BPOC și astmul sever: diagnosticul și tratamentul la timp pot schimba evoluția bolii (P)
BPOC: cifre și riscuri BPOC afectează aproximativ 392 de milioane de persoane la nivel global și este a treia cauză principală de deces, fiind asociată cu aproximativ 3 milioane de decese anual. În România, aproximativ 8,3% din populația generală are un diagnostic de BPOC, iar 74% dintre pacienți sunt pensionari, persoane cu venituri de multe ori limitate. Boala este asociată cu numeroase complicații pulmonare și cardiovasculare, iar episoadele acute de agravare pot afecta profund viața pacienților. Exacerbările reprezintă una dintre cele mai importante probleme în evoluția BPOC și pot necesita spitalizare. Impactul lor nu se limitează la plămâni: riscul de infarct miocardic este de două ori mai mare în primele cinci zile după o exacerbare moderată. O singură exacerbare moderată a fost asociată cu o creștere cu 17% a riscului de deces, iar după două exacerbări moderate într-un interval de un an, riscul de deces crește cu 80%. Mai mult de jumătate dintre pacienții spitalizați din cauza unei exacerbări decedează în primii cinci ani după spitalizare, iar unul din patru pacienți cu BPOC este diagnosticat cu cancer pulmonar. Diagnosticul precoce și monitorizarea continuă sunt esențiale pentru controlul bolii și prevenirea agravării acesteia. Identificarea persoanelor din grupele de risc, utilizarea mai consecventă a spirometriei și implicarea medicului de familie în depistarea timpurie pot contribui la scurtarea drumului până la diagnostic și la inițierea mai rapidă a tratamentului potrivit. Astmul sever: subdiagnosticat și tratat suboptimal Astmul sever reprezintă o problemă de sănătate publică din cauza costurilor directe și indirecte și a riscurilor letale pe care le implică. Aproximativ 1 milion de oameni trăiesc cu astm în România, iar între 4 și 10% dintre aceștia se confruntă cu o formă severă a bolii. Adesea subdiagnosticat și tratat suboptimal, astmul cauzează o povară semnificativă asupra vieții pacienților și familiilor acestora, fiind asociat cu o morbiditate crescută la persoanele de toate vârstele. Simptomele includ senzația de sufocare frecventă, respirație șuierătoare, constricție toracică și tuse, care interferează cu activitățile zilnice și cu somnul. Astmul necontrolat duce la deteriorarea calității vieții pacienților, creșterea absenteismului, anxietate și presiune suplimentară asupra spitalelor, prin internări și vizite repetate. În România, traseul pacientului cu astm sever este adesea un drum lung, cu multe obstacole: de la lipsa diagnosticării corecte și la timp, la accesul întârziat la terapiile moderne și la suprautilizarea corticosteroizilor orali (CSO), cu tot șirul de efecte adverse pe care le implică. În lipsa unui management personalizat, suprautilizarea CSO determină apariția unor efecte adverse severe, cu impact asupra sănătății și costurilor asociate bolii. Ghidurile internaționale de tratament oferă direcții clare pentru managementul astmului sever: diagnostic precoce, algoritmi și criterii clare pentru managementul modern. Este recomandat managementul personalizat al pacientului, posibil cu ajutorul terapiilor moderne, disponibile și în România. Pentru pacienți, respectarea indicațiilor date de medic și administrarea tratamentului așa cum a fost prescris reprezintă cea mai bună modalitate de a preveni crizele de astm sever și de a ține boala sub control. Dacă tratamentul nu își mai face efectul, este recomandată discuția cu medicul curant pentru evaluarea planului de tratament. Surse: GOLD Report: Global Strategy for the Diagnosis, Management, and Prevention of Chronic Obstructive Pulmonary Disease Global Initiative for Asthma
Plămânii nu intră în vacanță. Avertismentul medicilor: ce greșeli trebuie să eviți în concediu
Medicii Spitalului de Pneumoftiziologie Sibiu le recomandă celor care pleacă în concediu să nu întrerupă tratamentele pentru afecțiunile respiratorii, să evite schimbările bruște de temperatură, fumatul și expunerea prelungită la alergeni. De asemenea, trebuie să acorde atenție simptomelor precum tusea persistentă sau dificultățile de respirație. Vara, călătoriile la mare, la munte sau în străinătate pot aduce beneficii pentru sănătate, însă schimbările de temperatură, drumurile lungi, aerul condiționat și expunerea la diferiți alergeni pot afecta sănătatea aparatului respirator, în special în cazul persoanelor cu boli pulmonare cronice. Medicii atrag atenția că pregătirea concediului ar trebui să includă și măsuri pentru protejarea sănătății plămânilor. „Concediul trebuie să fie o perioadă de relaxare, nu un motiv pentru întreruperea tratamentului. Pacienții cu astm bronșic, BPOC sau alte afecțiuni respiratorii trebuie să își ia cu ei toate medicamentele prescrise și să respecte schema de tratament chiar dacă se simt bine. O întrerupere aparent lipsită de importanță poate duce la agravarea bolii tocmai în timpul vacanței”, explică dr. Darius Dăncilă, medic specialist pneumolog în cadrul Spitalului de Pneumoftiziologie Sibiu. Aerul de mare, benefic dacă expunerea este echilibrată Potrivit medicilor, aerul marin, caracterizat prin umiditate ridicată și o concentrație mai redusă de alergeni față de mediul urban, poate fi benefic pentru unele persoane cu afecțiuni respiratorii. Totuși, expunerea prelungită la soare, temperaturile ridicate și trecerile frecvente de la căldura de afară la spațiile puternic climatizate pot favoriza apariția sau accentuarea unor simptome respiratorii. „Plimbările pe malul mării, în special dimineața și seara, pot fi benefice pentru respirație. În schimb, recomandăm evitarea expunerii îndelungate în intervalul cu temperaturi foarte ridicate și limitarea trecerilor repetate din căldură în spații foarte răcite. Diferențele mari de temperatură pot irita căile respiratorii și pot accentua simptomele la persoanele sensibile”, mai spune medicul pneumolog. Specialiștii recomandă turiștilor aflați la mare să opteze pentru plimbări dimineața sau după apus, să se hidrateze corespunzător și să evite fumatul și expunerea la fumul de țigară. De asemenea, medicii recomandă ca aerul condiționat din mașină sau din camera de hotel să nu fie direcționat direct către față sau torace. În cazul apariției unor dificultăți de respirație, a unei tuse persistente sau a febrei, specialiștii recomandă solicitarea unui consult medical. Atenție la călătoriile lungi Drumurile lungi cu mașina, autocarul sau avionul pot favoriza deshidratarea și apariția disconfortului respirator, mai ales în cazul persoanelor cu boli pulmonare cronice. Medicii recomandă, în astfel de cazuri, hidratarea corespunzătoare și efectuarea unor pauze regulate pentru mișcare, atunci când acest lucru este posibil. „Pacienții care utilizează inhalatoare trebuie să le aibă întotdeauna asupra lor, nu în bagajele depozitate. De asemenea, dacă apar tuse persistentă, senzația de lipsă de aer sau durere toracică după întoarcerea din concediu, este important ca simptomele să nu fie puse doar pe seama oboselii și să fie evaluat un consult de specialitate”, subliniază dr. Darius Dăncilă. Pentru un concediu fără probleme respiratorii, pneumologii recomandă respectarea tratamentului prescris pe toată durata vacanței și transportarea medicamentelor și a dispozitivelor inhalatorii necesare. Totodată, este recomandată evitarea fumatului activ și pasiv, hidratarea suficientă, utilizarea responsabilă a aparatelor de aer condiționat și evitarea diferențelor foarte mari de temperatură. Medicii recomandă și limitarea expunerii la praf, fum și alte surse de poluare, precum și prezentarea la medic atunci când simptomele respiratorii persistă sau se agravează.
Avertisment pe vreme de caniculă: aerul condiționat neîntreținut poate agrava bolile respiratorii
Specialiștii recomandă igienizarea regulată a filtrelor, mai ales în sezonul cald, când utilizarea sistemelor de climatizare este la nivel maxim. Filtrele murdare, sursă de alergeni și iritații respiratorii Medicii explică faptul că filtrele necurățate pot reține praf, polen, mucegaiuri și bacterii, care sunt apoi recirculate în aerul respirat. Pentru pacienții cu astm bronșic, BPOC sau alte boli pulmonare cronice, expunerea la acești factori poate duce la agravarea simptomelor și la episoade de exacerbare. „Problema apare când filtrele nu sunt întreținute corespunzător” – avertismentul medicului pneumolog „Aerul condiționat nu reprezintă un pericol în sine. Problema apare atunci când filtrele nu sunt curățate și întreținute corespunzător”, explică dr. Simina Mustățea, medic pneumolog în cadrul Spitalului de Pneumoftiziologie Sibiu. Aceasta arată că aerul recirculat poate transporta particule iritante pentru căile respiratorii. Creștere a cazurilor de tuse și dificultăți de respirație în sezonul cald Potrivit medicilor, în această perioadă sunt frecvente cazurile de pacienți care acuză accentuarea tusei, respirație dificilă sau crize de astm, iar unul dintre factorii favorizanți poate fi utilizarea aparatelor de aer condiționat neigienizate. Recomandări: igienizarea periodică și evitarea diferențelor mari de temperatură Specialiștii recomandă curățarea periodică a filtrelor, igienizarea profesională a sistemelor de climatizare și schimbarea regulată a filtrului de habitaclu din autoturisme. De asemenea, diferența de temperatură între interior și exterior nu ar trebui să depășească 6–8°C. Măsuri simple pentru prevenirea agravării bolilor pulmonare Medicii subliniază că prevenția începe cu gesturi simple. Un aparat de aer condiționat bine întreținut poate asigura confort termic fără a afecta sănătatea respiratorie, contribuind la reducerea riscului de exacerbări la pacienții vulnerabili.