Bonul fals de la Mamaia care face ravagii
Șezlong pe plaja din Mamaia cu un preț care o transformă în Miami Beach de România. Șezlongul ar costa 400 de lei și mulți români se pot aștepta la o notă de plată ca-n Dubai. Numai că imaginea înșelătoare nu prezintă un bon fiscal autentic, atenționează presa locală. Autoritățile avertizează că acest tip de țepe iau amploare pe măsură ce se apropie vârful sezonului estival. Așa cum se știe, Mamaia și-a făcut o tradiție din prețuri de lux. Iată cât te costă 7 zile în Mamaia, în iulie 2026: cazare + mâncare + alte cheltuieli, în funcție de câte stele are hotelul ales. Un bon care pare real pe Facebook, dar este făcut cu AI Nici n-a debutat bine sezonul estival, că Litoralul începe să fie marcat de fake news-uri menite să țină turiștii departe. Un astfel de caz are în centru un bon fiscal care afișează un tarif exorbitant de 400 de lei la un sezlong, pe o plajă din Mamaia, semnalează replicaonline. Verificările arată că firma menționată pe bon nu există. Numărul de telefon este este o înșiruire de cifre, de la 0 la 9, în ordine crescătoare. Cât a ajuns să coste închirierea unui șezlong în stațiunea Mamaia a devenit un fake news de succes Imaginea conține toate semnele unui fake news eficient. Există numele firmei și prețuri spectaculoase la șezlong. Murano SRL este societatea care apare pe bon. Ce conține obligatoriu un bon fiscal autentic Însă, bonul care circulă pe internet are mai multe probleme. Concret, un bon fiscal real trebuie să conțină, printre altele: denumirea și codul fiscal al operatorului economic; adresa punctului de lucru; seria fiscală a aparatului; data și ora emiterii; informații despre TVA; datele de identificare ale documentului fiscal. În schimb, cel care este prezentat pe Internet este un bon realizat cu AI, după toate aparențele. Însă nu unul emis perfect legal de un operator economic. Mamaia, perla Litoraului, excelează la prețuri ca pe Coasta de Azur Există mai multe firme cu numele Murano SRL. Niciuna nu are codul unic de identificare ca cel prezentat în bon, iar numărul de contactat este o înșiruire de cifre, de la 0 la 9, în ordine crescătoare. Bon fiscal fals emis în Mamaia Nord, care percepea taxă pentru tacâmuri Sursa reamintește că și anul trecut a existat o situație asemănătoare. Un bon fiscal, care ar fi fost emis de un restaurant din Mamaia Nord, La Golani, menționa prețuri mari la produse. Era percepută inclusiv o taxă pentru tacâmuri, însă s-a constatat, în cele din urmă, că acesta este unul fals. Organizația de Management al Destinației Mamaia Nord avertiza atunci că bonul era fals. Restaurantul indicat nu exista, iar denumirea firmei nu corespundea unei entități înregistrate. Mai mult, la adresa menționată nu funcționa niciun local de alimentație publică. Un scenariul la indigo cu cel de anul trecut: prețuri exagerate, un produs aberant trecut pe bon și o fotografie construită țintit pentru social media.
Patronii din HORECA, în vizorul ANAF. Clienții care nu primesc bon fiscal, consumă gratis
ANAF continuă campania bonului fiscal și îi îndeamnă pe clienții, în special din HORECA (restaurante, baruri, cafenele, fast-food-uri etc.), să ceară bon fiscal. În caz contrar, ei sunt sfătuiți să nu plătească dacă nu primesc bonul. Executivul a decis ca TVA-ul în HoReCa să fie de 11%, pentru o colectare mai bună, în caz contrar TVA urmând să urce la 21% din octombrie. ANAF anunță ce drepturi au clienții în HORECA La plata în numerar, clienții trebuie să solicite și să primească bonul fiscal, acesta fiind documentul obligatoriu care atestă tranzacția. În situația plăților prin card, clientul are dreptul să solicite emiterea și înmânarea bonului fiscal. La plata cu cardul de credit sau debit, operatorii economici nu au obligația legală de a tipări/înmâna bonul fiscal, însă acesta poate fi tipărit și oferit la cererea expresă a clientului. „În cazul în care comercianții refuză emiterea şi înmânarea bonului fiscal, cu excepţia situaţiei defectării aparatelor de marcat electronice fiscale când se emit chitanțe potrivit legii, clientul are dreptul de a beneficia de bunul achiziţionat sau de serviciul prestat fără plata contravalorii acestuia”, anunță Fiscul. ANAF îi încurajează pe cetățeni să se implice activ în prevenirea și combaterea acestui fenomen. Prezența bonului fiscal este dovada plății serviciului și garanția că tranzacția a fost înregistrată si fiscalizată corect. Pentru a facilita semnalarea cazurilor în care dreptul la bon fiscal nu este respectat, ANAF pune la dispoziție o linie de contact. Orice situație de acest tip poate fi semnalată la adresa de e-mail: [email protected], inclusiv prin transmiterea unei fotografii/scanări lizibile a documentului înmânat pentru plata serviciilor/bunurilor achiziționate, achitate cu numerar, fără emiterea și înmânarea bonului fiscal, mai menționează reprezentanții instituției.
Ce a pățit un clujean, când a cerut bonul fiscal la finalul unei curse cu TAXIUL. Sunt sigur că nu-i primul și nici ultimul
Un clujean a povestit experiența neplăcută cu un taximetrist care ar fi refuzat să emită bon fiscal la finalul unei curse, folosind în schimb un telefon mobil pe post de aparat de taxare. Potrivit stiridecluj.ro, clientul a luat un taxi dintr-un stand, iar cursa a fost în regulă până la destinație. Problemele au apărut abia în momentul solicitării bonului fiscal. Atunci, taximetristul a spus că „a rămas fără rolă” și a încercat să ofere un bon de la o cursă anterioară, cu aceeași sumă. Însă pasagerul a insistat să primească bonul fiscal aferent cursei efectuate, iar atunci șoferul a spus că merge să cumpere o rolă de hârtie de la un magazin din apropiere. Dar, cât timp clientul a intrat în magazin pentru a ajuta la procurarea rolei, taximetristul a plecat. „Am luat un taxi din stand, era singurul în stand. Am spus ruta și i-am specificat pe unde să meargă, zis și făcut. Nu mi-am dat seama, doar după ce am urcat, că nu avea aparat de taxare – avea un smartphone pe post de aparat de taxare. Atunci am zis să filmez «ceasul», în loc să crească cursa cu 10-20 de bani cum crește normal în orice taxi cu care am fost… Am ajuns la destinație. – Să-mi dați și bonul, vă rog frumos. – Am rămas fără, dar am unul de ieri cu aceeași sumă (25 RON). – Nu, domnule… doresc bon pe cursa aceasta! – Hai că îți fac rost de rolă pentru aparatul de taxare. (Era un magazin în apropiere.) – Bine, aștept! M-am dat jos din taxi, merg spre magazin, coadă la magazin. Îmi cer scuze, și mă scuz pentru nesimțirea mea, bat la ușă, deschid și cer o rolă pentru case de marcat. Un minut a durat toată interacțiunea. Mă întorc – taxiul a plecat… Sunt sigur că nu-i primul și nici ultimul, dar nu e corect… toți fură în țara asta, dar noi, restul, care respectăm legea și ne vedem de nasul nostru, suntem luați de proști, de prea mulți ani…”, a mărturisit clujeanul după experiența sa cu taximetristul respectiv. FOTO – Caracter ilustrativ: Profimedia Marian Tănase are o experiență de peste 20 de ani în presa online. A absolvit Facultatea de Jurnalism din cadrul Universității Hyperion în anul 2001, iar în 2002 se angaja deja la portalul Apropo.ro, … vezi toate articolele