Bolojan se întâlnește cu Ursula von der Leyen ca să discute deblocarea PNRR-ului. Agenda premierului la Bruxelles
Prim-ministrul Ilie Bolojan va avea joia viitoare, la Bruxelles, o întâlnire cu președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, pentru a discuta aspectele actuale legate de implementarea PNRR. Potrivit unui comunicat al Guvernului, premierul va discuta cu acest prilej prioritățile Guvernului privind viitorul cadru financiar multianual post-2028, aflat în curs de negociere, cu accent pe politica de coeziune, cea agricolă și componenta de competitivitate. „Obiectivul este utilizarea eficientă a resurselor europene pentru proiecte de investiții care să stimuleze creșterea economică în România”, a precizat vineri Executivul. În contextul vizitei, prim-ministrul se va întâlni și cu comisarul european Roxana Mânzatu, comisar european pentru drepturi sociale și competențe, locuri de muncă de calitate și pregătire. De asemenea, Ilie Bolojan va participa la evenimentul la nivel înalt de lansare a Comunicării privind regiunile de frontieră estice, alături de președinta Comisiei Europene, prim-miniștrii Letoniei, Estoniei și Lituaniei și de președinta Băncii Europene de Investiții. În aceeași zi, premierul României va participa la evenimentul la nivel înalt de lansare a Comunicării privind regiunile de frontieră estice, alături de președinta Comisiei Europene, prim-miniștrii Letoniei, Estoniei și Lituaniei și de președinta Băncii Europene de Investiții. „Comunicarea, la care România și-a adus o contribuție importantă, este menită să susțină importanța strategică a regiunilor de frontieră estică pentru Uniunea Europeană și responsabilitatea europeană comună de a sprijini securitatea, reziliența și prosperitatea acestora. Evenimentul se va încheia cu semnarea Declarației de intenție privind înființarea Facilității EastInvest, ca semnal de angajament comun pentru transpunerea priorităților strategice în sprijin concret pentru investițiile din regiunile de frontieră estice, printr-o cooperare strânsă între UE, actorii financiari internaționali și naționali”, notează Guvernul. EastInvest este un mecanism de finanțare dedicat regiunilor de frontieră estice, care reunește Grupul BEI, instituții financiare internaționale, precum și bănci naționale și regionale de promovare din statele membre vizate. Participarea României la platforma EastInvest se va face prin intermediul Băncii de Investiții și Dezvoltare. RECOMANDAREA AUTORULUI: Ilie Bolojan recunoaște că e posibil ca România să nu recupereze banii din PNRR, în ciuda adoptării pensiei magistraților: „Nu pot face speculații” Va recupera sau nu România cele 230 mil. euro din PNRR după reforma pensiilor magistraților? Bolojan: „Va trebui să vedem dacă este posibil”
Ministrul Apărării, Radu Miruță, întâlnire cu omologul său ucrainean la Bruxelles: Sprijinul României pentru Ucraina reprezintă o investiție directă în securitatea Europei”
Ministrul Apărării, Radu Miruţă, s-a întâlnit miercuri la Bruxelles cu omologul său ucrainean, Mihailo Fedorov, pentru a discuta despre cooperarea în domeniul securităţii şi sprijinul României pentru Ucraina. Potrivit unui comunicat al MApN, discuţiile „au vizat evoluţiile de securitate din regiunea Mării Negre, sprijinul acordat Ucrainei pentru consolidarea capacităţilor de apărare şi coordonarea eforturilor în contextul agresiunii ilegale şi neprovocate a Federaţiei Ruse”. În cadrul întrevederii, Radu Miruţă a pus accent pe angajamentul României de a sprijini Ucraina prin programe bilaterale de instruire şi prin participarea la evenimente internaţionale. „România şi-a reafirmat angajamentul de a sprijini Ucraina prin programe bilaterale de instruire şi prin participarea la iniţiative internaţionale, inclusiv la nivel european, pentru valorificarea oportunităţilor comune din domeniul industriei de apărare şi al cooperării tehnologice, precum SAFE şi BraveTech EU”, se arată în comunicatul MApN. Partea ucraineană a apreciat donaţia sistemului PATRIOT de către România, alături de contribuţia financiară la mecanismul NATO – Prioritised Ukraine’s Requirements List (PURL). Ministrul ucrainean al Apărării, Mihailo Fedorov, a declarat că gesturile României sunt esenţiale pentru consolidarea rezilienţei armatei ucrainene. Discuţiile au inclus şi planuri de sprijin pe termen mediu şi lung în formate multinaţionale, creşterea interoperabilităţii şi consolidarea arhitecturii regionale de securitate. „Sprijinul României pentru Ucraina reprezintă o investiţie directă în securitatea Europei şi a NATO, o investiţie în securitatea noastră. Vom continua să contribuim activ la eforturile comune de apărare şi descurajare, prin instruire, participare la misiuni internaţionale şi implicare în iniţiative multinaţionale”, a afirmat Radu Miruță. Întrevederea a reconfirmat dialogul excelent dintre cele două ţări şi angajamentul comun pentru aprofundarea cooperării în domeniul apărării, în beneficiul stabilităţii euroatlantice şi al securităţii regionale, potrivit MApN. Radu Miruță, discuții la Bruxelles despre întărirea apărării europene până în 2030 De asemenea, Radu Miruță s-a întâlnit miercuri, la Bruxelles, și cu Andrius Kubilius, Comisarul European pentru Apărare și Spațiu. Cei doi au discutat despre planurile UE de întărire a capacității de apărare, creșterea competitivității industriei europene și pregătirea Europei pentru obiectivele stabilite până în 2030. În cadrul discuțiilor, s-a vorbit despre importanța aplicării inițiativelor europene pentru creșterea nivelului de pregătire în domeniul apărării, conform Foaiei de parcurs „Defence Readiness Roadmap 2030”. Oficialii au declarat că este nevoie de o întărire a industriei și tehnologiei de apărare la nivel european, astfel încât echipamentele necesare să poată fi produse rapid până în 2030. Ei au apreciat rolul Comisiei Europene în susținerea investițiilor și implementarea programelor pentru industria de apărare, cum ar fi SAFE și Programul privind industria europeană de apărare (EDIP), se arată în comunicatul MApN.
ONG-urile Funky Citizens și Declic cer Bruxelles-ului să ne întoarcem de unde am plecat acum 20 de ani: monitorizarea strictă a justiției din România și reintroducerea unui mecanism de tip MCV
ONG-urile Funcky Citizens și Declic au trimis, la Bruxelles, un document prin care solicită monitorizarea strictă și continuă a României în privința statului de drept și a independenței justiției, în cadrul unei întâlniri a Democracy, Rule of Law and Fundamental Rights Monitoring Group din Parlamentul European. Demersul este adresat vicepreședintei Parlamentului European, Sophie Wilmès, și vine pe fondul acuzațiilor că sistemul judiciar românesc ar fi „capturat” prin mecanisme administrative și decizii netransparente. Concret, Funky Citizens și Declic cer ca instituțiile europene să exercite presiune directă asupra autorităților române pentru modificarea „Legilor Justiției” și invocă o petiție semnată de peste 210.000 de cetățeni. Demersul este semnat de Elena Calistru din partea Funky Citizens și de Elena Brădrățan din partea Declic, două organizații activiste apropiate de sfera de influență a premierului Ilie Bolojan și președintelui Nicușor Dan. De altfel, cele două organizații, fără expertiză juridică, fac parte și din Comitetul pentru analiza și revizuirea legislației din domeniul justiției înființat de premierul Bolojan. Cele două ONG-uri solicită în petiția adresată oficialilor Parlamentului European: monitorizare europeană permanentă a reformei justiției; garanții legale pentru repartizarea aleatorie a dosarelor; limitarea puterii administrative a conducerilor instanțelor; numiri în funcții de conducere prin concursuri transparente; desființarea mecanismului actual de investigare a magistraților și revenirea la anchetarea acestora de DNA și DIICOT; clarificarea regimului prescripției pentru a evita închiderea dosarelor de mari corupție; protecție pentru magistrații și jurnaliștii care vorbesc public despre disfuncții din sistem; creșterea transparenței prin publicarea hotărârilor și acces electronic unitar la dosare; În documentul transmis, Funky Citizens și Declic cer explicit ca procesul de reformă să fie supravegheat la nivel european, pentru a preveni tergiversarea sau golirea de conținut a modificărilor legislative. Solicitările sunt asociate indirect cu ideea reintroducerii unui mecanism de tip MCV, deși Mecanismul de Cooperare și Verificare a fost închis oficial în 2022 de Comisia Europeană. MCV a fost un instrument de monitorizare instituit de Comisia Europeană în 2007, la aderarea României și Bulgariei la UE, pentru a evalua progresele în reforma judiciară și lupta împotriva corupției. Cu eforturi, mecanismul a fost închis de România după 15 ani. De ce NU ar trebui reintrodus Mecanismul de Cooperare și Verificare (MCV) – MCV este depășit juridic și instituțional. A fost un mecanism tranzitoriu, creat pentru perioada de post-aderare (2007) Reintroducerea lui, după ce a fost închis oficial în 2022, în urma unor evaluări ale Comisiei Europene, ar însemna resuscitarea unui instrument mort, fără bază juridică actuală clară. De altfel, chiar UE a stabilit că statul de drept se monitorizează azi, în țările membre, prin Rule of Law Framework, și nu prin mecanisme excepționale pentru „state-problemă”. În plus, în Raportul anual privind Statul de Drept – ediția 2025, Comisia a remarcat „progrese semnificative în justiție și cadrul anticorupție, mai ales în implementarea recomandărilor privind legile justiției, independența sistemului judiciar și eficiența acestuia”. Comisia a stabilit că, în comparație cu alte state membre, România se situează sub media UE la capitolul stat de drept, dar nu prezintă derapaje de tip iliberal care să justifice un tratament excepțional. Astfel că reintroducerea unor mecanisme speciale sau o monitorizare de tip tutelă ar fi disproporționată și contrară abordării uniforme adoptate de Uniunea Europeană. – Reintroducerea MCV ar crea o Românie de rangul 2 în UE Prin revenirea la MCV, România ar fi tratată diferit față de celelalte state membre și s-ar crea un precedent periculos, de stigmatizare politică, ceea ce ar contrazice principiile Uniunii Europene, care evită instrumentele discriminatorii și preferă cadre egale pentru toți membrii. – MCV nici măcar nu a prevenit „capturarea Justiției” De remarcat că așa-zisa „capturare a Justiției”, descrisă în celebrul documentar Recorder s-a produs chiar în timp ce MCV era activ. Blocarea dosarelor, prescripțiile, concentrarea puterii administrative, descrise în documentar, nu au apărut după 2022, ci au fost tolerate ani la rând, sub MCV, mecanism care și-a dovedit încă o dată, astfel, ineficiența. – Risc real de substituire a responsabilității naționale O eventuală reintroducere a MCV ar putea produce un efect pervers, prin monitorizarea excesivă. Astfel, actorii interni și-ar putea pasa răspunderea către „Bruxelles”, iar deciziile sensibile ar putea fi amânate sub pretextul că se așteaptă „evaluarea UE”. – Monitorizarea strictă poate fi instrumentalizată politic Sub pretextul respectării MCV, guvernele pot: invoca „cerințele Bruxelles-ului” pentru a justifica măsuri impopulare, a bloca dezbateri reale. Sau, invers, se pot victimiza politic: „România este tratată incorect de UE”. Astfel ar fi alimentată polarizarea, și nu reforma. – MCV ar crea o dependență structurală de arbitraj extern Un stat aflat sub monitorizare strictă nu își dezvoltă anticorpi instituționali proprii și nu își consolidează mecanismele interne de control, iar, în momentul relaxării monitorizării, sistemul riscă să revină la vechile reflexe. O monitorizare activă și strictă de la Bruxelles ar risca să înlocuiască responsabilitatea internă cu conformarea formală și să transforme reforma justiției într-un exercițiu birocratic. AUTORUL RECOMANDĂ: Grupul lui Bolojan pentru Justiție cere planuri, proiecte și audituri. Plus revenirea competenței de anchetare a magistraților la DNA și DIICOT Justiție capturată… de ONG-uri. După ce au chemat oamenii în stradă să protesteze „spontan”, Declic și Funky Citizens sunt chemate de Bolojan să pună umărul la schimbarea legilor justiției
Bruxelle consideră tarifele provizorii impuse de China produselor lactate din UE nejustificate
Purtătorul de cuvânt al UE pentru comerț, Olof Gill, a explicat că Comisia Europeană a luat act „cu îngrijorare” de decizia Chinei de a impune tarife antisubvenții provizorii, care ar varia între 21,9% și 42,7%, așa cum a anunțat Ministerul Comerțului din China, potrivit EFE. Comisia Europeană examinează această decizie preliminară și va transmite comentariile sale autorităților chineze, întrucât termenul limită pentru încheierea anchetei și impunerea de măsuri definitive este 21 februarie 2026, a adăugat aceasta. Regulile Organizației Mondiale a Comerțului În special, Bruxelles-ul va analiza toate informațiile disponibile pentru a stabili dacă acestea respectă regulile Organizației Mondiale a Comerțului (OMC), instituție în fața căreia a luat deja măsuri în urma începerii anchetei antisubvenții privind produsele lactate de către China. „Facem tot posibilul pentru a apăra fermierii și exportatorii din Uniunea Europeană, precum și Politica Agricolă Comună, de utilizarea neloială de către China a instrumentelor de apărare comercială”, a declarat purtătorul de cuvânt la conferința de presă zilnică a Comisiei. Ministerul Comerțului din China a anunțat luni tarife antisubvenții provizorii între 21,9% și 42,7% pentru importurile anumitor produse lactate din UE, după ce a concluzionat preliminar că aceste produse beneficiază de subvenții și au cauzat „daune substanțiale” industriei lactate din China. Anunțul acestor noi măsuri, care vor intra în vigoare marți, vine pe fondul tensiunilor comerciale dintre China și Uniunea Europeană, după ce Beijingul a impus recent tarife de până la 19,8% la importurile de anumite produse din carne de porc din UE27, ceea ce este considerat o represalie pentru tarifele impuse de Bruxelles vehiculelor sale electrice. Comisia consideră acest anunț ca fiind o evoluție foarte negativă Întrebat despre impactul noilor tarife vamale asupra acestei relații comerciale, purtătorul de cuvânt al UE a declarat că Comisia consideră acest anunț „ca o evoluție foarte negativă” și a remarcat că, deși UE este „angajată să consolideze relația comercială, economică și de investiții dintre UE și China”, acest lucru impune Beijingului să abordeze preocupările care datează de ani de zile. Printre acestea, el a menționat excesul de capacitate de producție, utilizarea neloială a instrumentelor comerciale și deficitul comercial al gigantului asiatic. Cu toate acestea, el a menționat că recent a existat o „primă evoluție pozitivă” în discuțiile dintre Bruxelles și Beijing privind posibilitatea adoptării unui compromis de preț, care ar stabili un preț minim de vânzare pentru mașinile electrice fabricate în China, ca alternativă la tarifele antisubvenții pe care UE le-a impus acestor vehicule în 2024. Această măsură, a indicat purtătorul de cuvânt, ar putea fi o „alternativă viabilă” la tarife, atâta timp cât sunt îndeplinite „toate criteriile”, ceea ce înseamnă că efectele nocive detectate de UE în ancheta sa privind subvențiile chineze către sectorul vehiculelor electrice sunt eliminate, iar soluția este practică. Comisia Europeană „rămâne deschisă” explorării acestei soluții, a declarat Gill, menționând că autoritățile comerciale chineze și europene continuă să mențină contactul la nivel tehnic pe această temă, cel mai recent pe 9 decembrie.
Locuitorii din Bruxelles profită de proteste pentru a colecta cartofii aruncați de fermieri
În timp ce Bruxelles-ul a fost centrul tensiunilor generate de acordul Mercosur joi, unii fermieri furioși au folosit sticle, dar și… cartofi, potrivit Le Figaro. Odată ce tensiunile s-au potolit, locuitorii din Bruxelles, echipați cu sacoșe de cumpărături, au profitat de ocazie pentru a colecta cartofii, un aliment de bază al agriculturii belgiene, cu peste 4 milioane de tone produse în țară. Imaginile arată, de asemenea, mașini blocate pe șosea pline de cartofi zdrobiți, provocând chiar derapajul unui motociclist. De câteva zile, fermierii și-au exprimat îngrijorarea că acordul UE-Mercosur, care include Argentina, Brazilia, Paraguay și Uruguay, ar putea crea „ concurență neloială și ar putea dăuna agriculturii europene”. Semnarea, programată inițial pentru vinerea aceasta, a fost amânată până în ianuarie , a anunțat joi seara președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen. Emmanuel Macron, care se opusese acestui acord, a declarat în noaptea de joi spre vineri că este „prea devreme” pentru a spune dacă Franța va putea accepta acordul comercial în ianuarie.
Haos la Bruxelles! Fermierii protestează cu tractoarele față de acordul UE-Mercosur / Forțele de ordine au intervenit / Meloni afirmă că Italia va susține acordul UE-Mercosur | FOTO-VIDEO
UPDATE: Apelul Meloni-Lula perceput ca un factor decisiv pentru dinamica Mercosur Un diplomat al UE a sugerat că atmosfera din jurul Mercosur este mult mai bună comparativ cu ieri, când părea că acordul ar putea eșua, scrie Euronews. Faptul că Meloni și Lula, actorii cheie din Mercosur, păreau să fie pe aceeași lungime de undă, este o ușurare pentru statele membre care doresc acordul. Menținerea angajamentului lui Lula a fost considerată imperativă după ce brazilianul a amenințat că se va retrage dacă acordul nu va fi încheiat în această lună. Totuși, în ciuda noului ton care a reieșit din summit, diplomatul a sugerat că faptul că apelul s-a încheiat fără o dată oficială – Brazilia a indicat un termen de 10 zile până la o lună – îi face nervoși pe susținătorii Mercosur. Când a fost întrebat dacă acordul este acum pe drumul cel bun, diplomatul a spus că semnele indică „direcția corectă”, dar că nu este încă bătut în cuie. De asemenea, nu este clar dacă susținătorii precum Germania ar fi de acord cu un acord de principiu fără o dată stabilită. UPDATE :Meloni afirmă că Italia va susține acordul UE-Mercosur, dar nu se angajează să stabilească o dată Prim-ministrul italian Giorgia Meloni a declarat că guvernul său este pregătit să semneze acordul UE-Mercosur, dar nu a stabilit o dată, în contextul în care liderii europeni dezbat controversatul acord comercial. Președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, urma să participe la ceremonia de semnare pe 20 decembrie în Brazilia. Fără aprobarea statelor membre, semnarea nu poate avea loc. Într-o declarație făcută după o convorbire telefonică cu președintele brazilian Lula da Silva, Meloni a adoptat un ton conciliant, afirmând că nu se opune acordului, dar că sunt necesare mai multe garanții. Abia după aceea pactul ar trebui ratificat. „Guvernul italian este gata să semneze acordul de îndată ce fermierilor li se vor oferi răspunsurile necesare. Acest lucru va depinde de deciziile Comisiei Europene și poate fi definit într-un termen scurt”, a declarat Meloni. Într-un discurs adresat miercuri parlamentului italian la Roma, Meloni a temperat entuziasmul față de acord, calificându-l drept „prematur”. Ea a susținut că ar fi „necesar să se aștepte finalizarea, explicarea și discutarea cu fermierii noștri a pachetului de măsuri suplimentare de protecție a sectorului agricol”. După convorbirea cu Lula, ea a părut mai constructivă. Poziția Italiei este esențială, deoarece ar putea determina dacă se poate ajunge la o majoritate calificată a statelor membre ale UE necesară pentru aprobarea acordului. Discuțiile continuă la Bruxelles, unde liderii nu au dezbătut încă în mod oficial acordul Mercosur. UPDATE: Liniștea s-a reinstalat în Piața Luxembourg Liniștea s-a reinstalat treptat în cartierul european. În jurul orei 15:15, poliția a procedat la evacuarea Place du Luxembourg, a constatat Belga la fața locului, în timp ce fermierii au început să se întoarcă acasă. În timpul evacuării pieței Luxemburg, un bărbat, grav rănit la cap, a fost dus de poliție pentru a primi îngrijiri medicale. Nu se știe dacă este vorba de un manifestant sau de un jurnalist. Urmele distrugerii lăsate de manifestanți sunt încă vizibile. Pavele au fost smulse din pământ și barierele de siguranță sunt împrăștiate pe șosea. În piață se aflau și trotinete electrice carbonizate. Majoritatea fermierilor care încă provocau haos la sfârșitul manifestației proveneau din Franța. Unii dintre ei au fluturat un banner cu inscripția „Frexit”, dar au fost opriți aproape imediat de alți fermieri francezi, care scandau „Fără politică aici!”. Tot pe bulevardul Albert II, ultimele tractoare au părăsit locul, iar Bruxelles-Propreté a putut începe curățenia. Agenția regională asigură că a pus în aplicare „un dispozitiv excepțional” pentru a curăța arterele pe care au circulat joi tractoarele și manifestanții. „De dimineață, aproximativ cincisprezece agenți sunt mobilizați”, a anunțat Bruxelles-Propreté într-un comunicat. „În această seară, mobilizarea se va extinde odată cu sosirea unor noi agenți, numărul total al persoanelor implicate ajungând la douăzeci. Bruxelles-Propreté va mobiliza, de asemenea, mijloace logistice importante pentru a asigura evacuarea deșeurilor lăsate la fața locului de către manifestanți.” UPDATE: Poliția publică o primă evaluare Într-un comunicat, poliția din Bruxelles a publicat o primă evaluare a manifestației, menționând „arestări în acest stadiu” fără a preciza numărul acestora. „În prezent, nu se știe încă dacă au fost răniți polițiști”, a adăugat poliția. „Aproximativ 7300 de persoane s-au prezentat, însoțite de aproximativ cincizeci de tractoare”, a declarat poliția din Bruxelles în comunicat. „În plus, aproximativ 950 de tractoare erau prezente în cartierul european”, referindu-se la tractoarele care „nu făceau parte din manifestația oficială” și „care au venit spontan la Bruxelles”. Mai devreme, manifestanții, dintre care nu toți au putut fi identificați, au aruncat cu pietre și artificii asupra Parlamentului European și esplanadei Solidarnosc, unde era postată poliția. „Poliția a intervenit de mai multe ori cu tunuri de apă pentru a împiedica tractoarele să treacă de baricadele poliției”, a precizat poliția. „De asemenea, s-au folosit gaze lacrimogene pentru a împiedica protestatarii să intre cu tractoarele în perimetrul de securitate instituit pentru summitul european.” UPDATE: Ciocnirile se mută în jurul pieței Luxemburg Manifestanții și poliția continuă să se joace de-a șoarecele și pisica în jurul pieței Luxemburg. Puțin după ora 15:40, un manifestant a aruncat cu un ou într-un polițist pe strada Arlon, lovindu-l în față. Furios, polițistul a părăsit cordonul de poliție și a vrut să-l aresteze pe bărbat. Fermierii prezenți au încercat să-l împiedice, ceea ce a determinat poliția să lanseze o nouă încărcătură. Trei persoane au fost arestate. Poliția a încărcat de mai multe ori pe străzile din jurul pieței Luxemburg pentru a dispersa nucleul dur al protestatarilor. Un incendiu mare face ravagii și în mijlocul străzii Belliard. Protestatarii au dat foc la anvelope și lemne. UPDATE: Un bărbat grav rănit în urma protestului violent al fermierilor Un bărbat a fost grav rănit în timpul demonstrației fermierilor de astăzi de la Bruxelles, în urma ciocnirilor dintre poliție și protestatari. Bărbatul ar fi fost rănit în timpul evacuării Pieței Luxembourg, unde au avut loc ciocniri în această după-amiază. El a fost transportat pentru îngrijiri medicale de către polițiștii
Zelenski afirmă că va direcționa banii acordați de UE în Apărare, iar dacă războiul se încheie se vor folosi pentru reconstrucție
Potrivit Sky News, președintele ucrainean Volodimir Zelenski a precizat pe avion, în drumul său spre summitul Consiliului European de la Bruxelles, că Statele Unite sunt pregătite să ofere sprijin pentru reconstrucția Ucrainei, cu toate că „încă nu există încă detalii specifice, iar Europa a vorbit în mod constant despre chestiune”. „Astăzi vorbim despre reparații, dar nu ne limităm la o conversație strict despre reconstrucție. Acesta este un război și avem nevoie de aceste fonduri pentru a ne susține propria armată, dar și producția locală de Apărare. În mod firesc, asta include și sistemele europene (n.r. – de apărare), precum și rachetele fabricate de SUA. Dacă se va lua o decizie pozitivă suntem pregătiți să folosim aceste fonduri în acest scop”, a declarat Zelenski. Acesta a precizat că, în cazul în care războiul se va încheia, banii vor fi folosiți în mod în totalitate pentru reconstrucție. „Cu toate acestea, dacă războiul se va încheia – și din punct de vedere diplomatic facem tot posibilul pentru ca acest lucru să se întâmple –, atunci, odată ce vom conveni asupra unui plan de încheiere a războiului, decizia privind utilizarea acestor fonduri va fi orientată în întregime către reconstrucție”, a declarat președintele ucrainean. Legat de decizia privind finanțarea activelor rusești înghețate, Zelenski a precizat că „depinde de voința politică”, dar și că „fără aceasta, Ucraina se va confrunta cu dificultăți serioase”. Reamintim că, în aceste momente, liderii de la Bruxelles se întâlnesc pentru a decide ce formă de sprijin financiar vor acorda Ucrainei pentru următorii doi ani. Aceștia trebuie să decidă dacă vor acorda împrumutul de reparații din activele rusești înghețate, sau dacă țările UE vor contribui, în schimb, cu bani pentru a acoperi sprijinul financiar acordat Ucrainei pentru anii 2026 – 2027.
Buzoianu, după negocierile de la Bruxelles: Am găsit o variantă care răspunde nevoilor României
„Am început negocierile la Bruxelles, alături de miniștrii statelor membre, la nivelul Consiliului de Mediu marți, la ora 8. Este miercuri, a doua zi, 20 de ore mai târziu. Zeci de discuții mai târziu, zeci de amendamente discutate mai târziu, acum câteva minute, am găsit o variantă care răspunde inclusiv nevoilor României cu privire la țintele de îndeplinit pentru 2040”, a transmis Buzoianu pe Facebook. Potrivit ministrului, concluzia a fost că „vocea României contează”. „Am fost la masa deciziei în mod real pentru a reprezenta interesele românilor”. Buzoianu spune că România rămâne aliniată obiectivului european de decarbonizare, dar va beneficia de instrumente suplimentare pentru aplicarea măsurilor. „Da, suntem ambițioși cu obiectivul final de decarbonizare, dar, în același timp, amânăm o serie de obligații care erau imposibil de îndeplinit până în 2027. Da, avem aceeași misiune de a lupta împotriva schimbărilor climatice, dar am obținut instrumente care ajută toate statele care au contexte și resurse diferite să poată pune în practică toate acele măsuri care vor îmbunătăți viața cetățenilor europeni”. România rămâne aliniată statelor membre și Comisiei Europene în obiectivul de combatere a schimbărilor climatice, afirmă ministrul, care susține că țara se poziționează ca partener „puternic” în negocieri și capabil să își apere interesele „corect alături de vecinii noștri”. „Da, se poate. E doar nevoie de multă muncă”, conchide ministrul.
Bruxelles-ul solicită reducerea importurilor de oțel scutite de taxe vamale și o taxă de 50% pentru alte tipuri de oțel
„Pentru a salva oțelul și locurile noastre de muncă , propunem reducerea la jumătate a cotei pentru oțelul importat și dublarea tarifelor (pentru oțelul în afara cotei) de la 25% la 50%”, a declarat Stéphane Séjourné, vicepreședintele Comisiei Europene pentru Prosperitate și Strategie Industrială, într-o postare pe rețelele de socializare în care a anunțat măsura, scrie BusinessInsider.es. Inițiativa a fost adoptată marți de Colegiul Comisarilor, dar forma sa finală urmează să fie negociată între Consiliu (guverne) și Parlamentul European. Bruxelles-ul speră că va intra în vigoare la timp pentru a înlocui actuala măsură de siguranță, care expiră în iunie anul viitor. Serviciile UE estimează că, datorită măsurii de salvgardare provizorii care permite UE să impună un tarif de 25% pentru oțelul străin , importurile au fost reduse cu 15% față de aprilie anul trecut. Cu toate acestea, aceste cifre sunt insuficiente pentru industrie, iar mecanismul nu se va mai aplica vara viitoare. Prin urmare, executivul UE propune acum ca această garanție să devină permanentă, cu procente mai mari, astfel încât UE să poată impune o taxă de 50% asupra importurilor de oțel odată ce sunt depășite cotele scutite de taxe vamale stabilite. În plus, dorește să reducă drastic la jumătate cota de import, care permite intrarea oțelului fără taxe vamale. Scopul este de a ridica tariful de import la un nivel similar cu cel aplicat deja de Statele Unite și Canada produselor chinezești. Principalii furnizori de oțel către UE, alături de China, sunt Turcia, India, Coreea, Vietnam, Japonia, Regatul Unit și Ucraina. Într-o apariție în fața Comitetului mixt pentru UE al Congresului și Senatului spaniol, săptămâna trecută, Séjourné a avertizat că în Europa „nu există competitivitate pentru oțel”, deoarece la scară globală acesta concurează pe o piață „complet liberă” în care China poate oferi o tonă de oțel la un preț cuprins între 200 și 300 de euro grație subvențiilor de stat, în timp ce Europa îl vinde cu 500 sau 600 de euro. De asemenea, el considera că oțelul face parte din suveranitatea națională și justifica măsurile protecționiste deoarece „fără oțel”, alte industrii cheie, precum industria auto și cea de apărare, nu ar funcționa.
Alertă cu bombă la ambasada din Bruxelles a Republicii Moldova / Misiunea diplomatică a fost evacuată în totalitate
Ambasada din Bruxelles a Republicii Moldova a fost evacuată duminică, după o amenințare cu bomba. Misiunea diplomatică servește și secție de votare pentru moldovenii aflați în Belgia. Alegătorii și oficialii au fost evacuați de urgență din sediul ambasadei, care e amplasat în centrul Bruxelles-ului, potrivit Politico. Alertele de bombă s-au dovedit a fi false. Mii de moldoveni care se află în Capitala belgiană și-au exprimat votul pe parcursul zilei. Oficiali interpelați de publicația citată au comentat: „Acestea sunt aceleași tactici despre care am avertizat – suprimarea votului”. Procesul de votare a fost reluat după ce poliția a dat undă verde. Despre aceste tentative de intimidare s-a vorbit în repetate rânduri în spațiul public moldovean și nu numai. Maia Sandu a avertizat personal că Rusia va încerca să influențeze rezultatul alegerilor și să deraieze eforturile țării de aderare la UE. Rezultatele preliminare ale votului critic sunt așteptate duminică mai târziu. Oficialii au tras în repetate rânduri semnale de alarmă cu privire la o campanie de dezinformare la scară largă și la încercările de mituire a alegătorilor, după ce aceleași tactici au fost folosite împotriva lui Sandu la alegerile prezidențiale de anul trecut. La alegerile prezidențiale de anul trecut, din 3 noiembrie, au fost semnalate 14 alerte false cu bombă, în mai multe secții de votare din Bologna, Milano, Paris, București, Northampton, Minsk, etc… Secția din Liverpool a trebuit să fie relocată în Manchester din cauza că nu s-a putut garanta securitatea.