Etichetă: bolojan

Viorel Cataramă: Ilie Bolojan nu va mai fi președintele partidului, atunci când va fi numit un alt liberal în funcția de premier

Într-o ediție transmisă live de Gândul a emisiunii „Marius Tucă Show”, Viorel Cataramă, om de afaceri român și membru PNL, a vorbit despre cum Bolojan nu va mai fi președintele PNL, atunci când un alt liberal va deveni noul premier al României. Urmăriți aici, integral, emisiunea lui Marius Tucă. Viorel Cataramă: „Săptămâna viitoare, președintele României va nominaliza un liberal să formeze Guvernul. Nu știu cum se va chema, dar nu are niciun fel de relevanță. Sigur nu va fi Ilie Bolojan. Asta se va întâmpla, fac pariu cu oricine. Pentru că e discursul președintelui României, care este într-un conflict deschis cu Ilie Bolojan în acest moment. Ca să ne înțelegem, conflictul nu este cu PNL-ul, ci cu Ilie Bolojan.” Invitat la Marius Tucă Show, Viorel Cataramă a vorbit despre cum Bolojan nu va mai fi președintele partidului atunci când o să fie numit un alt liberal în funcția de premier. Acesta spune că discursul președintelui indică un conflict direct cu Bolojan și nu cu PNL-ul. Cataramă subliniază că în momentul în care un nou premier o să fie desemnat, PNL se va debarasa de Bolojan. Acesta reprezintă o piedică pentru partid, după spusele membrului PNL. Omul de afaceri este convins că săptămâna viitoare Nicușor Dan va nominaliza un premier liberal. El crede că primele persoane din PNL care îl vor lăuda pe președinte sunt Motreanu și Ciucu. „Problema care se pune este cum scăpăm de Bolojan? Săptămâna viitoare, președintele României va nominaliza un liberal să formeze Guvernul. Nu știu cum se va chema, dar nu are niciun fel de relevanță. Sigur nu va fi Ilie Bolojan. Asta se va întâmpla, fac pariu cu oricine. Pentru că e discursul președintelui României, care este într-un conflict deschis cu Ilie Bolojan în acest moment. Ca să ne înțelegem, conflictul nu este cu PNL-ul, ci cu Ilie Bolojan. O să vedeți atunci că primii care vor sări și vor spune: Domnule, ce om deștept este președintele o să fie Motreanu și Ciucu din PNL. În momentul în care va fi nominalizat un membru al Partidului Național Liberal pentru a forma Guvernul sau pentru a reface coaliția pro-occidentală… În acel moment, Ilie Bolojan nu va mai fi președintele PNL. Nu contează… În acel moment, important este ca partidul să se debaraseze de Ilie Bolojan, care este o piatră de moară agățată de Partidul Național Liberal prin măsurile de stânga pe care le-a luat.”, a declarat omul de afaceri.

Bolojan nu este o piedică”. Premierul demis îi întoarce mingea lui Grindeanu

Întrebat la B1 TV dacă președintele ar trebui să dea PSD mandatul de formare a guvernului, Bolojan a evitat să facă aprecieri despre decizia șefului statului. În schimb, a trasat o logică politică clară. El a spus că PSD a inițiat moțiunea de cenzură împreună cu AUR și a reușit să demită guvernul. Prin acest gest, a probat că este capabil să construiască o majoritate. Pe cale de consecință, cei care au pus în practică această decizie au o responsabilitate morală să vină și cu soluțiile. Referitor la întrebarea despre cele două săptămâni scurse de la moțiune, Bolojan a subliniat că PSD nu a anunțat public nicio propunere și nu și-a asumat răspunderea pentru o variantă de guvernare. „Vedeți că nu fac asta”, a spus premierul demis. „Grindeanu nu știe ce înseamnă să muncești natural” Chestionat despre acuzația că se află în campanie electorală, Bolojan a respins-o cu un răspuns care conținea și o săgeată la adresa lui Grindeanu. El a spus că a comunicat periodic în cele nouă luni de mandat. A făcut-o din respect pentru cetățeni, nu din calcul electoral. „Se pare că domnul Grindeanu nu are percepția că dacă muncești o faci natural, ci trebuie să fii doar în campanie electorală când muncești”, a afirmat Bolojan. Referitor la acuzația de blocaj, premierul demis a fost tranșant. A spus că nu el împiedică formarea unei majorități, ci PSD. Partidul a dinamitat coaliția în mod iresponsabil și, după două săptămâni, nu are soluții. „Acolo este răspunderea. Ăsta este adevărul”, a conchis Bolojan. PNL nu mai face coaliție cu PSD Întrebat dacă „alianța” PSD-PNL a fost de rău augur pentru România, Bolojan a spus că, în general, coalițiile nu sunt o problemă. Problema este ce face o coaliție cu forța pe care o are. El a adăugat că PNL nu mai poate face coaliție cu PSD. Realitățile din anii trecuți și din prezent impun această concluzie. O coaliție cu 60% forță parlamentară nu se face pentru a împărți funcții, a subliniat premierul demis.

Gândul: Nr. 2 în stat, Mircea Abrudean, ar fi făcut nuntă după 7 ani de căsnicie, cu participarea lui Ilie Bolojan. Locația, deținută de băieții deștepți din energie

Președintele Senatului, Mircea Abrudean, ar fi organizat în acest weekend o nuntă, în ciuda faptului că este căsătorit de aproximativ șapte ani cu Adina Abrudean, director în cadrul Curții de Conturi, potrivit informațiilor publicate de Gândul și confirmate de surse din interiorul Partidului Național Liberal. Potrivit acelorași surse, momentul ales nu ar fi fost întâmplător. Un liberal, sub protecția anonimatului, a declarat pentru Gândul că organizarea evenimentului ar avea legătură cu poziția actuală a lui Abrudean în stat: „Acum are funcție. Și poate încasa mai mult. Simplu”. Evenimentul ar fi avut loc la un resort de lux din Cluj, detinut de „băieții deștepți din energie” Nunta ar fi avut loc la Issa Resort, un complex de lux din Turda, județul Cluj, cunoscut inclusiv pentru herghelia de cai. Conform informațiilor citate de Gândul, locația este frecvent utilizată pentru întâlniri ale unor grupuri politice și de interese din zonă. De asemenea, resortul este deținut de frații Simion și Teofil Mureșan, descriși în presa din România drept „băieți deștepți din energie” și, pe care, Bolojan i-a semnalat în repetate rânduri. În altă ordine de idei, invitații ar fi avut acces la facilitățile complexului, inclusiv la zona de agrement și la herghelia de cai. La eveniment ar fi participat și Ilie Bolojan, președintele PNL și premier interimar, care, potrivit Gândul, ar fi ajuns la nuntă după ce a aterizat pe aeroportul din Oradea. Context politic și posibile aspirații În vârstă de 41 de ani, Mircea Abrudean ocupă în prezent funcția de președinte al Senatului, fiind considerat al doilea om în stat. În trecut, a fost șef al cancelariei premierului Nicolae Ciucă. Potrivit informațiilor Gândul, Abrudean ar viza funcții importante în stat, inclusiv poziția de prim-ministru sau conducerea Serviciului Român de Informații (SRI), rămasă vacantă după demisia lui Eduard Hellvig. În acest context, sursele citate susțin că ar fi încercat să obțină sprijin inclusiv din zona instituțională și religioasă, fiind menționat numele Patriarhul Daniel ca posibil intermediar în relația cu președintele Nicușor Dan. Informațiile privind organizarea evenimentului, participanții și contextul acestuia sunt bazate pe relatările și sursele citate de Gândul. Până în acest moment, nu există o reacție oficială din partea lui Mircea Abrudean.

Sindicaliștii din Guvern intră în grevă japoneză: Gheorghiu trebuie să explice

Prin această formă de protest, SAALG transmite un mesaj clar: angajații din Aparatul de lucru al Guvernului nu acceptă să fie insultați, disprețuiți sau transformați în țintă politică atunci când cer transparență, integritate și răspundere publică, potrivit unui comunicat de presă transmis, sâmbătă, de sindicat. Sindicaliștii afirmă că Gheorghiu nu are în față ceea ce ea a numit „instrument politic”, ci „o organizație sindicală care a criticat PSD, PNL, USR, premieri, vicepremieri, miniștri și orice demnitar care a folosit funcția publică împotriva standardelor de integritate, transparență și respect față de administrație”. Dacă sindicaliștii cer explicații devin „instrument politic?” Este întrebarea retorică adresată de sindicat. „Dacă SAALG critică un premier PSD, este sindicalism. Dacă SAALG critică austeritatea lui Bolojan, este sindicalism. Dar când SAALG cere explicații unui vicepremier despre Schwarz Digits, RUTI și ADR, devine brusc «instrument politic»?”, acuză sindicaliștii. Sindicaliștii susțin că vicepremierul Oana Gheorghiu este cea care ocupă funcție politică în Guvern, „susținută politic și apărată inclusiv de premier”, acuzând că Gheorghiu apelează „la același truc ca în cazul viceprim-ministrului care a supraviețuit apelând la șpagă”. „SAALG nu exercită putere publică. SAALG nu numește șefi de instituții. SAALG nu transmite e-mailuri către ADR și STS în legătură cu un grup privat. SAALG nu pune în mișcare instituții ale statului în jurul unui operator economic”, acuză sindicatul angajaților din Guvern. Nu este prima dată când lucrătorii Guvernului semnalează ceea ce ei numesc „vulnerabilități de integritate” ale vicepremierului. „Fosta sa colegă și cofondatoare a Asociației Dăruiește Viață, Carmen Uscatu, a afirmat public că numirea Oanei Gheorghiu în funcția de vicepremier a pus asociația într-o situație vulnerabilă, că sponsorii au început să pună întrebări și că unii donatori s-au retras”, afirmă sindicaliștii. Sindicatul a transmis un mesaj clar: „Salariații din Aparatul de lucru al Guvernului nu acceptă să fie insultați, disprețuiți sau transformați în țintă politică atunci când cer transparență, integritate și răspundere publică”. Gheorghiu trebuie să dea explicații publice Sindicatul precizează că Gheorghiu trebuie să explice public: „de ce Schwarz Digits, de ce acel e-mail, de ce acel traseu instituțional, de ce fostul său consilier de stat la conducerea ADR, de ce nu indică public toate celelalte companii pretins consultate și de ce România trebuie să accepte ca normele de integritate asumate prin PNRR să fie tratate ca simple formalități de comunicare”. Chestiunea referitoare la compania germană IT, Schwarz Digits, a fost semnalată, sâmbătă, și de liderul AUR, Petrișor Peiu.

Sindicaliștii din Guvern intră în grevă japoneză. Gheorghiu trebuie să dea explicații publice

Prin această formă de protest, SAALG transmite un mesaj clar: angajații din Aparatul de lucru al Guvernului nu acceptă să fie insultați, disprețuiți sau transformați în țintă politică atunci când cer transparență, integritate și răspundere publică, potrivit unui comunicat de presă transmis, sâmbătă, de sindicat. Sindicaliștii afirmă că Gheorghiu nu are în față ceea ce ea a numit „instrument politic”, ci „o organizație sindicală care a criticat PSD, PNL, USR, premieri, vicepremieri, miniștri și orice demnitar care a folosit funcția publică împotriva standardelor de integritate, transparență și respect față de administrație”. Dacă sindicaliștii cer explicații devin „instrument politic?” Este întrebarea retorică adresată de sindicat. „Dacă SAALG critică un premier PSD, este sindicalism. Dacă SAALG critică austeritatea lui Bolojan, este sindicalism. Dar când SAALG cere explicații unui vicepremier despre Schwarz Digits, RUTI și ADR, devine brusc «instrument politic»?”, acuză sindicaliștii. Sindicaliștii susțin că vicepremierul Oana Gheorghiu este cea care ocupă funcție politică în Guvern, „susținută politic și apărată inclusiv de premier”, acuzând că Gheorghiu apelează „la același truc ca în cazul viceprim-ministrului care a supraviețuit apelând la șpagă”. „SAALG nu exercită putere publică. SAALG nu numește șefi de instituții. SAALG nu transmite e-mailuri către ADR și STS în legătură cu un grup privat. SAALG nu pune în mișcare instituții ale statului în jurul unui operator economic”, acuză sindicatul angajaților din Guvern. Nu este prima dată când lucrătorii Guvernului semnalează ceea ce ei numesc „vulnerabilități de integritate” ale vicepremierului. „Fosta sa colegă și cofondatoare a Asociației Dăruiește Viață, Carmen Uscatu, a afirmat public că numirea Oanei Gheorghiu în funcția de vicepremier a pus asociația într-o situație vulnerabilă, că sponsorii au început să pună întrebări și că unii donatori s-au retras”, afirmă sindicaliștii. Sindicatul a transmis un mesaj clar: „Salariații din Aparatul de lucru al Guvernului nu acceptă să fie insultați, disprețuiți sau transformați în țintă politică atunci când cer transparență, integritate și răspundere publică”. Sindicatul precizează că Gheorghiu trebuie să explice public: „de ce Schwarz Digits, de ce acel e-mail, de ce acel traseu instituțional, de ce fostul său consilier de stat la conducerea ADR, de ce nu indică public toate celelalte companii pretins consultate și de ce România trebuie să accepte ca normele de integritate asumate prin PNRR să fie tratate ca simple formalități de comunicare”. Chestiunea referitoare la compania germană IT, Schwarz Digits, a fost semnalată, sâmbătă, și de liderul AUR, Petrișor Peiu.

Ioana Dogioiu, despre legătura dintre Ilie Bolojan și frații Micula: Declarații politice fără niciun substrat

Purtătoarea de cuvânt a Guvernului a fost întrebată dacă există o legătură între actualul premier interimar, Ilie Bolojan, și frații Micula, cei care dețin European Drinks, în contextul în care, senatorul PSD, Daniel Zamfir a acuzat că Ilie Bolojan și afaceriștii orădeni ar fi împărțit, în 2019, banii din fondul de rezervă pe un șervețel”. Acuzațiile datează de pe vremea în care Ilie Bolojan era încă primar la Oradea, iar Guvernul era condus de Ludovic Orban, în calitate de fost premier. Atunci, statul le-a acordat fraților Micula 912,5 milioane de lei din fondul de rezervă, în urma verdictului dat de Curtea Internațională de Arbitraj. La întrebarea referitoare la legătura dintre actualul premier interimar și legătura sa cu frații Micula, Dogioiu a precizat: „Astea sunt niște declarații politice, absolut fără niciun substrat”. Întrebată dacă s-au făcut presiuni la Ministerul Finanțelor asupra funcționarilor să facă în continuare plățile pentru frații Micula, Dogioiu a precizat că: „Sunt speculații care nu au fost dovedite cu absolut nimic”, afirmând că nu cunoaște „nimic” referitor la această chestiune.  Întrebată dacă Bolojan și frații Micula se cunosc personal, Ioana Dogioiu a precizat: „Nu știu dacă se cunosc personal domnul Bolojan cu frații Micula. Chiar nu știu dacă se cunosc”. Reamintim că frații Micula fac obiectul unui dosar de complex de evaziune fiscală și delapidare, cu un prejudiciu de aproximativ 400 de milioane de euro, dintre care 178 de milioane reprezintă debit principal, iar restul, dobânzi și penalități. Potrivit procurorilor, aceștia ar fi transferat ilegal active în patrimoniul altor societăți pentru a evita recuperarea banilor, stabilită de o instanță europeană.

Dragoș Pîslaru: Cererea de plată 4, în valoare de 2,62 miliarde de euro, este pregătită în totalitate de Guvernul Bolojan

Dragoș Pîslaru, Ministrul Investițiilor și Proiectelor Europene, a declarat joi că România a depășit pragul de 60% implementare a PNRR. Executivul negociază acum forma finală a planului cu Comisia Europeană, preia Mediafax. Comisia Europeană a confirmat în mod oficial joi validarea cererii de plată de 2,6 miliarde de euro din PNRR.  „Aș vrea doar să vă mai spun că, în acest moment, cu cererea de plată 4 astfel aprobată, PNRR-ul României trece de 60% implementare. Nu mai suntem la coada clasamentului”, comunică Pîslaru. 100% Bolojan Pîslaru ține să sublinieze că meritul este exclusiv al Guvernului Bolojan. „Comisia Europeană a avizat astăzi pozitiv cea de-a patra cerere de plată a României în valoare de 2,62 miliarde de euro (…) Vă readuc aminte faptul că această cerere de plată 4 este pregătită în totalitate de Guvernul Bolojan. Este o cerere care nu are niciun fel de corecție, niciun fel de sumă suspendată. Și acest lucru nu s-a mai întâmplat de la prima cerere de plată a României. Atât cererea 2, cât și cererea 3 au fost cu suspendări”, a declarat Pîslaru, într-o conferință de presă. Fonduri nerambursabile de 5,2 miliarde de euro Ministrul a comparat rezultatele actualului Executiv cu sumele atrase anterior prin PNRR. „Ca să fie mai clar despre ce discutăm aici, de când a început PNRR-ul, din 2021. Dacă însumăm toate cererile de plată depuse de România, deci nu pun prefinanțarea, suma totală obținută din cererea de plată 1, cererea de plată 2 cu o sumă suspendată și pierdută, cererea de plată 3 parțial primită, totalul sumelor pe care le-am primit pe grant, pentru că asta contează, fondurile nerambursabile, au fost 5,2 miliarde de euro. Ceea ce noi am făcut în acest guvern, condus de prim-ministrul Ilie Bolojan, în 10 luni, am salvat, după cum țineți minte, 350 de milioane de euro din cererea de plată 3 și am aprobat, iată, 2,62 miliarde de euro, deci 2,96 miliarde de euro obținute în 10 luni, față de 5,2 miliarde de euro obținute din 2021 până în prezent”, a afirmat ministrul. Cererea de plată 4 a inclus reforme privind gestionarea durabilă Pîslaru a spus că cererea de plată 4 a inclus reforme privind gestionarea durabilă a pădurilor, decarbonizarea, digitalizarea și revizuirea cadrului fiscal. Ministrul a precizat că următorii pași procedurali sunt analiza în Comitetul Economic și Financiar, pe 27 mai, și decizia finală în Consiliu, pe 5 iunie, după care fondurile vor fi transferate României. Ministrul a spus că, prin aprobarea cererii de plată 4, România a depășit pragul de 60% implementare a PNRR și că Executivul negociază acum forma finală a planului cu Comisia Europeană. „Nu mai suntem atât de departe” „Cu cererea de plată 4 astfel aprobată, PNRR-ul României trece de 60% implementare. Nu mai suntem la coada clasamentului. Asta vă pot spune cu siguranță, și mai avem de încasat. Ceea ce contează de altfel, pe partea de grant, o sumă de 4,9 miliarde de euro, dacă o luăm cu tot cu suma brută, sau 4,2, dacă scădem prefinanțarea deja obținută. Cu alte cuvinte, nu mai suntem atât de departe. Avem, într-adevăr, și pe partea de împrumut o sumă de 5 miliarde de euro, tot brută, per total 7,7 miliarde sumă netă sau 10 miliarde sumă brută. Acestea sunt sumele pe care le mai avem de obținut din cererile 5 și 6 pentru a finaliza PNRR”, a precizat ministrul Investițiilor și Proiectelor Europene, Dragoș Pîslaru. Recomandarea autorului: Dragoş Pîslaru: România riscă să piardă mai mult decât mai are de primit prin PNRR. 15 miliarde de euro penalități

Vlad Gheorghe, despre datele INS: Cei care au produs acest dezastru economic să fi rămas la masă

„Noi acum plătim ceea ce s-a cheltuit în anii trecuți”, afirmă consilierul onorific Vlad Gheorghe, la RFI. Vlad Gheorghe explică datele INS privind scăderea economică și inflația: „Din cauza panicii generale pe care noi o simțim în România, în economia reală (…), s-a văzut în facturi și în contracte amânate încă din ianuarie, pentru că instabilitatea asta, modul ăsta, mâine nu mai avem Guvern, mâine dăm jos se perpetuează, se duce mai departe în economie, oamenii nu mai vor să semneze contracte care li se par lor că nu sunt esențiale, încep să se gândească să amâne la plată facturi și ușor-ușor ajungem la așa ceva, la contracție economică”. Întrebat dacă datele de la INS privind inflația dau apă la moară PSD, consilierul onorific al premierului demis a precizat: „Dacă aveau niște măsuri care să ducă inflația mai jos, deși dânșii sunt campioni absoluți și la inflație și la deficit, noi acum plătim ceea ce s-a cheltuit în anii trecuți, dar dacă oamenii care au produs acest dezastru economic aveau niște soluții, trebuiau să rămână la masă și să le implementeze, nu să plece. Plecarea asta ne ține într-o criză prelungită și teoretic, dacă e un dezastru, ei ajută să-l prelungească”. INS a anunțat miercuri o rată anuală a inflației de 10,7% în luna aprilie și o scădere a PIB-ului de 1,5% în primul trimestru, față de aceeași perioadă din 2025.

Să nu mai fii singur pe holuri reci / Promisiunea făcută la semnarea contractului pentru Spitalul Regional de Urgență Cluj

Guvernul a semnat marți, la Palatul Victoria, contractul pentru lucrările de execuție ale Spitalului Regional de Urgență Cluj, unul dintre cele mai mari proiecte de infrastructură medicală din România din ultimele decenii. La ceremonie au participat premierul interimar Ilie Bolojan, ministrul Dezvoltării, Cseke Attila, primarul Emil Boc și președinta Agenției Naționale pentru Dezvoltarea Infrastructurii în Sănătate, Iuliana Feclistov, care au prezentat atât semnificația proiectului, cât și detaliile tehnice ale investiției. Ilie Bolojan a descris momentul drept unul cu o puternică încărcătură personală și instituțională, subliniind importanța proiectului pentru întreaga regiune de nord-vest. „Pentru mine este o dublă bucurie. Pe de-o parte pentru că se poate semna acest contract și putem începe practic lucrările, în așa fel încât în anii următori să avem încă un spital regional important finalizat în România”, a declarat Bolojan. Bolojan a făcut referire și la tradiția medicinei clujene, afirmând că noua investiție trebuie să ofere specialiștilor infrastructura pe care o merită. „Mă bucur că, pe lângă profesionalismul pe care l-a probat de-a lungul zecilor de ani, echipa de medici clujeni va trebui să beneficieze în anii următori și de condiții de lucru, de aparatură, la nivelul performanțelor pe care le-au dovedit în acești ani, în serviciul pacienților și în salvarea vieților”, a spus Bolojan. Premierul interimar a mulțumit tuturor instituțiilor implicate în derularea proiectului și a transmis constructorilor un mesaj direct: „Nu-mi rămâne decât să le urez spor la treabă constructorilor, în așa fel încât să avem o lucrare de bună calitate în serviciul pacienților din regiunea de nord-vest.” Cseke Attila: „De astăzi cuvintele se opresc și încep faptele” În intervenția sa, ministrul Cseke Attila a încadrat proiectul într-o perspectivă istorică, vorbind despre un moment definitoriu pentru comunitate. „Sunt momente în viața unei comunități care definesc nu doar prezentul, ci și generațiile care vin. Astăzi vorbim de unul dintre aceste momente”, a afirmat ministrul. El a descris Spitalul Regional de Urgență Cluj drept „cel mai important demers de infrastructură medicală din inima Transilvaniei în ultimele decenii” și a recunoscut dificultățile traversate până la semnarea contractului. „Drumul de până aici a fost lung, a fost plin de provocări, de bariere birocratice și uneori de neîncredere. Dar astăzi am ajuns în punctul în care cuvintele se opresc și încep faptele. De astăzi lucrurile chiar se întâmplă la Spitalul Regional de Urgență Cluj.” Ministrul a insistat asupra dimensiunii umane a proiectului. „Această investiție este o investiție în siguranță, este o investiție în performanță. În acest spital facem o promisiune fiecărui cetățean că în momentele cele mai grele nu mai este singur pe holuri reci, în clădiri obosite de trecerea timpului.” În final, Cseke Attila a transmis că proiectul reprezintă mai mult decât o construcție. „Proiectul de la Cluj este mai mult decât un spital. Este speranța că în România se poate trăi frumos, se poate trăi demn și mai ales se poate trăi sănătos.” Emil Boc: „Dacă vrem ca românii să rămână acasă, trebuie să creăm condiții aici” Primarul municipiului Cluj-Napoca, Emil Boc, a reamintit că ideea proiectului a pornit în urmă cu mai bine de un deceniu, chiar din Palatul Victoria. „Mă bucur că tot din acest Palat al Victoriei, în 2011, pornea ideea Spitalului Regional de Urgență, alocând șapte hectare de teren pentru a începe să gândim acest proiect. După care fiecare și-a făcut datoria și acum suntem la faza în care putem intra în teren să realizăm acest proiect.” Edilul a prezentat și investițiile de infrastructură care vor susține funcționarea viitorului spital, de la benzi dedicate pentru ambulanțe la conexiuni cu metroul clujean. „Ceea ce astăzi este o problemă în Cluj, și anume faptul că străzile înguste țin salvările și ambulanțele în trafic și se pierd vieți, vom avea coridoare dedicate.” Într-un mesaj cu accent european, Boc a legat proiectul de conceptul „Right to Stay”. „Dacă vrem ca românii să se întoarcă sau cei care sunt să nu mai plece, este să creăm condiții de educație, de sănătate, de calitate a vieții, aici, la noi, acasă. Acest spital exact asta face.” El a subliniat și impactul asupra corpului medical. „Medicii noștri vor avea unde să rămână acasă, pacienții care vor veni la spital din întreaga regiune vor avea un act medical de calitate și atunci poți să spui: da, merită să rămână acasă.” Iuliana Feclistov: 849 de paturi, 22 de săli de operație, heliport și parc fotovoltaic Președinta Agenției Naționale pentru Dezvoltarea Infrastructurii în Sănătate, Iuliana Feclistov, a prezentat datele tehnice ale proiectului, descriindu-l drept un model nou pentru medicina din România. „Spitalul acesta va avea 849 de paturi. 106 vor fi pentru ATI, inclusiv pediatrie, neonatologie și unitate pentru arși. 12 paturi sunt pentru arși, 34 pentru spitalizarea de zi, 71 de cabinete ambulatorii organizate pe 11 clinici.” Blocul operator va cuprinde „22 de săli de chirurgie, dintre care două săli hibride”, iar întregul complex va depăși 184.000 de metri pătrați, incluzând clădiri tehnice și amenajări exterioare. Feclistov a subliniat că noua unitate va schimba inclusiv filosofia actului medical. „Acest spital va schimba modalitatea prin care se practică medicina în România. Nu va fi organizat așa cum știm noi spitalele din România, pe secții, ci pe șase centre multidisciplinare, care vor trata cazurile într-un mod complex și organizat.” Contractul semnat marți vizează execuția clădirii principale, a infrastructurii suport, realizarea heliportului, a unui parc fotovoltaic și instalarea echipamentelor medicale grele. „Valoarea acestui contract este de aproximativ 2 miliarde 200 de milioane cu TVA, iar valoarea investiției totale este de aproximativ 3 miliarde 400 de milioane”, a precizat șefa ANDIS. Potrivit contractului, termenul de execuție este de 40 de luni, după care Spitalul Regional de Urgență Cluj ar urma să devină principalul centru medical de urgență pentru întreaga regiune de nord-vest a României.

Bolojan, despre PNRR la Ministerul Energiei: Întârzierile sunt mari

Premierul Ilie Bolojan, care a preluat interimar și portofoliul Energiei, anunță pe Facebook întârzieri în ceea ce privește PNRR. Bolojan susține că după preluarea mandatului de ministru interimar al Energiei a cerut o situație a proiectelor de investiții. „Să putem lua măsuri pentru a termina investițiile până în august și să nu pierdem banii europeni. Am văzut că avem bani, avem proiecte, dar avem blocaje și probleme care întârzie lucrările”, a scris pe Facebook Bolojan. „Avem blocaje și probleme care întârzie lucrările” Premierul subliniază că, în primele patru luni ale acestui an, pe PNRR, s-au făcut plăți de 60 milioane de euro. Încă 135 de milioane de euro sunt solicitați la plată, în 82 de cereri neprocesate, „multe depuse de luni de zile”. Conform lui Bolojan, cea mai mare parte a acestora sunt depuse de anul trecut, dar există și câteva și din 2024. Patru luni până la termenul limită „Mai avem 4 luni pentru a putea termina lucrările și a face plăți. Am mai avea de achitat peste 400 milioane euro, fără cererile depuse și nerezolvate. Întârzierile sunt mari, iar concluzia este simplă: nu este suficient să avem finanțare. Trebuie să avem organizare, procesare rapidă și plăți făcute la timp. Altfel, lucrările nu se vor termina și putem pierde fondurile europene”, a mai scris ministrul interimar al Energiei pe rețeaua de socializare. Soluțiile pe ultima sută de metri Premierul a anunțat și o parte dintre măsurile dispuse: mai mulți oameni la verificare și plăți, din minister, norma de avizare crescută pentru cei implicați în procesul de verificare, schimbarea modului de lucru cu experții Băncii Europene (BEI), pentru reducerea timpului de verificare a plăților sprijin (cu personal) din partea Ministerului Justiției și a Ministerului Proiectelor Europene, pentru a debloca avizarea juridică și verificarea cererilor. Sporurilor pentru cei care lucrează pe fonduri europene, la control Bolojan anunță că în această săptămână va fi verificat și modul de acordare a sporurilor pentru cei care lucrează pe fonduri europene. „Până acum, aceste sporuri nu se acordau după realizări, ci în funcție de calificativul anual obținut pentru anul trecut. Sporul se acorda la maximum, pentru că aproape toți au calificativul . Vom introduce evaluări lunare, iar sporul va fi legat de livrabile: dosare soluționate plăți deblocate termene respectate Nu eliminăm stimulentele pentru colegii care muncesc. Eliminăm plata lor din oficiu. Cine livrează trebuie recompensat. Cine nu livrează nu poate primi aceleași beneficii doar pentru că, pe hârtie, totul arată ”, mai transmite Ilie Bolojan. Acesta anunță că în următoarele două săptămâni se vor face plăți de peste 60 de milioane de euro, încheie premierul. Recomandarea autorului: A patra zi consecutivă de scădere a euro. Cursul se stabilizează