezultatul moțiunii de cenzură reprezintă un eșec major al negocierilor politice purtate de conducerea PNL. „Scorul moțiunii este un eșec al negocierilor. Trebuiau să fie mai puține voturi decât semnături, asta ni s-a spus, dar am avut cel mai mare vot pentru dărâmarea guvernului”, a afirmat acesta. Petcu a criticat și strategia anti-PSD, spunând că aceasta nu a produs rezultate concrete. „Toate aceste rezoluții anti-PSD s-au încheiat cu un eșec la moțiune”, a declarat liderul CJ Giurgiu. El s-a pronunțat ferm împotriva intrării PNL în opoziție și a transmis că aleșii locali nu susțin această variantă. „Nu pot să fiu de acord cu intrarea în opoziție a PNL. Toți primarii PNL din Giurgiu vor să rămână la guvernare”, a mai spus Petcu. UPDATE Stenograme. Adrian Cozma, în ședința PNL: Trebuie să stăm la guvernare. Cei care ne-au dus lângă PSD trebuie să răspundă Adrian Cozma, președintele PNL Satu Mare și vicepreședinte al Camerei Deputaților, a criticat în ședința liberalilor liderii care se declară acum anti-PSD, deși au fost aleși pe liste comune cu social-democrații. „Nu e normal să vină unii să ne spună: noi suntem cei mai aprigi antipesediști, dar ați fost aleși pe liste cu PSD”, a spus Cozma, potrivit stenogramelor obținute de Mediafax. El le-a reproșat lui Dan Motreanu, Siegfried Mureșan și Gheorghe Falcă faptul că au candidat pe lista comună PNL-PSD la europarlamentare, în timp ce lui Ciprian Ciucu i-a transmis că el, la Satu Mare, nu a avut „înțelegere cu PSD” și s-a luptat constant cu social-democrații. Cozma a susținut că PNL ar trebui să rămână la guvernare, inclusiv prin varianta unui guvern minoritar cu alte partide pro-europene, pentru a continua reformele și pentru ca rezultatele acestora să nu fie capitalizate ulterior de alții. „Trebuie să stăm la guvernare, să ne îndeplinim obiectivele”, a spus liderul PNL Satu Mare. El a cerut ca decizia privind direcția partidului să fie luată într-un Consiliu Național al PNL și a afirmat că, pe lângă responsabilitatea PSD pentru criza politică, trebuie analizată și responsabilitatea liderilor liberali care au dus partidul în alianța cu PSD. UPDATE Stenograme. Ilie Bololan în ședința PNL: PSD nu mai este un partener credibil pentru PNL pentru formarea unui guvern Ilie Bolojan a susținut în ședința PNL că „clarificarea responsabilității politice este a PSD” și că „reformele au fost întârziate de PSD”. Potrivit acestuia, „AUR partajează responsabilitatea politică cu PSD”, iar PSD „trebuie să-și asume consecințele”. Bolojan a mai transmis că este nevoie de „asumarea guvernării de către PSD” și că social-democrații „să nu fugă de răspundere”. În ceea ce privește o eventuală colaborare politică, liderul liberal a afirmat că „PSD nu mai este un partener credibil pentru PNL pentru formarea unui guvern”. Dominic Fritz, preşedintele USR, anunţă că în Comitetul Politic al USR s-a votat menţinerea deciziei anterioare, de a nu mai forma o majoritate guvernamentală cu PSD. În plus, USR va propune PNL un acord politic, pentru o abordare coordonată în privinţa paşilor următori. UPDATE Potrivit stenogramelor, onținute de Mediafax, din ședință, prim-vicepreședinte PNL Adrian Veștea a invocat inclusiv varianta unui guvern minoritar, care ar putea fi condus fie de Ilie Bolojan, fie de un alt lider liberal. Acesta a subliniat necesitatea evaluării opțiunilor în contextul presiunilor legate de ratingurile agențiilor și implementarea PNRR, dar și menținerea unității în partid. Știrea inițială: Potrivit surselor citate de G4Media, rezoluția propusă de Ilie Bolojan a fost adoptată cu 34 de voturi „pentru” și 10 abțineri, fără voturi împotrivă. Gruparea critică la adresa lui Bolojan, din care fac parte Hubert Thuma și Nicoleta Pauliuc, s-a abținut de la vot. În cadrul ședinței, Bolojan a susținut că responsabilitatea politică pentru situația actuală revine PSD, acuzând întârzierea reformelor și lipsa de credibilitate în negocieri. El a subliniat că PNL va rămâne în opoziție, asumând un rol „constructiv”. Liderii liberali discută în continuare o a doua moțiune privind poziția partidului la negocierile de la Cotroceni.
Apocalipsa economică se amână. Bursa de la București crește după moțiunea de cenzură împotriva lui Bolojan
Apocalipsa economică anunțată în cazul debarcării Guvernului Bolojan se amână. Mai mult, Bursa de la București crește după moțiunea de cenzură de marți. Doar cursul leului se depreciază ușor. Euro a depăşit marţi pragul de 5,23 lei, maxim istoric, faţă de 5,19 lei la deschiderea zilei. Indicele BET se apreciază marți după amiază cu 0,95%, în timp ce tranzacţiile cresc la 71 mil. lei. În topul creşterilor din BET se află Romgaz (2,6%), Transgaz (0,7%), BRD SocGen (0,5%), publică Ziarul Financiar. Oscilații în timp real Indicele de referinţă BET a coborât cu circa 1% în prima reacţie la vestea căderii Guvernului Bolojan. Apoi a urcat la minus 0,5% la ora 15:00, conform datelor Bursei de Valori Bucureşti. Cele mai mari scăderi din structura indicelui erau afişate de TeraPlast (-4%), Cris-Tim (-3,2%), Nuclearelectrica (-2,9%), Transport Trade Services (-2,6%), Premier Energy (-2,3%) şi Fondul Proprietatea (-1,7%). O zi normală la Bursă Tranzacţiile ajungeau între timp la circa 60 mil. lei, dintre care 40 mil. lei pe cele două pieţe de acţiuni. 10,5 mil. lei pe segmentul de obligaţiuni şi titluri de stat şi 7,7 mil. lei pentru fondurile tranzacţionate la bursă (ETF-uri). Aproape toţi emitenţii din structura BET erau pe minus la ora publicării ştirii, mai puţin Transgaz (0,8%), Electrica (0,75%), Antibiotice Iaşi (0,1%) şi BRD SocGen (0%). În schimb, toţi indicii înregistrau pierderi, de la -0,3% pe BET-NG, care include companii de energie şi utilităţi, la -1% pentru BET-FI, unde sunt prezente fostele SIF-uri şi FP, confotm ZT. Moțiunea de cenzură împotriva Guvernului condus de Ilie Bolojan a trecut cu 281 de voturi pentru, din 431 de parlamentari prezenți. După un vot zdrobitor în Parlament, Executivul este demis și rămâne doar interimar, până la formarea unei noi majorități. Recomandarea autorului: Care este cursul euro – leu în Ziua Moțiunii. Moneda națională este sub presiune
PSD a votat bugetul lui Ciprian Ciucu la Primăria Capitalei cu doar câteva ore înainte de moțiunea din Parlament
Înțelegere pe ascuns între tabere și o trădare de care Ilie Bolojan nu a avut habar? Mulți se gândesc la acest scenariu după ce s-a aflat că PSD a votat bugetul liberalului Ciprian Ciucu la Primăria Capitalei cu doar câteva ore înainte de moțiunea împotriva premierului din Parlament. Propunerea primarului Ciucu pentru bugetul PMB pe anul 2026 a fost aprobat de Consiliul General al Municipiului București. Au fost cu 48 de voturi „pentru” și 5 abțineri. „Liderul” PSD: „Vreau să-l felicit pe domnul primar Ciucu” Votul a avut loc în timp ce în Parlament are loc votul pe moțiune, arată Mediafax. Bugetul a fost aprobat cu modificările propuse în aceeași ședință de primarul general, principalul amendament al acestuia, care a vizat redistribuirea a zeci de milioane de lei către spații verzi, regenerare urbană și consolidări, fiind adoptat cu 45 de voturi pentru. Consilierii generali PSD au lăudat modul în care bugetul a fost prezentat și dezbătut public. Adrian Vigheciu, consilier general PSD, l-a felicitat pe Ciprian Ciucu pentru „dialogul transparent” cu societatea civilă – „Vreau să-l felicit pe domnul primar pentru amendamentul supus atenției noastre, care a emanat din dialogul transparent pe care l-a avut cu societatea civilă. Dialogul cu cetățenii a adus un plus în articularea bugetului nostru”. Câte venituri așteaptă Ciucu Potrivit proiectului adoptat, Primăria Capitalei estimează venituri de aproximativ 8,4-8,5 miliarde de lei în 2026, cu circa 16% mai mult față de anul precedent. Din această sumă, 2,7 miliarde de lei sunt destinate investițiilor. Cele mai mari alocări pentru investiții vizează modernizarea celor 50 de kilometri de linii de tramvai și transportul public, respectiv modernizarea rețelei de termoficare, fiecare proiect urmând să primească aproximativ 1 miliard de lei. Ambele proiecte sunt finanțate inclusiv din fonduri europene. Pentru subvenții au fost prevăzute peste 2,59 miliarde de lei, dintre care 1,37 miliarde de lei pentru transportul public și 1,21 miliarde de lei pentru sistemul de termoficare. Bugetul include și o alocare de 7 milioane de lei pentru Catedrala Mântuirii Neamului, despre care primarul general a spus că fusese promisă în mandatul fostului primar Nicușor Dan. 37 de milioane pentru piste de biciclete Printre principalele proiecte de infrastructură finanțate se numără lărgirea străzii Prelungirea Ghencea, cu aproape 130 de milioane de lei, modernizarea iluminatului public, cu 120 de milioane de lei, lărgirea străzii Dimitrie Pompeiu, cu 76 de milioane de lei, și lucrări la Pasajul Basarab, pentru care sunt alocate 20 de milioane de lei. Municipalitatea mai prevede 100 de milioane de lei pentru plata a 22 de troleibuze și 12 microbuze electrice, 20 de milioane de lei pentru modernizarea Depoului Berceni și 85 de milioane de lei pentru canalul colector Ghidigeni – Olteniței – Cheile Turzii – Henri Coandă, parte a proiectului de modernizare a stației de epurare Glina. Pentru piste de biciclete sunt alocate aproximativ 37 de milioane de lei, iar pentru sistemul inteligent de management al traficului 4,7 milioane de lei. Finalizarea Planului Urbanistic General primește 23 de milioane de lei, iar pentru Registrul Verde sunt prevăzute 10 milioane de lei. RECOMANDAREA AUTORULUI: Ziua moțiunii de cenzură împotriva Guvernului. Gavrilă (POT): „USR, exterminatorii României!” Patrick de Hillerin demontează o mare minciună spusă de Bolojan în timpul discursului de la moțiune Ciprian Ciucu „s-a jucat” cu AI la Primărie. Ce a descoperit edilul Daniel Băluță, atac la primarul Capitalei, Ciprian Ciucu: „Am văzut o nouă față a lui, una de torționar” Scandal la şedinţa CGMB. Daniel Băluță a anunțat că reprezentanţii PSD în Consiliu vor intra în grevă. Atac direct la primarul Capitalei: ”Un laș. Primăria Capitalei s-a transformat în «castelul grofului»” Bolojan a ajuns să fie susținut de cei pe care îi consideră „extremiști”. Parlamentarii UNIT nu votează moțiunea de cenzură inițiată de PSD și AUR
Surse: Nicușor Dan nu se va grăbi cu noul premier. Demisul Ilie Bolojan va mai sta la Palatul Victoria
Surse politice au precizat pentru Mediafax că președintele Nicușor Dan nu intenționează să grăbească desemnarea unui nou premier. Șeful statului ar urma să evite consultările oficiale imediate cu partidele și să lase mai întâi formațiunile pro-occidentale să ajungă la un acord politic minimal pentru viitoarea majoritate. În această săptămână ar putea avea loc doar discuții informale între Cotroceni și liderii partidelor considerate pro-europene. Potrivit acelorași surse, președintele vrea să cheme partidele la consultări oficiale abia după ce acestea își clarifică pozițiile și vin cu o variantă realistă de premier și de formulă guvernamentală. Până la instalarea unui nou Executiv, Ilie Bolojan rămâne la Palatul Victoria, dar cu atribuții limitate. Constituția prevede că Guvernul demis îndeplinește doar actele necesare pentru administrarea treburilor publice, până la depunerea jurământului de către noul cabinet. Căderea Guvernului Bolojan nu duce automat la alegeri anticipate. Președintele trebuie să desemneze un candidat pentru funcția de premier, iar acesta va avea nevoie de votul Parlamentului pentru a forma un nou Guvern. Surse politice susțin că varianta cea mai probabilă este încercarea refacerii unei majorități pro-europene, însă fără ca Ilie Bolojan să mai fie în fruntea Guvernului. PSD, partid fără de care este dificilă construirea unei majorități pro-europene, a transmis anterior că ar putea reveni într-o formulă guvernamentală, dar cu un alt prim-ministru. În același timp, social-democrații au exclus o guvernare alături de AUR, deși cele două partide au votat împreună moțiunea de cenzură. Soarta PNL se joacă în ședința de la ora 17 Prima miză politică majoră după căderea Guvernului este ședința PNL programată pentru ora 17.00. Liberalii se reunesc pentru a decide cu ce mandat merg mai departe: rămân în logica Bolojan, intră în Opoziție sau acceptă o împăcare cu PSD, dar fără actualul lider liberal în fruntea Guvernului. Ședința PNL de la ora 17.00 era programată. Întâlnirea liberalilor pregătește, practic, mandatul cu care partidul va merge la viitoarele consultări de la Cotroceni. Ilie Bolojan va pune pe masa conducerii PNL două variante: intrarea în Opoziție și construirea unui pol de centru-dreapta, alături de USR și alte formațiuni mai mici, sau continuarea negocierilor pentru o formulă guvernamentală. În paralel, o tabără anti-Bolojan din PNL ar vrea reconcilierea cu PSD și forțarea unui vot intern care să ducă la slăbirea sau chiar retragerea lui Bolojan din fruntea partidului. Surse politice susțin că în PNL există două curente tot mai vizibile. Primul este grupul pro-Bolojan, care consideră că PSD a rupt definitiv încrederea prin moțiune și că liberalii trebuie să iasă din logica marilor coaliții cu social-democrații. Al doilea este grupul pragmatic, format în special din lideri locali și parlamentari care se tem că intrarea în Opoziție ar scoate PNL de la guvernare, de la resurse și de la influență administrativă. Președintele Nicușor Dan a încercat să transmită, înaintea votului, un mesaj de stabilitate, afirmând că România își va păstra direcția occidentală indiferent de rezultatul moțiunii și că există acord politic pe obiective precum SAFE și PNRR.
România, în etapa finală de implementare a PNRR. Împrumuturi pe termen scurt fără dobândă pentru autoritățile locale
Guvernul Bolojan adoptă, probabil pe ultima sută de metri a mandatului, măsuri în vederea accelerării implementării PNRR. În acest caz, Executivul asigură aministraţiei publice locale lichidităţi temporare. Este vorba de împrumuturi pe termen scurt, acordate de Ministerul Finanţelor. Prin această Ordonanță de Urgență se instituie un mecanism de finanțare temporară, prin acordarea de împrumuturi fără dobândă autorităților locale, pentru proiectele aflate într-un stadiu avansat de implementare. În beneficiul comunității Mecanismul utilizează temporar sumele disponibile din componenta de împrumut a PNRR. Dar fără a atrage resurse suplimentare de pe piețele financiare și fără costuri pentru autoritățile locale beneficiare comuniții. Plafonul total al programului este de până la 10 miliarde lei, cu potențialul de a susține un portofoliu de proiecte în valoare totală de aproximativ 46 miliarde lei, din care 34,4 miliarde lei sunt reprezentate de către cheltuielile eligibile. Împrumuturile „credit-punte” Împrumuturile nu înlocuiesc fondurile europene și nu reprezintă cheltuieli permanente. Ele vor avea caracter temporar și vor funcționa ca mecanism de tip „credit-punte” pentru menținerea ritmului de implementare. Prin această măsură, Guvernul urmărește: accelerarea implementării investițiilor PNRR; finalizarea la termen a proiectelor; atingerea jaloanelor și țintelor asumate de România; absorbția integrală a fondurilor europene; evitarea pierderii investițiilor esențiale pentru comunități. Aceste măsuri sunt luate în contextul în care România intră în etapa finală de implementare a Planului Național de Redresare și Reziliență (PNRR), toate investițiile și reformele asumate urmând să fie finalizate până la data de 31 august 2026. În prezent, peste 11.300 de contracte finanțate prin PNRR sunt implementate de autoritățile locale, cu o valoare totală eligibilă de aproximativ 34,4 miliarde lei, dintr-un portofoliu total de aproximativ 46 miliarde lei (circa 9,2 miliarde euro), din care restul de executat aferent cheltuielilor eligibile depășește 20 miliarde lei. Investițiile acoperă domenii esențiale pentru dezvoltarea României: sănătate, educație, digitalizare și infrastructură locală. Împrumuturi prin Trezoreria Statului Trezoreria Statului va acorda împrumuturi, în vederea accelerării absorbţiei fondurilor nerambursabile de la Uniunea Europeană de către unităţile/subdiviziunile administrativ-teritoriale Ordonanța de Urgență introduce măsuri pentru a sprijini comunitățile locale să finalizeze proiectele finanțate din fonduri externe nerambursabile de la Uniunea Europeană și de la donatori europeni, în cadrul programelor interguvernamentale. Astfel, unitățile administrativ-teritoriale, cu excepția municipiilor reședință de județ, pot solicita, inclusiv pentru instituțiile publice finanțate integral din bugetul local, și pentru asociațiile de dezvoltare intercomunitară din care fac parte, proporțional cu obligațiile care le revin, de la Ministerul Finanțelor contractarea în anii 2026-2027 a unor împrumuturi din venituri din privatizare înregistrate în Trezoreria Statului, în limita sumei de 2 miliarde de lei. UAT-urile pot adresa aceste solicitări până la data de 31 decembrie 2026 pentru: Finanțarea cheltuielilor neeligibile necesare finalizării proiectelor europene nefinalizate sau nefuncționale din exercițiul 2014–2020; Asigurarea cofinanțării proiectelor finanțate din fonduri externe nerambursabile; Acoperirea cheltuielilor neeligibile aferente acestor investiții. Prin asigurarea acestor finanțări se are în vedere prevenirea blocării investițiilor locale aflate într-un stadiu avansat de implementare și reducerea riscului de pierdere a fondurilor europene deja contractate. Finanțările vor avea condiții avantajoase: maturitate de până la 5 ani; posibilitatea rambursării anticipate; exceptare de la limitele de îndatorare și plafoanele de contractare/tragere prevăzute de legislația fiscal-bugetară; costuri de finanțare reduse comparativ cu piața. Guvernul ia măsuri pentru accelerarea finalizării proiectelor europene, protejarea investițiilor publice, susținerea absorbției fondurilor europene, reducerea presiunii asupra bugetelor locale şi evitarea blocajelor administrative, a litigiilor sau a corecțiilor financiare generate de nefinalizarea proiectelor. Recomandarea autorului: Oana Gheorghiu explică demiterea șefului Autorității pentru Digitalizarea României: Deficiențe manageriale grave care pun în pericol fonduri europene
Valeriu Stoica crede că Bolojan mai poate avea carieră politică
Fostul ministru liberal al Justiţiei, Valeriu Stoica, se poziţionează în tabăra Ilie Bolojan când vine vorba de realizările sale ca şef al Guvernului României. Numai că, mai spune Stoica, nu prea îl ajută partidul pe care îl are în spate. Invitat la Digi24, liberalul a declarat că premierul are un mod tranşant şi hotărât de a face politică, însă ar fi ajuns în situaţia de faţă oricum. Mai ales că în PNL nu sunt suficient de mulţi oameni bine pregătiţi să preia ministerele acestei ţări. ” Şi ca să facă mai mult, ar fi trebuit să aibă un partid şi mai puternic decât are în momentul de faţă. Cu partidul pe care l-a avut şi pe care l-a ridicat în 2024 de la 8-9%, de la 14-15%, atât a putut face. Şi atât poate să facă. Ar fi putut, poate să facă un pic mai mult, dacă acest partid îi furniza mai multă expertiză tehnică în toate ministerele pe care le ocupă”, spune Valeriu Stoica. Însă, mai are o şansă, ca om politic, mai spune Valeriu Stoica. ”Dacă rămâne preşedintele partidului, asta înseamnă că partidul, dacă trece moţiunea, rămâne în opoziţie. Şi dacă se întâmplă asta, eu cred că Ilie Bolojan va fi unul dintre cei mai importanti oameni politici în perioada următoare. Dacă îl sacrifică partidul şi va urma chemarea plină de viclenie a PSD şi se va întoarce la o guvernare cu PSD, s-ar putea ca Bolojan să mai aibă o carieră politică, dar PNL nu ştiu ce va mai face”, a mai adăugat Valeriu Stoica. RECOMANDAREA AUTORULUI: Valeriu Stoica, „părintele” pensiilor speciale, avertizează asupra „pericolului DEMONIZĂRII magistraturii”: „Vrem să devenim China sau Rusia?!” Cine e Doru Trăilă, avocatul din „Dosarul generalilor”, și cum și-a clădit portofoliul de clienți cu ajutorul ex-ministrului Valeriu Stoica
Bolojan mazilit” în PNL după moțiune? Csoma Botond: Cred că Guvernul va pica săptămâna viitoare
Întrebat, la Digi 24, cum vede situația înaintea votului de marți, Csoma Botond a răspuns că toate mișcările din aceste zile sunt firești. Fiecare tabără încearcă să strângă o majoritate. „Cred că PSD și AUR vor reuși să aibă 233 de voturi. Cred că și guvernul va pica săptămâna viitoare, din păcate”, a spus liderul deputaților UDMR. Referitor la întrebarea dacă semnăturile strânse garantează și votul, Csoma a explicat că la vot secret lucrurile se pot schimba. „Una e semnătura, alta e votul secret. La votul secret se mai pot face șmecherii”, a spus el. A adăugat că nici votul la vedere nu exclude surprizele. PSD, în dificultate dacă moțiunea pică Csoma a fost întrebat despre apelul public al PSD către liberali de a-l abandona pe Bolojan. A răspuns că pentru social-democrați ar fi fost mult mai simplu dacă premierul și-ar fi dat demisia înainte de vot. „Dacă nu vor reuși să adune 233 de voturi, va fi o situație extrem de dificilă pentru PSD din punct de vedere politic. S-au asociat cu AUR pentru a promova o moțiune de cenzură și, până la urmă, moțiunea a picat. Ar fi o situație extrem de neplăcută”, a spus el. „Nu cred că e disperare, e o tactică de poziționare înaintea moțiunii.” Bolojan, „mazilt” și în PNL? Referitor la întrebarea dacă Bolojan ar putea fi mazilît în PNL dacă moțiunea trece, Csoma Botond a evitat un răspuns direct, dar a subliniat că precedentele există. „Am văzut multe în Partidul Național Liberal. Știu că foarte mulți președinți de partid care au fost și premieri din partea PNL, după ce au fost debarcați de la Palatul Victoria, au fost maziliți și în partid”, a spus el, fără a da nume. Elementul-cheie: ce face PNL după marți Întrebat care sunt scenariile după o eventuală cădere a Guvernului, Csoma Botond a răspuns că totul depinde de decizia PNL. „Dacă Partidul Național Liberal ia decizia să meargă în opoziție, va fi foarte greu să construim o majoritate, pentru că n-ai cu cine. Trebuie să vedem în ce direcție se va duce PNL, ce poziție va avea Bolojan în partid după moțiune, cum se vor poziționa taberele”, a explicat el. Liderul UDMR s-a declarat împotriva alegerilor anticipate, pe care le consideră în interesul exclusiv al AUR, și a cerut construirea unei noi majorități care să excludă extrema dreaptă de la guvernare.