Etichetă: bolojan

Bolojan, propuneri pentru scăderea prețului la energie: Deschiderea accesului în sistem, creșterea producției și a stocării

„Nu vom putea avea o energie mai ieftină în anii următori, dacă nu vom deschide accesul în sistem, dacă nu vom avea o producție mai mare și mai ales o stocare mult mai mare față de ceea ce avem”, a declarat Ilie Bolojan.  Acesta a precizat că, spre exemplu, energia care se produce de primăvara și până toamna într-un parc fotovoltaic, care, în intervalul de la prânz este o energie care se vinde la prețuri foarte mici, precizând că este „risipită”. Bolojan a afirmat că ea poate fi stocată iar seara, când prețul energiei este foarte mare, această energie stocată să poată fi livrată. Bolojan a precizat că miza blocajului accesului la rețelele energetice este una „foarte mare”. „Când cineva vrea să facă o investiție și se duce la Transelectrica, o investiție mare, nu mai poate primi astăzi un aviz tehnic de racordare, pentru că practic rețelele sunt blocate și s-a schimbat procedura și atunci are două posibilități, să aștepte mult timp sau să primească un semnal din piață de la cei care au hârtii gata făcute, că îi se poate vinde un astfel de proiect, adică îi se dă hârtia și avizul, fără altceva, ceea ce înseamnă niște sume imense”, a declarat Bolojan.  Premierul interimar a acuzat că există o responsabilitate în zona de decizie: „(…) este clar că acest sistem a fost pervertit în totalitate, este evident asta și faptul că am ajuns în această situație arată că este o doză de iresponsabilitate în zonele astea de decizie, pentru că permiți, practic, să-ți blochezi accesul în sistem”, a declarat Bolojan.  Premierul interimar a acuzat încă din aprilie că speculatorii au obținut avize tehnice de racordare cu mult peste capacitatea rețelelor, iar astfel proiectele „investitorilor serioși”, nu mai pot fi implementate.

Ilie Bolojan, subiectul anchetei ASF Pentru ce este anchetat

Ilie Bolojan, premierul interimar și ministru al Energiei, a devenit obiectul unei analize riguroase din partea Autoritatea de Supraveghere Financiară. Piața de capital din România se află în fața unui moment fără precedent, în care acțiunile guvernului publică Financial Intelligence. În centrul problemei se află cel valoros emitent al Bursa de Valori București, Hidroelectrica. Miza este modul în care deciziile politice de la vârful Guvernului sunt comunicate investitorilor posibil privigeliați. Suspiciuni grave de abuz de piață și divulgare selectivă de informații privilegiate Ancheta ASF nu vizează doar o simplă eroare administrativă. Ridică suspiciuni grave de abuz de piață și divulgare selectivă de informații privilegiate, fapte care, conform reglementărilor europene, pot atrage sancțiuni severe. După căderea cabinetului prin moțiune de cenzură, intervenția lui Ilie Bolojan asupra conducerii Hidroelectrica a declanșat un conflict juridic ce pune sub semnul întrebării respectarea regulilor de guvernanță corporativă la cel mai înalt nivel al statului. ASF: “Situația existentă la Hidroelectrica face obiectul unei analize specifice, inclusiv din perspectiva modalității de comunicare a unor evenimente care pot face obiectul ordinii de zi a AGA din 29.05.2026, precum și din perspectiva calificării evenimentelor în cauză drept informații privilegiate” Totodată, vă facem cunoscut faptul că verificările de specialitate întreprinse de ASF nu au caracter public, masurile publice ale Autorității, dispuse în urma efectuării acțiunilor de supraveghere și control, putând fi consultate în Buletinul ASF.” Posibila manipulare a Bursei prin omisiune Reacția Autorității de Supraveghere Financiară vine după informațiile privind intenția Ministerului Energiei de a solicita suspendarea președintelui Consiliului de Supraveghere al Hidroelectrica, pe fondul unui dosar de corupție, informație publicată pe site-ul ministerului, dar care nu a apărut pe platforma Bursei de Valori București, unde sunt informaţi investitorii. Ulterior, Hidroelectrica a anunțat că nu a recepționat o solicitare formală de completare a ordinii de zi a AGA din 29 mai, din partea acționarului majoritar, Statul Român prin Ministerul Energiei, însoțită de documentația aferentă prevăzută de cadrul legal aplicabil, potrivit unui raport transmis Bursei de Valori București. Reacția Hidroelectrica, integral “În contextul informațiilor apărute în spațiul public prin intermediul unui comunicat de presă emis de acționarul majoritar, Statul Român prin Ministerul Energiei, la data de 8 mai 2026, referitoare la intenția de suplimentare a ordinii de zi a Adunării Generale a Acționarilor („AGA”) S.P.E.E.H. Hidroelectrica S.A. („Hidroelectrica” sau „Societatea”), cu propunerea de suspendare a Președintelui Consiliului de Supraveghere prin act adițional la contractul de mandat, se impun o serie de clarificări privind cadrul legal aplicabil emitenților listați și principiile de guvernanță corporativă incidente. Potrivit prevederilor Legii nr. 24/2017, art. 105 alin. (3) lit. a), completarea ordinii de zi a adunărilor generale se realizează prin transmiterea unei solicitări formale către emitent, cu condiția ca fiecare punct să fie însoțit de o justificare sau de un proiect de hotărâre propus spre adoptare de adunarea generală, în termenele prevăzute de lege, urmând ca emitentul să asigure publicarea și diseminarea acesteia prin canalele oficiale de raportare către piață, respectiv prin sistemul Bursei de Valori București („BVB”) și mecanismele reglementate de Autoritatea de Supraveghere Financiară („ASF”). Ordinea de zi a AGA convocată pentru data de 29 mai 2026 poate fi completată până la data de 14 mai În situația de față, ordinea de zi a AGA convocată pentru data de 29 mai 2026 poate fi completată până la data de 14 mai 2026, astfel incât convocatorul completat să fie publicat în Monitorul Oficial în data de 18 mai 2026, ulterior aprobării formale de către Directorat. Totodată, conform Legii nr. 24/2017 privind emitenții de instrumente financiare și operațiuni de piață, art. 83^1 lit. b), precum și Regulamentului ASF nr. 5/2018 privind emitenții de instrumente financiare și operațiuni de piață, art. 234 alin. (1) lit. b), constituie informație privilegiată „solicitarea adresată de acționarii îndreptățiți să convoace/să completeze convocatorul AGA”. Astfel, la data prezentei, Hidroelectrica nu a recepționat o solicitare formală de completare a ordinii de zi din partea acționarului majoritar, Statul Român prin Ministerul Energiei, însoțită de documentația aferentă prevăzută de cadrul legal aplicabil. În acest context, informațiile privind intenția de suplimentare a ordinii de zi au fost făcute publice prin intermediul unui comunicat de presă anterior primirii de către emitent a unei solicitări oficiale de completare a ordinii de zi, fapt care a generat imposibilitatea societății de a verifica, analiza și comunica în mod corespunzător informația către piață, în conformitate cu obligațiile legale ce revin unui emitent listat. Suspendarea Președintelui Consiliului de Supraveghere al Hidroelectrica De asemenea, subiectul comunicat public, respectiv suspendarea Președintelui Consiliului de Supraveghere al Hidroelectrica, reprezintă un aspect sensibil din perspectiva guvernanței corporative și a stabilității conducerii societății, cu potențial impact semnificativ asupra percepției investitorilor, reputației emitentului și evoluției prețului acțiunii pe piața de capital, în conditiile in care informația a fost diseminată în timpul orelor de tranzacționare, anterior unei comunicări oficiale a emitentului prin canalele reglementate ale pieței de capital, aspect susceptibil să genereze volatilitate, interpretări incomplete sau reacții investiționale în absența unui cadru informațional complet, verificat și comunicat în mod oficial de către societate. Abuzul de piață În plus, având în vedere natura informației comunicate și calificarea expresă a acesteia drept informație privilegiată de către legislația pieței de capital, modalitatea de diseminare utilizată ridică serioase preocupări din perspectiva respectării obligațiilor prevăzute de Regulamentul (UE) nr. 596/2014 privind abuzul de piață (MAR), cu precădere în ceea ce privește prevenirea divulgării selective de informații și menținerea integrității pieței. Publicarea unui comunicat prin canale externe mecanismelor oficiale de informare a pieței, în absența unei raportări curente realizate de emitent și anterior notificării oficiale a societății ridică îngrijorări din perspectiva respectării principiilor de guvernanță corporativă și a obligației de asigurare a tratamentului egal al acționarilor și investitorilor, prevăzute atât de Legea nr. 24/2017, cât și de OUG nr. 109/2011. Informații susceptibile de a influența deciziile investiționale În cazul unui emitent listat, informațiile susceptibile de a influența deciziile investiționale trebuie comunicate pieței într-o manieră simultană, completă și nediscriminatorie, prin intermediul canalelor oficiale de raportare, orice abatere de la acest mecanism fiind susceptibilă să genereze asimetrii informaționale între diferitele categorii de investitori și să afecteze accesul egal la informație al acționarilor minoritari. Suplimentar celor

Bolojan, după ce Tribunalul din Covasna a suspendat reforma administrației: Ordinele de prefecți vor fi anulate

„Prefecturile, conform prevederilor legale, trebuiau să comunice subliniez, deci să trimită o adresă simplă primăriilor, la câți locuitori ai voie atâți angajați, nu știu, 15 angajați, la 3.000 de locuitori, vă dau un exemplu ipotetic, da? Unele prefecturi, cred că 5 dintre ele, inclusiv cea din Covasna, nu s-au mulțumit să dea adresă, au emis un act administrativ, un ordin al prefectului, care stabilește pentru toate localitățile numărul maxim”, explică Ilie Bolojan, luni, la Digi24.  „Acest act administrativ a fost atacat de către cei care țin să blocheze toate aceste măsuri și, sigur, că instanța l-a suspendat. Aș putea să spun că a fost o decizie de a comunica aceste plafoane negândită, care a creat o vulnerabilitate”, mai declară premierul interimar.  Bolojan a prezentat și soluția Guvernului. „Soluția pe care am stabilit-o este ca aceste ordine de prefecți să fie anulate în cele 5 județe, să se comunice direct, dar, sigur, că unii pot ataca și comunicările. Asta este problema. Nu poți să te lupți cu o realitate”.  Declarațiile sale vin după ce Tribunalul Covasna a decis joi suspendarea unui ordin de prefect ce stabilea numărul maxim de posturi pentru unităţile administrative-teritoriale din judeţ. 

Ludovic Orban anunță discuții cu Ilie Bolojan pentru reintegrarea Forța Dreptei în PNL: Nu mai există niciun motiv ca să nu mergem împreună

Orban a afirmat că, în principiu, există o înțelegere pentru o „comasare prin absorbție” a Forța Dreptei în PNL, susținând că separarea dintre cele două formațiuni nu mai are justificare după ieșirea liberalilor de la guvernare alături de PSD. „Noi, în principiu, ne-am înțeles în perspectivă pentru reintegrarea liberalilor din Forța Dreptei în Partidul Național Liberal. (…) În momentul în care PNL s-a eliberat de PSD, nu mai există niciun motiv ca să nu mergem împreună”, a declarat Ludovic Orban. Fostul premier a reamintit că excluderea sa din PNL a venit după criticile formulate la adresa fostului președinte Klaus Iohannis și a conducerii liberale pentru readucerea PSD la putere. În ceea ce îl privește pe Ilie Bolojan, Orban a apreciat că liderul liberal a salvat partidul după eșecul electoral de la alegerile prezidențiale și a explicat că acesta și-a concentrat energia pe funcția de premier, lăsând în plan secund reorganizarea internă a partidului. „Dacă Bolojan nu accepta să preia conducerea PNL și să facă campanie în ultima săptămână de parlamentare, PNL scria cu o cifră”, a afirmat Orban. Liderul Forța Dreptei a declarat că actuala clarificare politică dintre PNL și PSD reprezintă principala miză pentru Ilie Bolojan și a sugerat că liberalii ar putea funcționa inclusiv din opoziție. Totodată, Orban a afirmat că nu exclude varianta unui guvern PSD-AUR, despre care spune că ar demonstra limitele formațiunii conduse de George Simion. „Poate n-ar fi rău pentru România să vadă un guvern PSD-AUR. Să se mai dezumfle un pic balonul ăsta de ficțiune și speranțele complet nejustificate”, a spus fostul premier. Întrebat despre posibilitatea unui guvern tehnocrat condus de Anca Dragu, Orban a respins categoric scenariul și a susținut că nu există, în realitate, guverne apolitice. „Nu există guvern tehnocrat. (…) Partidul Național Liberal și Uniunea Salvați România nu vor sprijini cu siguranță un guvern tehnocrat”, a declarat Ludovic Orban.

Angajații SNGN ROMGAZ SA vor beneficia de o majorare salarială de 6,5% începând cu 1 iunie 2026.

Angajații SNGN ROMGAZ SA vor beneficia de o majorare salarială de 6,5% începând cu 1 iunie 2026. Decizia afost luată astăzi de Guvern în condițiile în care compania derulează în 2026 cel mai mare program de investiții din istoria societății, de aproximativ 5,6 miliarde lei. Romgaz a anunțat miercuri că a ajuns la un acord de principiu cu Azomureș privind principalii termeni comerciali ai tranzacției de preluare a activității operaționale a combinatului chimic. Acesta va fi efectuat prin transfer de afacere. Finalizarea negocierilor este estimată până la sfârșitul lunii. „SNGN Romgaz SA informează acționarii și investitorii că, în urma negocierilor purtate cu reprezentanții S.C. Azomureș S.A., părțile au ajuns la un acord de principiu cu privire la principalii termeni comerciali ai tranzacției. Acesta are ca obiect preluarea de către Romgaz a activității operaționale Azomureș. Acesta de va face prin transfer de afacere (Transfer of a Going Concern). Decizia de majorare a salariilor angajaților ROMGAZ cu 6,5% a fost luată printr-un Memorandum adoptat în ședința de astăzi a Guvernului Are în vedere rolul strategic al Romgaz în asigurarea securității aprovizionării cu gaze naturale a României și contribuția sa la stabilitatea pieței de gaze naturale la nivel național. În acest context, nevoia de menținere a stabilității și motivării resursei umane reprezintă o condiție esențială pentru realizarea obiectivelor operaționale și investiționale asumate de companie. Măsura are un caracter prudent și justificată. Este orientată către reducerea riscului de migrare a personalului calificat către companii concurente, într-un context de presiune crescută pe piața forței de muncă specializate. Memorandumul aprobat de Guvern. Recomandarea autorului: Romgaz preia Azomureș. Singurul combinat de îngrășăminte din România va fi revitalizat prin transfer de afacere

Performanța Bolojan. România și Germania, singurele state europene unde consumul scade

Doar România și Germania sunt singurele state din UE în care a scăzut consumul. Conform datelor publicate de Oficiul European pentru Statistică (Eurostat) volumul comerțului cu amănuntul a crescut cu 1,9% în Uniunea Europeană și cu 1,2% în zona euro, în martie, comparativ cu perioada similară din 2025. În rândul statelor membre UE pentru care sunt disponibile datele, cea mai mare creștere a volumului comerțului cu amănuntul în martie, comparativ cu perioada similară din 2025, s-a înregistrat în Bulgaria (12,4%), Ungaria (8,2%) și Malta (7,5%), conform Profit.ro. Băutura și tutunul pe plus, combustbilii pe minus În UE, vânzările de alimente, băuturi și tutun au crescut cu 1%, cele de produse non-alimentare cu 3,1%, în timp ce vânzările de combustibili auto au scăzut cu 0,1%. Singurele scăderi au fost în România (minus 2,3%) și Germania (minus 2%), scrie Agerpres. În martie, comparativ cu luna precedentă, volumul comerțului cu amănuntul a crescut cu 0,3% în Uniunea Europeană și a scăzut cu 0,1% în zona euro, după ce în februarie s-a înregistrat un declin de 0,5% în UE și și d 0,3% în zona euro. În martie, comparativ cu luna precedentă, volumul comerțului cu amănuntul a crescut cu 0,3% în Uniunea Europeană și a scăzut cu 0,1% în zona euro. Asta după ce în februarie s-a înregistrat un declin de 0,5% în UE și și d 0,3% în zona euro. În UE, vânzările de alimente, băuturi și tutun au scăzut cu 0,1%, cele de combustibili auto cu 0,8%, iar cele de produse non-alimentare au crescut cu 1%. În martie, comparativ cu luna precedentă, cea mai mare creștere a volumului comerțului cu amănuntul în rândul statelor membre s-a înregistrat în Slovenia (4,%), Luxemburg (4%) și Belgia (3,6%). Singurele scăderi au fost în Germania (minus 2,1%), Italia și Letonia (ambele cu minus 0,1%). România a înregistrat un avans de 2,6% în martie, după o creștere de 0,5% în februarie. Conform datelor publicate de INS, în România, în martie 2026 vs martie 2025, volumul afacerilor din comerțul cu amănuntul (cu excepția comerțului cu autovehicule și motociclete) s-a micșorat cu 2,3%. Aceasta ca urmare a rezultatelor din vânzările de produse nealimentare (-6,3%) și vânzările de produse alimentare, băuturi și tutun (-3,4%). La polul opus se situează comerțul cu amănuntul al carburanților pentru autovehicule cu o creștere de 4,1%. Conform statisticii oficiale, de la o lună la alta (martie vs februarie 2026), cifra de afaceri din comerțul cu amănuntul s-a majorat atât ca serie brută (+18,6%), cât și ca serie ajustată (+2,6%), conform aceleași surse. Recomandarea autorului: INS: consumul s-a prăbușit pentru a opta lună consecutiv, în timpul Guvernului Bolojan

Ce premier vrea UDMR după moțiunea de cenzură: Să nu reprezinte un rival pentru niciunul dintre actorii politici”

Kelemen a catalogat drept iresponsabilă răsturnarea guvernului fără o alternativă viabilă. A subliniat că situația economică actuală nu permite o incertitudine politică prelungită. Obiectivul principal al UDMR rămâne refacerea fostei coaliții de guvernare. Partidul cere un prim-ministru capabil să joace un rol de echilibrare. Acesta trebuie să nu reprezinte un rival pentru niciunul dintre actorii politici. Trebuie să aibă totodată pregătire profesională și credibilitate personală. Ce condiții pune UDMR pentru susținerea unui guvern Kelemen a fost tranșant în privința AUR. „Este inacceptabilă orice colaborare care se bazează pe sprijinul extremist al AUR”, a declarat el. A precizat că aceasta este o chestiune de principiu pentru partid. UDMR analizează toate soluțiile posibile. Acceptă însă doar o structură care asigură o guvernare durabilă, previzibilă și responsabilă. Dacă nu se ajunge la o astfel de soluție, opoziția rămâne o opțiune realistă. Fără alegeri anticipate Kelemen a exclus alegerile anticipate. A argumentat că cetățenii au acordat partidelor un mandat de patru ani la alegerile din 2024. Negocierile pentru formarea unui nou guvern trebuie încheiate în scurt timp. „Cifrele în sine nu creează încredere”, a mai spus liferul UDMR. Contează programul, asumarea responsabilității și voința politică din spatele majorității.

Surse: PNL a votat împotriva unei noi coaliții cu PSD. Și USR a votat să nu facă o majoritate guvernamentală cu PSD / Nicoleta Pauliuc: Ieșirea de la guvernare ar fi o inconsecvență

Biroul Politic Național al PNL se întrunește marți într-o ședință care a început la ora 17:00, pentru a discuta strategia de urmat în urma moțiunii de cenzură care a dărâmat Guvernul Bolojan.  Ilie Bolojan a obținut o victorie politică în interiorul PNL, după ce rezoluția propusă de el pentru a nu face o coaliție cu PSD a fost adoptată cu 34 de voturi „pentru”, 10 abțineri și niciun vot împotrivă. Tabăra anti-Bolojan s-a abținut de la vot S-au abținut de la votarea rezoluției: Hubert Thuma, Nicoleta Pauliuc, Alina Gorghiu, Adrian Vestea, Cătălin Predoiu, Monica Anisie, Alexandru Popa, Adrian Cozma, Toma Petcu si Ion Iordache. UPDATE Stenograme. Toma Petcu, în ședința PNL: Intrarea în opoziție este o greșeală. Moțiunea – eșecul echipei de negociere Toma Petcu, președintele Consiliului Județean Giurgiu, a criticat modul în care a fost organizată ședința și direcția propusă de conducerea partidului. „Această ordine de zi impusă ad-hoc și nediscutată nu este corectă, mai ales în aceste vremuri importante. Reluarea unui vot în diferite forme doar ca să dăm un rol ședinței nu este corectă”, a spus Petcu, potrivit stenogramelor. Liderul liberal a susținut că rezultatul moțiunii de cenzură reprezintă un eșec major al negocierilor politice purtate de conducerea PNL. „Scorul moțiunii este un eșec al negocierilor. Trebuiau să fie mai puține voturi decât semnături, asta ni s-a spus, dar am avut cel mai mare vot pentru dărâmarea guvernului”, a afirmat acesta. Petcu a criticat și strategia anti-PSD, spunând că aceasta nu a produs rezultate concrete. „Toate aceste rezoluții anti-PSD s-au încheiat cu un eșec la moțiune”, a declarat liderul CJ Giurgiu. El s-a pronunțat ferm împotriva intrării PNL în opoziție și a transmis că aleșii locali nu susțin această variantă. „Nu pot să fiu de acord cu intrarea în opoziție a PNL. Toți primarii PNL din Giurgiu vor să rămână la guvernare”, a mai spus Petcu. UPDATE Stenograme. Adrian Cozma, în ședința PNL: Trebuie să stăm la guvernare. Cei care ne-au dus lângă PSD trebuie să răspundă Adrian Cozma, președintele PNL Satu Mare și vicepreședinte al Camerei Deputaților, a criticat în ședința liberalilor liderii care se declară acum anti-PSD, deși au fost aleși pe liste comune cu social-democrații. „Nu e normal să vină unii să ne spună: noi suntem cei mai aprigi antipesediști, dar ați fost aleși pe liste cu PSD”, a spus Cozma, potrivit stenogramelor obținute de Mediafax. El le-a reproșat lui Dan Motreanu, Siegfried Mureșan și Gheorghe Falcă faptul că au candidat pe lista comună PNL-PSD la europarlamentare, în timp ce lui Ciprian Ciucu i-a transmis că el, la Satu Mare, nu a avut „înțelegere cu PSD” și s-a luptat constant cu social-democrații. Cozma a susținut că PNL ar trebui să rămână la guvernare, inclusiv prin varianta unui guvern minoritar cu alte partide pro-europene, pentru a continua reformele și pentru ca rezultatele acestora să nu fie capitalizate ulterior de alții. „Trebuie să stăm la guvernare, să ne îndeplinim obiectivele”, a spus liderul PNL Satu Mare. El a cerut ca decizia privind direcția partidului să fie luată într-un Consiliu Național al PNL și a afirmat că, pe lângă responsabilitatea PSD pentru criza politică, trebuie analizată și responsabilitatea liderilor liberali care au dus partidul în alianța cu PSD. UPDATE Stenograme. Ilie Bololan în ședința PNL: PSD nu mai este un partener credibil pentru PNL pentru formarea unui guvern Ilie Bolojan a susținut în ședința PNL că „clarificarea responsabilității politice este a PSD” și că „reformele au fost întârziate de PSD”. Potrivit acestuia, „AUR partajează responsabilitatea politică cu PSD”, iar PSD „trebuie să-și asume consecințele”. Bolojan a mai transmis că este nevoie de „asumarea guvernării de către PSD” și că social-democrații „să nu fugă de răspundere”. În ceea ce privește o eventuală colaborare politică, liderul liberal a afirmat că „PSD nu mai este un partener credibil pentru PNL pentru formarea unui guvern”. Dominic Fritz, preşedintele USR, anunţă că în Comitetul Politic al USR s-a votat menţinerea deciziei anterioare, de a nu mai forma o majoritate guvernamentală cu PSD. În plus, USR va propune PNL un acord politic, pentru o abordare coordonată în privinţa paşilor următori. UPDATE Potrivit stenogramelor, onținute de Mediafax, din ședință, prim-vicepreședinte PNL Adrian Veștea a invocat inclusiv varianta unui guvern minoritar, care ar putea fi condus fie de Ilie Bolojan, fie de un alt lider liberal. Acesta a subliniat necesitatea evaluării opțiunilor în contextul presiunilor legate de ratingurile agențiilor și implementarea PNRR, dar și menținerea unității în partid. Știrea inițială: Potrivit surselor citate de G4Media, rezoluția propusă de Ilie Bolojan a fost adoptată cu 34 de voturi „pentru” și 10 abțineri, fără voturi împotrivă. Gruparea critică la adresa lui Bolojan, din care fac parte Hubert Thuma și Nicoleta Pauliuc, s-a abținut de la vot. În cadrul ședinței, Bolojan a susținut că responsabilitatea politică pentru situația actuală revine PSD, acuzând întârzierea reformelor și lipsa de credibilitate în negocieri. El a subliniat că PNL va rămâne în opoziție, asumând un rol „constructiv”. Liderii liberali discută în continuare o a doua moțiune privind poziția partidului la negocierile de la Cotroceni.

Apocalipsa economică se amână. Bursa de la București crește după moțiunea de cenzură împotriva lui Bolojan

Apocalipsa economică anunțată în cazul debarcării Guvernului Bolojan se amână. Mai mult, Bursa de la București crește după moțiunea de cenzură de marți. Doar cursul leului se depreciază ușor. Euro a depăşit marţi pragul de 5,23 lei, maxim istoric, faţă de 5,19 lei la deschiderea zilei. Indicele BET se apreciază marți după amiază cu 0,95%, în timp ce tranzacţiile cresc la 71 mil. lei. În topul creşterilor din BET se află Romgaz (2,6%), Transgaz (0,7%), BRD SocGen (0,5%), publică Ziarul Financiar. Oscilații în timp real Indicele de referinţă BET a coborât cu circa 1% în prima reacţie la vestea căderii Guvernului Bolojan.  Apoi a urcat la minus 0,5% la ora 15:00, conform datelor Bursei de Valori Bucureşti. Cele mai mari scăderi din structura indicelui erau afişate de TeraPlast (-4%), Cris-Tim (-3,2%), Nuclearelectrica (-2,9%), Transport Trade Services (-2,6%), Premier Energy (-2,3%) şi Fondul Proprietatea (-1,7%). O zi normală la Bursă Tranzacţiile ajungeau între timp la circa 60 mil. lei, dintre care 40 mil. lei pe cele două pieţe de acţiuni. 10,5 mil. lei pe segmentul de obligaţiuni şi titluri de stat şi 7,7 mil. lei pentru fondurile tranzacţionate la bursă (ETF-uri). Aproape toţi emitenţii din structura BET erau pe minus la ora publicării ştirii, mai puţin Transgaz (0,8%), Electrica (0,75%), Antibiotice Iaşi (0,1%) şi BRD SocGen (0%). În schimb, toţi indicii înregistrau pierderi, de la -0,3% pe BET-NG, care include companii de energie şi utilităţi, la -1% pentru BET-FI, unde sunt prezente fostele SIF-uri şi FP, confotm ZT. Moțiunea de cenzură împotriva Guvernului condus de Ilie Bolojan a trecut cu 281 de voturi pentru, din 431 de parlamentari prezenți. După un vot zdrobitor în Parlament, Executivul este demis și rămâne doar interimar, până la formarea unei noi majorități. Recomandarea autorului: Care este cursul euro – leu în Ziua Moțiunii. Moneda națională este sub presiune

PSD a votat bugetul lui Ciprian Ciucu la Primăria Capitalei cu doar câteva ore înainte de moțiunea din Parlament

Înțelegere pe ascuns între tabere și o trădare de care Ilie Bolojan nu a avut habar? Mulți se gândesc la acest scenariu după ce s-a aflat că PSD a votat bugetul liberalului Ciprian Ciucu la Primăria Capitalei cu doar câteva ore înainte de moțiunea împotriva premierului din Parlament. Propunerea primarului Ciucu pentru bugetul PMB pe anul 2026 a fost aprobat de Consiliul General al Municipiului București. Au fost  cu 48 de voturi „pentru” și 5 abțineri. „Liderul” PSD: „Vreau să-l felicit pe domnul primar Ciucu” Votul a avut loc în timp ce în Parlament are loc votul pe moțiune, arată Mediafax. Bugetul a fost aprobat cu modificările propuse în aceeași ședință de primarul general, principalul amendament al acestuia, care a vizat redistribuirea a zeci de milioane de lei către spații verzi, regenerare urbană și consolidări, fiind adoptat cu 45 de voturi pentru. Consilierii generali PSD au lăudat modul în care bugetul a fost prezentat și dezbătut public. Adrian Vigheciu, consilier general PSD, l-a felicitat pe Ciprian Ciucu pentru „dialogul transparent” cu societatea civilă – „Vreau să-l felicit pe domnul primar pentru amendamentul supus atenției noastre, care a emanat din dialogul transparent pe care l-a avut cu societatea civilă. Dialogul cu cetățenii a adus un plus în articularea bugetului nostru”. Câte venituri așteaptă Ciucu Potrivit proiectului adoptat, Primăria Capitalei estimează venituri de aproximativ 8,4-8,5 miliarde de lei în 2026, cu circa 16% mai mult față de anul precedent. Din această sumă, 2,7 miliarde de lei sunt destinate investițiilor. Cele mai mari alocări pentru investiții vizează modernizarea celor 50 de kilometri de linii de tramvai și transportul public, respectiv modernizarea rețelei de termoficare, fiecare proiect urmând să primească aproximativ 1 miliard de lei. Ambele proiecte sunt finanțate inclusiv din fonduri europene. Pentru subvenții au fost prevăzute peste 2,59 miliarde de lei, dintre care 1,37 miliarde de lei pentru transportul public și 1,21 miliarde de lei pentru sistemul de termoficare. Bugetul include și o alocare de 7 milioane de lei pentru Catedrala Mântuirii Neamului, despre care primarul general a spus că fusese promisă în mandatul fostului primar Nicușor Dan. 37 de milioane pentru piste de biciclete Printre principalele proiecte de infrastructură finanțate se numără lărgirea străzii Prelungirea Ghencea, cu aproape 130 de milioane de lei, modernizarea iluminatului public, cu 120 de milioane de lei, lărgirea străzii Dimitrie Pompeiu, cu 76 de milioane de lei, și lucrări la Pasajul Basarab, pentru care sunt alocate 20 de milioane de lei. Municipalitatea mai prevede 100 de milioane de lei pentru plata a 22 de troleibuze și 12 microbuze electrice, 20 de milioane de lei pentru modernizarea Depoului Berceni și 85 de milioane de lei pentru canalul colector Ghidigeni – Olteniței – Cheile Turzii – Henri Coandă, parte a proiectului de modernizare a stației de epurare Glina. Pentru piste de biciclete sunt alocate aproximativ 37 de milioane de lei, iar pentru sistemul inteligent de management al traficului 4,7 milioane de lei. Finalizarea Planului Urbanistic General primește 23 de milioane de lei, iar pentru Registrul Verde sunt prevăzute 10 milioane de lei. RECOMANDAREA AUTORULUI: Ziua moțiunii de cenzură împotriva Guvernului. Gavrilă (POT): „USR, exterminatorii României!” Patrick de Hillerin demontează o mare minciună spusă de Bolojan în timpul discursului de la moțiune Ciprian Ciucu „s-a jucat” cu AI la Primărie. Ce a descoperit edilul Daniel Băluță, atac la primarul Capitalei, Ciprian Ciucu: „Am văzut o nouă față a lui, una de torționar” Scandal la şedinţa CGMB. Daniel Băluță a anunțat că reprezentanţii PSD în Consiliu vor intra în grevă. Atac direct la primarul Capitalei: ”Un laș. Primăria Capitalei s-a transformat în «castelul grofului»” Bolojan a ajuns să fie susținut de cei pe care îi consideră „extremiști”. Parlamentarii UNIT nu votează moțiunea de cenzură inițiată de PSD și AUR