Ilie Bolojan critică cheltuielile cu stadioanele
Premierul Ilie Bolojan critică modul în care au fost finanțate în ultimii ani unele investiții în infrastructura sportivă și susține că statul a alocat sume importante pentru proiecte care nu răspund întotdeauna nevoilor reale ale comunităților. Șeful Guvernului a dat ca exemplu stadioanele construite în localități care nu mai au echipe de fotbal sau în orașe în care formațiile locale evoluează la un nivel care nu permite atragerea unui număr suficient de spectatori. ”O altă eroare pe care am făcut-o a fost să alocăm pentru autoritățile locale bani în sume mari, fără să țină cont de importanța proiectelor, de viabilitatea lor și de cofinanțarea pe care aceștia trebuie să o pună”, a declarat Ilie Bolojan. Premierul a arătat că există localități în care au fost construite stadioane, deși echipele de fotbal au dispărut sau nu mai evoluează la un nivel care să justifice o asemenea investiție. „Gândiți-vă că avem stadioane în localități care nu mai au echipă de fotbal sau avem două stadioane în orașe unde echipa de fotbal este la un nivel la care niciodată nu va umple cu public un stadion”, a afirmat premierul. Săli de sport mari, în comune mici Bolojan a criticat și investițiile în săli de sport de mari dimensiuni construite în localități cu populație redusă. Premierul a făcut referire la construcții dotate cu tribune și spații generoase, despre care spune că sunt disproporționate în raport cu numărul locuitorilor din comunitățile respective. „Avem săli de sport în niște comune mici. Cele din sticlă, cele mari, cu tribune, în care dacă mobilizăm toți cetățenii comunei, s-ar putea să nu umplem tribuna”, a mai spus Bolojan. Potrivit premierului, una dintre soluții este ca autoritățile locale să contribuie financiar la proiectele finanțate de la bugetul de stat. El a arătat că anul trecut a fost introdusă o cofinanțare de 25% din partea autorităților locale pentru astfel de proiecte. „Și cred că pentru toate proiectele care vin, e bine să existe o cofinanțare din partea autorităților locale. Pentru că altfel tendința primarului este să facă un proiect cât mai mare dacă e de la bugetul de stat”, a afirmat Bolojan. Premierul a explicat că această abordare ar trebui să ducă la o selecție mai atentă a investițiilor și la proiecte adaptate nevoilor reale ale comunităților. Declarațiile despre investițiile sportive au fost făcute în contextul în care Bolojan a vorbit despre problemele de finanțare a proiectelor de infrastructură și despre lucrările care au fost începute sau contractate în anii anteriori. Guvernul alocă peste 1,4 miliarde de lei pentru construcția a patru stadioane Însă, deși critică stadioanele mici și investițiile făcute în locuri în care nu era cazul, recent, Guvernul alocă peste 1,4 miliarde de lei pentru construcția a patru stadioane. Valoarea totală a fiecărui proiect de construcție implică o cotă de 75% alocată din bugetul de stat și o cotă de 25%, bani din bugetul local, după cum urmează: Stadion de 30.000 de locuri, municipiul Timișoara – 609.366.993,68 lei, inclusiv TVA,. din care 126 de milioane de lei de la bugetul local; Complex Sportiv, municipiul Oradea – 385.843.822,12 lei, inclusiv TVA, din care 71 milioane lei de la bugetul local; Complex Sportiv-Stadion Municipal „1 Mai”, municipiul Slatina – 289.472.880,95 lei, inclusiv TVA, din care 58 de milioane lei de la bugetul local; Stadionul „Tineretului”, municipiul Brașov – 135.785.757,81 lei, inclusiv TVA, din care 25 de milioane de lei de la bugetul local.
Guvernul Bolojan alocă 1,4 miliarde lei pe 4 stadioane
În plin „an al austerității”, un proiect care prevede construirea a patru stadioane, în valoare totală de 1,4 miliarde de lei, a intrat pe ordinea de zi a ședinței de Guvern de astăzi, de la ora 10:00. Este vorba de patru arene, construite în municipiile Brașov, Timișoara, Slatina, respectiv Oradea, orașul pe care premierul demis, Ilie Bolojan, l-a condus din poziția de primar în perioada 2008-2020. Documentul oficial al proiectului este semnat de ministrul interimar al Dezvoltării, Lucrărilor Publice și Administrației, Czeke Attila. Chiar astăzi au venit datele de la Institutul Național de Statistică (INS), care arată că economia a scăzut cu 0,8% în prima jumătate din 2026, prin comparație cu aceeași perioadă a anului trecut. În paralel, întreaga linie de comunicare pe dezastrul economic a guvernului Ilie Bolojan se bazează pe reducerea deficitului bugetar, scăderea cheltuielilor și chivernisirea banului public, ca justificare pentru scăderea consumului și a economiei în general. Cu toate acestea, guvernul demis Bolojan dă undă verde construirii a patru stadiaone în valoare de peste 1,4 miliarde de lei. Proiectul este pe ordinea de zi a ședinței de astăzi, la secțiunea note, punctul 3: Gândul a intrat în posesia documentului analizat de Guvern și îl prezintă cititorilor „Pentru un număr de 4 stadioane, indicatorii tehnico-economici au fost aprobați prin hotărâri ale Guvernului, iar procedurile de achiziție publică au fost finalizate de către CNI SA, impunându-se încheierea contractelor cu operatorii desemnați câștigători. Ulterior finalizării procedurilor de achiziție publică și desemnării ofertanților câștigători au fost încheiate convențiile de cofinanțare, prin care părțile semnatare și-au asumat participarea financiară la realizarea investițiilor”, reiese din nota de informare. Valoarea totală a fiecărui proiect de construcție implică o cotă de 75% alocată din bugetul de stat și o cotă de 25%, bani din bugetul local, după cum urmează: Stadion de 30.000 de locuri, municipiul Timișoara – 609.366.993,68 lei, inclusiv TVA,. din care 126 de milioane de lei de la bugetul local; Complex Sportiv, municipiul Oradea – 385.843.822,12 lei, inclusiv TVA, din care 71 milioane lei de la bugetul local; Complex Sportiv-Stadion Municipal „1 Mai”, municipiul Slatina – 289.472.880,95 lei, inclusiv TVA, din care 58 de milioane lei de la bugetul local; Stadionul „Tineretului”, municipiul Brașov – 135.785.757,81 lei, inclusiv TVA, din care 25 de milioane de lei de la bugetul local. Bolojan spune că „gestionează prudent” investițiile publice La finalul notei de informare semnate de Czeke Attila, este specificat că investițiile publice urmăresc atât „prioritizarea obiectivelor”, cât și „distribuirea efortului financiar pe mai multe exerciții bugetare”. „În actualul cadru fiscal-bugetar, gestionarea prudentă a investițiilor publice presupune atât prioritizarea obiectivelor care au parcurs etapele de pregătire și de achiziție publică, cât și corelarea angajamentelor legale asumate cu resursele disponibile și distribuirea efortului financiar pe mai multe exerciții bugetare, în funcție de etapele efective de implementare”, este notat în proiectul de construcție a stadioanelor.
Buzoianu: 5.000 de arbori tăiați ilegal într-o zonă din Brașov. Una dintre cele mai mari tăieri descoperite în ultimii ani
„Chiar o să mergem în județul Brașov săptămâna aceasta, unde a fost identificat un caz cu 5.000 de arbori tăiați ilegal. 5.000 de arbori tăiați ilegal într-o singură zonă, una dintre cele mai mari zone de tăieri ilegale descoperite în ultimii ani de zile”, a declarat Diana Buzoianu, luni seara, la Euronews. Ministra a afirmat că identificarea unui număr tot mai mare de cazuri arată că autoritățile au început să descopere situații care anterior nu erau identificate. „Vedem în sfârșit că controlul de la Garda Forestieră scoate la iveală din ce în ce mai multe tăieri care până acum părea că nu există”, a spus Buzoianu. Potrivit acesteia, fenomenul tăierilor ilegale nu a dispărut, chiar dacă în spațiul public exista percepția că amploarea ar fi scăzut. „Toată lumea era mulțumită. Fenomenul tăierilor ilegale părea că nu mai există. Asta era povestea care nu se vedea. El există în continuare, acest fenomen, și mă bucur că autoritățile în sfârșit iau măsurile necesare să crească cazurile pe care le descoperă”, a afirmat ministra. Buzoianu: Nu există favoruri pentru instituțiile din subordinea Ministerului Mediului Diana Buzoianu a declarat că verificările instituțiilor din subordinea Ministerului Mediului trebuie să ducă la măsuri concrete atunci când sunt identificate probleme. „Dacă controlul va veni cu niște concluzii bune pentru instituții, foarte bine, mergem mai departe. Dacă va veni cu niște concluzii în care să reiasă niște nereguli, voi cere măsuri aplicate de urgență, așa cum am făcut la toate celelalte instituții”, a spus ministra. Buzoianu a subliniat că nu vor exista tratamente preferențiale pentru instituțiile aflate în subordinea ministerului. „Nu există favoruri pentru nicio instituție din subordinea Ministerului Mediului, pentru că favorurile astea se plătesc dup-aia în vieți pierdute de români în propria noastră țară”, a afirmat Buzoianu. Reorganizarea Romsilva: de la 130 de directori la 36 În ceea ce privește reforma Romsilva, ministra a anunțat că metodologia pentru organizarea noilor structuri a fost pusă în transparență și că urmează aprobarea noilor organigrame. „La Romsilva, tocmai am pus în transparență metodologia pentru organizarea noilor structuri și sperăm că în perioada imediat următoare, dacă Consiliul de Administrație Romsilva și Romsilva nu mai blochează pe termen nedeterminat reorganizarea, să avem și organigramele aprobate”, a declarat Buzoianu. Potrivit acesteia, Ministerul Mediului a avizat deja noile structuri, iar după aprobarea organigramelor ar urma să fie organizate concursuri pentru ocuparea funcțiilor de conducere. „În momentul în care avem organigramele aprobate, noi deja le-am avizat de la minister, eu sper ca în săptămânile următoare să le avem și aprobate de Romsilva, vor trebui să fie organizate concursuri”, a spus ministra. Buzoianu a precizat că numărul funcțiilor de directori va fi redus semnificativ, de la 130 la 36: „Concursuri pentru directori. Am sărit de la 130 de directori la 36 aproape de directori”, a afirmat Diana Buzoianu.
O ursoaică a fost împușcată în Brașov, după ce a intrat în oraș și a pus oamenii în pericol
Echipa de intervenție din Brașov a împușcat o ursoaică duminică, 5 iulie, pe strada Jepilor. Autoritățile au eliminat animalul pentru că aceasta a refuzat să plece din zona locuită și punea în pericol siguranța oamenilor. O altă ursoaică, aflată în aceeași zonă alături de cei trei pui ai săi, s-a speriat de zgomote și a fugit. Mesaje Ro-Alert în Harghita. Au fost semnalați urși în mai multe localități Animalele au fost descoperite în urma alertelor trimise de locuitori Specialiștii au mers pe teren după ce localnicii au reclamat prezența urșilor printre blocuri. La fața locului, aceștia au descoperit mai multe exemplare care căutau hrană. Reprezentanții Primăriei Brașov au explicat că au fost obligați să folosească armele, deoarece una dintre femele nu a reacționat la nicio metodă de speriat. „Dacă ursoaica cu pui a reacţionat la semnalizările acustice şi s-a retras spre pădure, cealaltă femelă, în vârstă de 11 ani, nu a reacţionat şi a continuat să rămână în zonă, astfel încât echipa a fost nevoită să ia decizia extragerii acesteia”, informează, duminică Primăria Braşov.” Prezența urșilor s-a înmulțit în zonele populate din Brașov Acest caz nu este unul izolat. În ultimele săptămâni, autoritățile din municipiu au intervenit în mod repetat pentru a elimina mai mulți urși. Animalele sălbatice coboară tot mai des din pădure în căutare de mâncare și devin agresive atunci când ajung în apropierea oamenilor.
După dezastrul din Capitală, acum Brașovul a fost lovit de o furtună violentă care a paralizat orașul
O furtună violentă a inundat străzile din Brașov și a provocat pagube mari în cursul serii de joi. Ploaia torențială a blocat bulevardele principale și a inundat zeci de gospodării. Pompierii au muncit toată noaptea cu motopompe pentru a scoate apa din curți și pentru a debloca drumurile. Sursa foto: brașov.net O ambulanță și două mașini au rămas blocate sub apă Cele mai mari probleme au apărut la pasajul de pe strada Hărmanului, unde apa a fost atât de adâncă, încât a trecut de nivelul roților. O salvare care mergea la un pacient și două autoturisme nu au mai putut înainta și au fost prinse de șuvoaie. „Echipajele de intervenție au acționat cu prioritate pentru extragerea autoturismelor și a ambulanței blocate, în vederea remedierii situației și deblocării traficului. Totodată, transportul în comun a fost grav afectat, autobuzele înaintând cu mare dificultate prin zonele inundate”, au precizat reprezentanții ISU Brașov. Sursa foto: brașov.net Case inundate și copaci puși la pământ Vijelia a lovit dur mai multe cartiere din oraș, printre care Bartolomeu, Schei, Astra și Centrul Vechi. Sistemul de canalizare nu a putut face față cantității uriașe de apă, iar militarii au fost chemați de urgență să scoată apa din 16 case și beciuri. De asemenea, vântul puternic a rupt patru copaci mari care au căzut pe șosele și au blocat traficul. Un nou cod portocaliu de avertizare meteo Brașovenii nu scapă de vremea rea. Potrivit meteorologiilor, urmează alte 24 de ore de vijelii puternice, averse torenţiale, grindină de medii dimensiuni şi descărcări electrice. Furtuna a făcut prăpăd și în Capitală Furtuna violentă de cod roșu de marți seară din București și Ilfov a provocat pagube masive și a dus la decesul unui bărbat după prăbușirea unui arbore peste mașina sa. Rafalele extreme au doborât peste 800 de copaci, au avariat zeci de autoturisme și au smuls acoperișuri, în timp ce ploile torențiale au inundat numeroase străzi. Pompierii ISU au intervenit la peste 900 de solicitări de urgență pentru degajarea carosabilului și evacuarea apei din clădiri. De asemenea, stația de metrou Piața Victoriei a fost inundată și nu a funcționat până a doua zi.
Un urs, turist fidel, s-a cazat la un hotel din Poiană. Răspunsul la apelul 112: „Un urs în hotel nu este o urgență”
Un urs s-a cazat într-un hotel din stațiunea Poiana Brașov, vineri seara. Conform angajaților, este un client fidel. Nu este prima oară când Martinel optează pentru serviciile Ana Hotel. Din imagini se vede că nu pare timorat, doar un pic rătăcit. Altfel, știe cum deschide o ușă cu clanță! Ursul, din declarațiile angajaților a intrat, ca orice turist, pe ușă. Dar, mai simpatic a fost răspunsul celor de la 112, dacă este adevărat: „Un urs în hotel nu este o urgență”. „A fost și la noi aseară, din nou. A intrat iar în hotel. A sunat colegul la 112 și i s-a spus că un urs în hotel nu este o urgență și să nu mai sune la ei. Și că trebuie anunțată Poliția din Poiana Brașov”, au relatat angajații. Angajații au păzit turiștii cu plată Aceștia susțin că, în lipsa unei intervenții rapide, personalul hotelului a fost nevoit să stea de pază pe timpul nopții pentru a proteja turiștii și colegii. „Noi am stat de pază în noaptea aia și s-a sunat continuu la 112. Staff-ul a renunțat la un moment dat, dezamăgit, că toate eforturile noastre au fost în zadar, deși era o echipă în Poiană”, au mai spus aceștia, potrivit informațiilor apărute pe pagina de facebook Brașov Știri. „Deja e de speriat. Dacă lăsăm ușa deschisă, intră în casă. Nu mai vorbesc să vină turiștii, căci le este frică. Turiștii care mai veneau acum îmi spun că nu mai riscă să vină cu copii la Poiana Brașov de frica urșilor. Chiar nu știm ce e de făcut. E deja de alertă maximă”, au transmis ospitalieri. Din fericire, nu au fost raportate altercații între turiști și urs, nici pagube. Recomandarea autorului: Sterilizarea ursoaicelor, noua măsură propusă de un primar din România. Care este motivul
Care este cea mai scumpă zonă din Brașov și unde se găsesc cele mai mici prețuri și chirii, în 2026
Prețurile locuințelor din Brașov au crescut cu aproape o treime, în ultimii doi ani, conform raportului Imobiliare.ro Market 360 pentru primul trimestru din 2026. Potrivit datelor citate, prețul mediu solicitat de proprietarii și dezvoltatorii din Brașov a ajuns, luna trecută, la 2.294 euro/mp util. FOTO – Caracter ilustrativ Clienții care doresc să achiziționeze un apartament în acest oraș trebuie să știe că pot găsi prețuri mai mici în trei zone: Gemenii – prețul mediu solicitat a ajuns în primele trei luni ale anului la o medie de 1.969 euro/mp util; Triaj – prețul urcă ușor la 1.995 euro/mp util; Cartierul Florilor se află și el în lista celor mai accesibile locuințe din Brașov, cu un preț mediu de aproximativ 2.000 euro/mp util, potrivit bizbrasov.ro. De asemenea, zonele Astra și Gării au rămas cele mai accesibile pentru chiriașii din Brașov și în primele trei luni din 2026, cu o chirie medie de 450 euro/lună. Topul cartierelor ieftine este completat de Răcădău, unde chiria medie solicitată a fost ceva mai mare, 500 euro/lună, conform datelor Imobiliare.ro. În schimb, la polul opus se află zona Drumul Poienii, care este cea mai scumpă din Brașov pentru cumpărători, dar și pentru chiriași. Aici, prețul mediu cerut pentru locuințe atinge suma de 4.074 euro/mp util, în timp ce chiria medie urcă până la aproape 1.000 de euro/lună, mai exact 950. Autorul mai recomandă: Orașul din România în care parcarea de reședință s-a scumpit. Cât vor plăti șoferii pe an și ce anomalie au observat mulți proprietari de mașini Cum arată unul din cele mai cunoscute restaurante McDonald’s din România, după remodelarea de 6 milioane de lei Spitalul Judeţean din Braşov, în „faliment temporar”. Unitatea medicală a depășit bugetul alocat
Brașov: mai mulți bani pentru educație și cultură. Investițiile cresc semnificativ
Cea mai mare creștere este la capitolul dezvoltare: sumele alocate investițiilor urcă de la 386 de milioane de lei anul trecut la 513 milioane de lei în acest an, adică un plus de peste 130 de milioane de lei. În schimb, cheltuielile de funcționare rămân la nivelul din 2025. Bugetul aprobat miercuri a fost construit după ce administrația locală a pornit de la un deficit de aproximativ 30-40 de milioane de lei și venituri mai mici decât în 2025, potrivit primarului George Scripcaru. Edilul susține că bugetul reușește totuși să acopere nevoile orașului și să mențină investițiile la un nivel ridicat: „Bugetul este unul echilibrat, care răspunde necesităților orașului. Avem un capitol foarte mare de investiții și sume foarte mari alocate pe dezvoltare”. Se construiește un nou spital Unul dintre cele mai importante proiecte este construcția Spitalului de Pneumoftiziologie și Boli Infecțioase, pentru care a fost semnat un contract de finanțare de peste 580 de milioane de lei, din fonduri europene nerambursabile. „Înseamnă peste 100 de milioane de euro care se adaugă la capitolul venituri. Bugetul aprobat este, de fapt, mai mare dacă luăm în calcul aceste sume”, a spus edilul. În ultimele zile, au fost semnate mai multe contracte, iar valoarea totală a fondurilor nerambursabile atrase se apropie de 140 de milioane de euro. Educația și cultura primesc mai mulți bani Bugetul pe 2026 prevede creșteri pentru educație și cultură, atât la investiții, cât și la cheltuielile de funcționare. Sunt alocate fonduri și pentru proiectele culturale independente, care vor fi gestionate prin Centrul Cultural Apollonia, care va coordona finanțarea acestora la nivel local. Primarul George Scripcaru a spus că modul de acordare a banilor va fi însă schimbat, după problemele apărute în trecut, când unele proiecte nu au justificat cheltuielile sau nu au achitat drepturi de autor. „Nu cred că este o situație firească să mergi cu 85% avans și, când vii cu deconturile, să nu justifici banii. Vom crea reguli noi și vom stabili cum se vor întâmpla lucrurile”, a declarat edilul. Adoptat cu întârziere Bugetul pentru 2026 a fost aprobat după patru luni în care orașul a funcționat fără un buget complet,fiind folosite doar sume provizorii din bugetul anului trecut. „A trebuit să recuperăm cei 40 de milioane și să completăm până la sută la sută necesitățile financiare ale orașului”, a explicat primarul.
Brașov dă 0 lei pe cultură în 2026. Orașul rămâne fără finanțare publică pentru sectorul cultural
Cultura independentă din Brașov nu mai are în 2026 nicio sursă de finanțare publică locală. Nici Primăria Municipiului Brașov, nici Consiliul Județean Brașov nu alocă fonduri pentru proiectele organizațiilor culturale independente, situație descrisă drept o premieră negativă a ultimilor ani de către Consorțiul Cultural Corona, pe baza bugetelor oficiale. Datele centralizate arată că în proiectul de buget 2026 al Consiliului Județean Brașov este prevăzută suma de 0 lei pentru finanțarea ONG-urilor culturale. De asemenea, Primăria Brașov nu a lansat niciun apel pentru Ghidul cultural în 2025 și 2026. Anterior, finanțarea cumulată pentru sectorul cultural independent putea ajunge până la 8 milioane de lei pe an. Primăria Brașov: program suspendat Ghidul cultural al Municipiului Brașov a fost principalul instrument de finanțare nerambursabilă pentru sectorul independent și a funcționat între 2012 și 2024, cu bugete care au crescut de la câteva sute de mii de lei la 6 milioane de lei. În 2025, sesiunea a fost anulată, iar în 2026 nu a fost publicat niciun calendar, ghid sau intenție de reluare a programului. În 2024, ultimul an de funcționare, situația a fost următoarea: 87 de proiecte au fost depuse, 74 au fost declarate eligibile, iar bugetul de 6 milioane de lei a acoperit aproximativ 63% din suma solicitată, respectiv 9,61 milioane de lei. Consiliul Județean Brașov: eliminarea finanțării în 2026 Consiliul Județean Brașov a finanțat anual, între 2022 și 2025, proiecte culturale ale beneficiarilor privați, cu bugete în creștere: 2022: 1,40 milioane lei (22 proiecte) 2023: 1,80 milioane lei (25 proiecte) 2024: 1,80 milioane lei (24 proiecte) 2025: 2,00 milioane lei (26 proiecte) În proiectul de buget pentru 2026, aflat în consultare publică în aprilie, nu este prevăzută nicio sumă pentru acest program. Deși bugetul total alocat capitolului „Cultură, recreere și religie” rămâne de 57,54 milioane lei, fondurile sunt direcționate exclusiv către instituțiile publice subordonate și proiecte PNRR. Impact asupra proiectelor culturale Proiectele finanțate anterior prin aceste programe includ o parte importantă a ofertei culturale din Brașov și din zonă, printre care Brașov Jazz & Blues Festival, Săptămâna Haferland, Festivalul de Film și Istorii Râșnov, SoNoRo Musikland, Street Delivery, CULMEA: Film și Educație de Mediu, Săptămâna Comediei și Alpin Film Festival. Aceste inițiative funcționează pe un model de finanțare mixtă, în care sprijinul public local reprezintă, în medie, între 60% și 90% din bugetele eligibile. Context național Comparativ, în 2025, alte consilii județene au alocat fonduri pentru sectorul cultural independent: CJ Timiș: 3,20 milioane lei CJ Cluj: 1,20 milioane lei CJ Sibiu: 1,20 milioane lei În acest context, CJ Brașov a fost lider în 2025, cu 2 milioane de lei, însă în 2026 devine singurul dintre aceste județe fără finanțare pentru sectorul cultural independent. Consorțiul Cultural Corona solicită relansarea de urgență a Ghidului cultural al Municipiului Brașov, cu un buget minim de 3 milioane de lei, precum și includerea programului de finanțare pentru ONG-uri culturale în prima rectificare bugetară a CJ Brașov, la un nivel minim de 1 milion de lei. De asemenea, sunt cerute stabilirea unui calendar predictibil și coordonat între instituții și organizarea de consultări publice înainte de suspendarea sau modificarea programelor. „Eliminarea simultană a ambelor surse de finanțare publică locală creează un blocaj fără precedent pentru sectorul cultural independent din Brașov. Vorbim despre zeci de organizații și proiecte care contribuie direct la atractivitatea și economia locală și care nu pot funcționa în absența unui minim sprijin public predictibil”, a declarat Valer Rus, președintele Consorțiului. Datele prezentate provin din documente publice oficiale, inclusiv bugetul CJ Brașov 2026 (consultare publică, aprilie 2026), comunicatele CJ Brașov privind finanțările culturale (2022–2025), hotărârile Consiliului Local Brașov privind Ghidul cultural (2021–2024), precum și datele publice ale CJ Timiș, Cluj și Sibiu pentru anul 2025. Consorțiul Cultural Corona este o organizație non-guvernamentală din Brașov care reunește profesioniști și inițiative din domeniul cultural, cu scopul de a susține dezvoltarea unui ecosistem cultural local coerent, divers și profesionist.
Brașovul se pregătește pentru Parada Junilor. Restricții de circulație pe traseu
Brașovul intră în atmosfera de sărbătoare înaintea unuia dintre cele mai importante evenimente tradiționale ale orașului, Parada Junilor, care va avea loc duminică și va aduce „zeci de mii de brașoveni și turiști” în centrul istoric și pe traseul coborârii călare din cartierul istoric Șchei către zona de agrement Pietrele lui Solomon. Trafic restricționat în centrul orașului În pregătirea evenimentului, autoritățile au stabilit și restricții de circulație. Primarul George Scripcaru a precizat că planul de mobilitate a fost finalizat și că măsurile sunt necesare pentru buna desfășurare a paradei și pentru siguranța participanților și a publicului. Acesta a cerut șoferilor să elibereze traseul paradei și să nu parcheze în zonele vizate în dimineața evenimentului, avertizând că autoturismele lăsate neregulamentar vor fi ridicate. „Fac un apel către toți deținătorii de autovehicule din această zonă să elibereze traseul și să nu parcheze mașinile, indiferent dacă sunt personale sau de serviciu, începând de duminică dimineața”, a transmis edilul Brașovului. În caz contrar, autoturismele vor fi ridicate de echipele Primăriei, au menționat autoritățile brașovene. Acces limitat pentru riverani Restricțiile vor fi introduse progresiv în cursul dimineții de duminică, pe măsură ce alaiul Junilor pornește din centrul orașului către punctul final al paradei, iar circulația va fi oprită temporar pe principalele artere ale traseului. De asemenea, mai multe parcări din zona centrală vor fi închise pe durata desfășurării evenimentului. Riveranii vor avea acces controlat în anumite intervale, înainte de începerea paradei și după trecerea coloanei de juni. Apel la prudență în preajma cailor Parada Junilor va debuta în prima parte a zilei și va urma traseul tradițional până în zona de agrement de la Pietrele lui Solomon, unde sunt așteptați mii de spectatori. Reprezentanții celor șapte cete de juni au subliniat importanța evenimentului pentru identitatea locală și au făcut apel la public să respecte regulile de siguranță, în special să evite apropierea de cai în timpul deplasării alaiului. Tradiție veche de secole în Brașov Parada Junilor are o tradiție veche de secole în Brașov Parada Junilor și marchează simbolic coborârea tinerilor din cartierul istoric Șchei în centrul vechi al orașului. Manifestarea are origini în tradițiile comunității românești din Șcheii Brașovului și era legată de afirmarea identității și a coeziunii acestei comunități, care trăia în afara vechii cetăți a orașului. Evenimentul îmbină elemente de ceremonial, costume tradiționale și defilări călare, fiind considerat una dintre cele mai reprezentative manifestări culturale ale orașului și un punct major de atracție pentru turiști.