Proclamarea locală a Sfintei Mavra de pe Ceahlău / Mesajul Patriarhului Daniel: Aceste sfinte femei sunt mame spirituale ale poporului român
Luni, la Mânăstirea Durău a avut loc proclamarea locală a canonizării Sfintei Cuvioase Mavra de pe Ceahlău, una dintre cele 16 femei românce canonizate în februarie 2026. Cu această ocazie, Preafericitul Părinte Daniel, Patriarhul Bisericii Ortodoxe Române, a trimis un mesaj de prețuire și apreciere către cei veniți s-o cinstească pe Sfânta Cuvioasă Mavra de pe Ceahlău. Pentru comunitatea ortodoxă, orice canonizare este un motiv de bucurie și de speranță, pentru că, prin faptul că un nou sfânt este adăugat în sinaxar, credinciosul are încă un mijlocitor în fața lui Dumnezeu. În cuvântul său, Preafericitul Părinte Patriarh a enumerat trei mari virtuți ale Sfintei Mavra. Sfânta era rugătoare isihastă neobosită (adică rostea întruna rugăciunea inimii – Doamne, Isuse Hristoase, Fiul Lui Dumnezeu, miluiește-mă pe mine, păcătoasa). „Sfânta Cuvioasă Mavra de pe Ceahlău s-a învrednicit să vadă lumina necreată a slavei lui Hristos” „Pomenirea neîncetată a rugăciunii „Doamne Iisuse Hristoase, Fiul lui Dumnezeu, miluiește-mă pe mine păcătoasa!” a transformat sărăcăcioasa ei chilie într-un colț de cer. Lucrarea rugăciunii isihaste este arătată și de biserica ridicată în Poiana maicilor care avea hramul Schimbării la Față a Domnului, sărbătoare luminată de practica rugăciunii isihaste. Precum pe Tabor, Domnul Iisus Hristos S-a arătat ucenicilor Săi, Petru, Iacov și Ioan, învrednicindu-i să vadă slava Lui dumnezeiască; tot astfel, în aspră nevoință, rostind neîncetat rugăciunea inimii, Sfânta Cuvioasă Mavra de pe Ceahlău s-a învrednicit să vadă lumina necreată a slavei lui Hristos, potrivit făgăduinței: „fericiți cei curați cu inima, că aceia vor vedea pe Dumnezeu” (Matei 5, 8). Astfel, însuși locul ales pentru bisericuța din Poiana Maicilor, cu vedere spre vârful Panaghiei, și hramul ales, Schimbarea la Față, sunt mărturii tainice ale lucrării lăuntrice săvârșite de Sfânta Cuvioasă Mavra pe Muntele Ceahlău”, trnasmite PF Părinte Daniel în cuvântul său, în care nu uită să amintească și de nevoințele sfintei – dormea puțin, mânca doar seara pâine uscată și ce fructe sălbatice mai găsea prin pădure, și-a construit singură bordeiul în care a pustnicit. Smerita cugetare și smerita viețuire O altă trăsătură pe care o evocă PF Sa este smerita cugetare și viețuire a sfintei. „Lucrarea rugăciunii neîncetate a rodit în Sfânta Mavra, la vremea cuvenită, prin lumina harului Duhului Sfânt care se vădea în harismele duhovnicești ale acestei cuvioase: darul înainte-vederii, al vindecărilor și al povățuirii. Aceste harisme, dăruite de Dumnezeu pentru adânca ei smerenie, au fost primite de ea cu sfială, fiind mereu atentă la viața sa duhovnicească. Asemenea unui ostaș care păzește o cetate să nu fie cucerită de dușmani, cuvioasa păzea cetatea sufletului ei cu rugăciunea neîncetată și cu smerita cugetare, ca să nu fie cucerită de vrăjmași, biruind toate ispitele diavolilor. Smerenia, pe care părinții pustiei o numeau „mama tuturor virtuților”, ajută ca harismele duhovnicești să fie primite cu multă grijă, ca lucrarea duhovnicească să nu se transforme, prin trufie, proprie omului căzut, în cădere din har a rugătorului”, transmite Patriarhul Daniel. Povățuitoare a cuvioaselor isihaste „Al treilea aspect foarte important al vieții Sfintei Cuvioase Mavra este lucrarea povățuirii și a discernământului duhovnicesc. Roadele rugăciunii curate și ale smereniei sale adânci nu au putut rămâne ascunse, întrucât Domnul Hristos, Cel ce a zis că „nu poate o cetate aflată pe vârf de munte să se ascundă” (Matei 5, 14), a binevoit ca harismele ei să se reverse, ca dintr-o fântână binecuvântată, peste o mulțime de suflete însetate de Dumnezeu. Așa s-a ridicat Sfânta Cuvioasă Mavra, fără voia ei, la măsura unei mari povățuitoare pentru maicile și surorile sihastre de pe Muntele Ceahlău care viețuiau sub îndrumarea ei și pentru toți cei ce căutau sfat de suflet ziditor”, a mai transmis Patriarhul Daniel. Textul integral al mesajul Preafericitul Părinte Patriarh Daniel „Cu multă bucurie și evlavie cinstim astăzi după vrednicie chipul luminos al Sfintei Cuvioase Mavra de pe Muntele Ceahlău, marea nevoitoare isihastă care a luminat pământul Moldovei la sfârșitul veacului al XVII-lea și începutul veacului al XVIII-lea. Prin această sfântă mult nevoitoare, lucrarea rugăciunii neîncetate a prins rădăcini adânci în desișurile codrilor și pe povârnișurile abrupte ale munților. Mărturia ei tăcută, dar cunoscută prin însăși viața ei și prin urmele duhovnicești lăsate, ne îndeamnă să privim cu evlavie la această cuvioasa purtătoare de Dumnezeu, care, strălucind în virtute, s-a făcut prin faptele sale povățuitoare a sihastrelor și a oamenilor căutători de Dumnezeu. Rugătoare isihastă Cea mai înaltă și mai tăinuită lucrare a Sfintei Cuvioase Mavra a fost rugăciunea inimii sau rugăciunea isihastă. Această rugăciune, care are darul de a aduna toate puterile sufletului într-o singură mișcare lăuntrică, prin pomenirea neîncetată a numelui Domnului Iisus Hristos, a aprins în inima cuvioasei lumina cea curățitoare a iubirii dumnezeiești. Sfânta Cuvioasă Mavra, trăind înainte ca isihasmul moldav să cunoască acea înflorire deplină din veacul al XVIII-lea, din timpul marelui dascăl al rugăciunii, Sfântul Cuvios Paisie de la Neamț, mărturisește, prin însăși viețuirea sa, că lucrarea aceasta era prezentă deja în munții și sihăstriile Moldovei, fiind moștenirea vie a unei tradiții ce se transmitea, din duhovnic în ucenic, prin viu grai și prin viața duhovnicească a rugătorului. Acest fapt este subliniat și în lucrarea domnitorului Dimitrie Cantemir, „Descriptio Moldaviae” (Descrierea Moldovei), care spunea că în zona Muntelui Ceahlău „foșneau pădurile de mulțimea sihaștrilor”. Tradiția ne spune că Sfânta Cuvioasă Mavra dormea numai câteva ore pe noapte așezată pe un scăunel, făcea sute de metanii, mânca o singură dată în zi, către seară, mulțumindu-se cu câțiva pesmeți muiați în apă și cu câteva fructe sălbatice adunate din pădure. În bordeiul ei pustnicesc, ridicat cu propriile mâini din pământ și lemn, mintea Sfintei Cuvioase Mavra se cobora necontenit în adâncul inimii, repetând cu fiecare suflare numele sfânt și mântuitor al Domnului Iisus Hristos. Pomenirea neîncetată a rugăciunii „Doamne Iisuse Hristoase, Fiul lui Dumnezeu, miluiește-mă pe mine păcătoasa!” a transformat sărăcăcioasa ei chilie într-un colț de cer. Lucrarea rugăciunii isihaste este arătată și de biserica ridicată în Poiana maicilor care avea hramul Schimbării la Față a Domnului, sărbătoare luminată de practica rugăciunii isihaste. Precum pe Tabor, Domnul Iisus Hristos S-a arătat ucenicilor Săi, Petru, Iacov și Ioan, învrednicindu-i
Sărbătoare nouă în Biserica Ortodoxă Română / Soborul Sfintelor Femei Românce
Biserica Ortodoxă Română va celebra, în acest an, pentru prima dată Soborul Sfintelor Femei Românce, sărbătoare introdusă recent în calendarul ortodox prin hotărârea Sfântului Sinod din 27 martie 2025, potrivit basilica.ro. Noua sărbătoare este fixată în Duminica a treia după Paști, zi dedicată tradițional și Sfintelor Femei Mironosițe, și marchează recunoașterea contribuției spirituale a femeilor românce care au dus o viață sfântă. Slujbe speciale la Catedrala Patriarhală Programul liturgic de la Catedrala Patriarhală din București va urma tipicul obișnuit: sâmbătă, de la ora 16:00, va fi oficiată Vecernia unită cu Litia, iar duminică, de la ora 09:00, Sfânta Liturghie. Mesajul Patriarhului Daniel Patriarhul Daniel a transmis un mesaj dedicat acestei duble sărbători, subliniind modelul spiritual oferit de sfintele femei românce. Potrivit acestuia, ele „prin viețuirea lor virtuoasă și prin curajul lor s-au făcut următoare Sfintelor Femei Mironosițe, mărturisind, prin rugăciune, cuvânt și faptă, pe Hristos Cel înviat”. Patriarhul a evidențiat diversitatea acestor modele de sfințenie: mucenițe, monahii, soții, mame, doamne sau femei simple din popor, cunoscute sau necunoscute, unite prin credință, smerenie și jertfelnicie. Canonizări recente Evenimentul vine după ce, anul trecut, Sfântul Sinod a decis canonizarea a 16 femei românce cu viață sfântă. Proclamarea solemnă a avut loc la 6 februarie 2026, la Catedrala Patriarhală, urmând și proclamări locale. Printre noile sfinte din Arhiepiscopia Bucureștilor se numără: Sfânta Doamnă Maria Brâncoveanu Sfânta Cuvioasă Filofteia de la Pasărea Sfânta Cuvioasă Muceniță Evloghia de la Samurcășești Sfânta Cuvioasă Elisabeta de la Pasărea În acest an, la mănăstirile Pasărea și Samurcășești din județul Ilfov au fost deshumate moaștele a două dintre aceste sfinte. 2026, an dedicat femeilor cu viață sfântă Sfântul Sinod a proclamat anul 2026 drept Anul comemorativ al femeilor cu viață sfântă, incluzând mironosițe, mucenițe, monahii, soții și mame. În acest context, icoana Soborului Sfintelor Femei Românce a fost desemnată drept icoana oficială a anului comemorativ, reprezentând patru categorii de sfinte: mucenițe, monahii, femei din popor și doamne sau principese. Un nou reper în calendarul ortodox românesc Introducerea Soborului Sfintelor Femei Românce marchează un moment important pentru Biserica Ortodoxă Română, prin recunoașterea rolului spiritual și istoric al femeilor în viața religioasă și în tradiția creștină a țării.
Cum se simte războiul din Ucraina în contribuțiile benevole percepute de Biserica Ortodoxă Rusă
Publicația Independentă „The Moscow Times” scrie că așa-numitele „contribuții benevole” percepute de pravoslavnica Biserică Ortodoxă Rusă pentru oficierea slujbelor religioase au crescut, în medie, cu 40% de la începutul invaziei ruse în Ucraina. Publicația, care a analizat site-urile a 140 de biserici și catedrale din Rusia, observă că cele mai mari scumpiri au fost înregistrate la slujbele de cununie (+107%), înmormântare (+71%) și botez (+50%). Acestea sunt servicii care, în teorie, nu necesită taxe fixe, însă majoritatea parohiilor le afișează pe liste ca sume recomandate sau „donații”. „Se numesc donații, dar sunt taxe” Anastasia, o locuitoare din Kopeisk, regiunea Celeabinsk, spune că a fost șocată când a văzut noile tarife atunci când a dorit să organizeze o slujbă de pomenire. „Acum doi ani plăteam 100 de ruble pentru un nume pe an. Acum costă 5.000 de ruble pentru un singur nume pe an. Nu mi-a venit să cred”, a declarat ea presei locale. Nemulțumiri similare sunt exprimate și de alți credincioși, care spun că aceste „contribuții benevole” funcționează, în realitate, ca niște taxe. „Toate aceste plăți se numesc donații. Dar, în esență, sunt niște taxe”, a declarat pentru postul Current Time protopopul Andrei Kordocikin, care a părăsit Rusia după ce a condamnat public războiul din Ucraina. Diferențe între regiuni și biserici Potrivit lui Kordocikin, nivelul contribuțiilor diferă în funcție de regiune și este stabilit fie de paroh, fie, în unele cazuri, centralizat la nivel de eparhie. „În centrul Moscovei aceste sume sunt mai mari decât în provincie. În unele eparhii, tarifele sunt majorate o dată pe an, pentru a evita diferențele mari între biserici”, explică el. Enoriașii din Moscova confirmă creșterea prețurilor nu doar la slujbe, ci și la lumânări, icoane și alte obiecte religioase. Unii acceptă situația ca pe un efect firesc al scumpirilor generale, alții consideră că este incorect ca tainele religioase să devină inaccesibile pentru oamenii cu venituri mici sau pentru vârstnici. De ce au crescut prețurile Explicația oficială invocată de reprezentanții bisericii este creșterea costurilor de funcționare. „Dacă se scumpesc energia, utilitățile și toate celelalte, trebuie să creștem și salariile celor care lucrează în biserică. Un al doilea motiv este creșterea contribuțiilor către eparhie”, spune Kordocikin. Istoricul și sociologul Nikolai Mitrohin explică faptul că banii rămân, în mare parte, la nivel local. „Biserica este organizată ca un sistem de persoane juridice independente. Cea mai mare parte a veniturilor rămâne la nivelul parohiei sau al eparhiei, iar doar un procent foarte mic ajunge la Patriarhia Moscovei”, a declarat el pentru Current Time. Un preot a cerut reintroducerea dijmei Creșterea puternică a tarifelor pentru slujbele de înmormântare vine și în contextul în care acestea au devenit mai frecvente după invadarea Ucrainei. Potrivit estimărilor BBC și Mediazona, peste 150.000 de militari ruși ar fi murit în război. În toamna anului 2025, un preot din Irkutsk a propus reintroducerea „dijmei” — un fel de impozit religios — pentru credincioși, însă conducerea Bisericii Ortodoxe Ruse a respins ideea, precizând că este doar o opinie personală și că nu reprezintă poziția oficială a BO Ruse. „Biserica nu trebuie să pară un magazin” Protopopul Andrei Kordocikin avertizează că există un risc ca această politică de prețuri să afecteze relația dintre biserică și credincioși. „Este esențial ca omul care vine la biserică să nu aibă senzația că intră într-un magazin”, spune el. În timp ce Biserica Ortodoxă Rusă justifică scumpirile prin inflație și costuri crescute, pentru mulți enoriași ele devin un motiv de frustrare și de îndepărtare de instituția care ar trebui să rămână, spun ei, un spațiu al solidarității și al sprijinului spiritual.
Directorul Institutului Elie Wiesel, vrea ca instituțiile să se autosesizeze în cazul concertului controversat din Catedrala Națională
Directorul Institutului „Elie Wiesel”, Alexandru Florian, a declarat, pentru G4Media, ca așteaptă ca instituțiile abilitate să se autosesizeze, a acuzat că Biserica Ortodoxă Română ar fi trebuit să se delimiteze. „Imn pentru clerul militar al unui înalt militant legionar, în noua Catedrală Națională, acolo unde aflăm și sfinți a căror viață a fost legată de legionarism este un fapt cutremurător de propagandă extremistă, care s-a petrecut joi 30 octombrie. Considerăm că Ministerul Apărării, Familia Regală și BOR ar fi trebuit deja să se delimiteze în mod clar. Faptul că Basilica postează cu mândrie acest eveniment transmite până astăzi un cu totul alt mesaj. Oare violența simbolică a extremismului va face casă bună cu ortodoxia? Așteptăm autosesizarea instituțiilor abilitate să deschidă un dosar de cercetare în baza OUG nr 31/2002”, a directorul Institutului „Elie Wiesel” pentru G4Media. În același timp, Patriarhia Română neagă acuzațiile, susținând că textul poeziei interpretate ar fi atribuit în mod eronat lui Radu Gyr și că „nu promovează în niciun fel elemente ale vreunei doctrine politice totalitare. Prin urmare, contextul redării cântecului exclude orice interpretare tendențioasă. Încercarea de a asocia Biserica Ortodoxă Română cu ideologiile extremiste este una total lipsită de temei, mai ales că Patriarhia Română a exprimat, în repetate rânduri, delimitarea fermă de orice fel de mișcări care promovează ura și violența, xenofobia și rasismul, care sunt contrare învățăturii și credinței creștine”, se arată în comunicatul transmis de Basilica.ro Radu Gyr a fost scriitor, publicist, dar și un activist politic vocal al legionarilor din anii ’30, devenind chiar comandant al Mișcării Legionare în Oltenia, până să fie închis în lagăr. El a avut dese întâlniri cu liderul mișcării, Corneliu Zelea Codreanu, potrivit studiului publicat în revista Arhivele Olteniei.
Ministrul de Externe, Oana Ţoiu, despre tensiunile religioase din Ucraina: Nu există o acţiune ostilă a guvernului ucrainean
Sâmbătă, la Antena 3 CNN, Oana Ţoiu a declarat că a abordat subiectul incidentelor de natură religioasă din Ucraina în întâlnirile bilaterale cu oficiali ucraineni. De asemenea, ministrul a făcut o serie de precizări „Nu există o acţiune ostilă a guvernului ucrainean asupra creştinilor ortodocşi români”. Despre demersurile autorităţilor de la Kiev de a reduce influenţa bisericilor ruseşti în Ucraina, ministrul a declarat „Decizia iniţială a Ucrainei nu este o decizie greşită în ceea ce priveşte scoaterea bisericilor ortodoxe de sub tutela Rusiei şi tutela Moscovei. Aici cred că putem să fim toţi de acord că acea parte a deciziei este o decizie necesară”. Şefa diplomaţiei a adăugat că datoria sa este de protejarea drepturilor tuturor românilor şi din acest motiv există o colaborare cu Biserica Ortodoxă Română „Datoria mea ca ministru să mă asigur că drepturile românilor, dreptul la credinţă, drepturilor la a fi în siguranţă fiinţicuranţă este respectat peste tot şi de aceea am adresat această problemă şi în relaţia bilaterală şi echipa mea din minister împreună cu Biserica Ortodoxă Română au avut conversaţii să căutăm soluţii”. Despre demersurile bisericilor române din Ucraina care intenţionează să intre sub tutela B.O.R., Oana Ţoiu şi arătat susţinerea şi a declarat că pentru a obţine un succes „este nevoie de o asociaţie făcută împreună cu Biserica Ortodoxă Română pe teritoriul Ucrainei sub care să fie practic trecute, bisericile româneşti şi în direcţia asta lucrăm”.