Europarlamentar român dansează pe manele la Bruxelles
Un europarlamentar român dansează pe manele în faţa Parlamentului European. Nicu Ştefănuţă este şi vicepreşedinte al P.E şi absolvent al unor universităţi de prestigiu. Acesta este europarlamentar din partea Verzilor Europeni, dar şi vicepreşedinte al Parlamentului European. Zilele trecute, acesta s-a postat în faţa Parlamentului European dansând pe manele. Ştefănuţă scrie în CV-ul său că a absolvit Universitatea de Vest din Timişoara şi are o diplomă în Economie. Ulterior, acesta a absolvit şi câteva cursuri de master în Managementul Politicilor Publice la Georgetown University, McCourt School of Public Policy; Washington DC, USA. Acesta mai scrie că are şi Master în Studii Internaţionale Avansate la Diplomatic Academy of Vienna, Vienna, Austria şi în Studii Europene la Universitatea din Vienna-Austria. Cu toate acestea, singura metodă pe care a întrezărit-o cicele Parlamentului Europeanca să transmită mesajul său, pe tiktok, către publicul-ţintă este o manea. Ştefănuţă dansează, oarecum, în faţa sediului de la Bruxelles pe piesa „Nopţi şi zile”, cântată de artistul Adrian Simionescu, cunoscut ca Adi Minune. Un stil muzical care, în mod normal, este considerat un vehicul electoral mai potrivit pentru cei aflaţi în taberi politice situate la polul opus. „Semnaţi pentru parteneriatul civil şi susţineţi o cauză importantă. Aflați cum puteți contribui la schimbare”, transmite Nicu Ştefănuţă în mesajul care însoţeşte clipul. În postare, se poate vedea cum vicepreşedintele Parlamentului European încearcă şi câteva mişcări coregrafice care sfârşesc repede şi lipsite de obişnuitele unduiri din şolduri. RECOMANDAREA AUTORULUI: De ce se clatină atât de des scaunul Ursulei von der Leyen / „Moțiunea stângii radicale poate fi periculoasă pentru soarta Comisiei” Schimb de replici acide între Viktor Orban și un europarlamentar român. „M-am abținut să fac comentarii despre starea economiei românești”/„Maghiarii merită mai bine. Nimic nu durează o veșnicie”
Politico: Cu Orbán ieșit din scenă, cine ar putea fi următorul obstrucționist șef al UE?
Înfrângerea lui Viktor Orbán în alegerile parlamentare din Ungaria le-a dat politicienilor europeni speranța că UE va putea acum să ajungă la un consens mai rapid și mai ușor în ceea ce privește procesul decizional, relatează Politico , citând surse. Ani de zile, premierul ungar și-a folosit puterea de veto pentru a bloca inițiative cheie, în special ajutorul UE acordat Ucrainei. El va fi în curând înlocuit de Péter Magyar, care și-a anunțat deja disponibilitatea de a coopera mai strâns cu Bruxelles-ul. Cu toate acestea, notează publicația, Consiliul European conține încă „o mână de aliați ai lui Orbán” și mai mulți potențiali noi „spoilers” care ar putea continua activitatea prim-ministrului ungar în viitor și, printre altele, ar putea împiedica UE să aloce un împrumut de 90 de miliarde de euro. Printre aceștia: Prim-ministrul slovac Robert Fico . Principalul aliat al lui Orbán în blocarea sancțiunilor împotriva Rusiei. El șantajează UE printr-un veto pe un împrumut de 90 de miliarde de euro din cauza disputelor privind conducta de petrol Druzhba, deși de obicei face compromisuri în momente cheie. Prim-ministrul ceh Andrej Babiš. Acesta s-a opus participării Republicii Cehe la acordarea de împrumuturi Ucrainei și a cerut o reducere a ajutorului, fără a bloca însă achiziționarea de muniție pentru Forțele Armate Ucrainene. Prim-ministrul italian Giorgia Meloni combină o abordare pro-europeană cu o retorică naționalistă. Cu toate acestea, așa cum a remarcat o sursă din Politico, ea are o puternică „legătură ideologică” cu Orbán; a fost singura care a susținut deschis poziția acestuia împotriva împrumutului acordat Kievului; Fostul prim-ministru sloven Janez Janša, care a sugerat formarea unei majorități parlamentare cu partidul său politic în viitorul apropiat, este uneori numit un „mini-Trump”. El împărtășește opiniile lui Orbán în multe chestiuni, dar, spre deosebire de acesta, susține activ aderarea Ucrainei la UE și ajutorul militar. Fostul președinte bulgar Rumen Radev, care creează un nou partid și are toate șansele de a câștiga alegerile parlamentare, consideră Ucraina „condamnată” unui conflict militar cu Rusia și se opune categoric furnizării de arme.
Măsuri împotriva hărțuirii și a inacțiunii plarformelor: Bruxellesul lansează un sistem de verificare a vârstei minorilor pe rețelele de socializare și site-urile pornografice
Accesul copiilor la rețelele de socializare a devenit un subiect de dezbatere în cadrul Uniunii Europene în urma amenzilor succesive aplicate giganților tehnologici pentru neprotejarea minorilor pe platformele lor. Comisia Europeană ia măsuri și a lansat un sistem digital pentru a verifica vârsta utilizatorilor acestor aplicații, scrie El Economista. „Acest lucru va permite utilizatorilor să își dovedească vârsta atunci când accesează platforme online. La fel cum magazinele cer o dovadă a vârstei atunci când oamenii cumpără băuturi alcoolice”, a explicat președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, într-o conferință de presă. Comisarul pentru suveranitate tehnologică al Comisiei Europene, Henna Virkunnen, a subliniat că „Europa nu va tolera platformele care profită pe seama copiilor noștri.” Ea a reiterat modul în care designul adictiv al multora dintre aceste rețele sociale, datorită algoritmilor extrem de personalizați, îi afectează pe minori. Aplicația consolidează confidențialitatea În termeni practici, aplicația este gata din punct de vedere tehnic și va fi disponibilă în curând pentru uz public ,a explicat cancelarul german. Nu necesită date suplimentare în afară de pașaport sau număr de identitate național pentru verificarea vârstei. „Respectă cele mai înalte standarde de confidențialitate, fără a dezvălui nicio informație personală suplimentară”, a adăugat Von der Leyen. Este un sistem anonim care împiedică urmărirea utilizatorilor. În plus, designul său este open source, ceea ce înseamnă practic că alți parteneri globali pot copia codul și implementa sisteme similare. În acest fel, Bruxelles-ul încearcă să abordeze încălcările repetate ale legilor privind protecția copilului de către platformele online. „Unul din șase copii este hărțuit online”, a subliniat șeful Comisiei Europene, subliniind necesitatea unei astfel de aplicații. În ultimele luni, Bruxelles-ul a lansat anchete asupra rețelelor de socializare și a platformelor de conținut pornografic pentru neprotejarea minorilor în mediile digitale. Sistemul de verificare a vârstei a fost un punct major de dispută în ceea ce privește rețelele pornografice, ale căror sisteme de protejare a minorilor au eșuat în cazurile Pornhub, Stripchat și XVideos. Ideea este de a implementa același sistem de protecție la nivel european, utilizând acreditări și fiind consecvent în cele 27 de state membre. „Internetul trebuie să fie un loc sigur pentru copiii noștri, unde pot crește și învăța”, a subliniat Virkunnen.
Rogobete, vizită oficială la Bruxelles. Ministrul va vizita un spital militar și va participa la o dezbatere europeană
Potrivit unui comunicat de presă transmis, luni, de Partidul Social Democrat, scopul vizitei este acela de a consolida dialogului instituțional și schimbul de bune practici în domeniul organizării serviciilor medicale. De asemenea, Rogobete va participa și la o dezbatere europeană pe tema sănătății mintale și utilizarea responsabilă a instrumentelor digitale în prevenție. Luni, la Bruxelles, ministrul Sănătății va vizita Queen Astrid Military Hospital, alături de Ambasadorul Extraordinar Plenipotențiar al României în Regatul Belgiei, Andreea Păstârnac; Dezbaterea intitulată „Prevenția în sănătatea mintală în era digitală în Europa. Instrumente digitale, expertiză umană și protecția minorilor”, organizată la nivelul Parlamentului European se va desfășura, marți. La această dezbatere, Rogobete va participa ca vorbitor. Dezbaterea abordează una dintre principalele provocări de sănătate publică la nivel european, sănătatea mintală, cu accent pe prevenție și intervenție timpurie, în special în rândul copiilor și adolescenților, potrivit comunicatului transmis. În cadrul evenimentului se va dezbate impactul impactul utilizării instrumentelor digitale și al inteligenței artificiale, necesitatea protejării minorilor în mediul online, precum și utilizarea responsabilă a acestor tehnologii în domeniul prevenției.
Oana Țoiu participă la reuniunea Consiliului Afaceri Externe, cu discuții despre securitatea Europei și crizele internaționale
Ministrul român de Externe, Oana Țoiu, participă luni la reuniunea Consiliului Afaceri Externe al Uniunii Europene, organizată la Bruxelles. Întâlnirea reunește miniștrii de externe ai statelor membre și abordează „priorităților critice” pentru securitatea continentală, potrivit unui comunicat al Ministerului Afacerilor Externe. Pe agenda reuniunii figurează mai multe subiecte importante care influențează stabilitatea Europei. Discuțiile pun un „accent deosebit” pe situația din Orientul Mijlociu, pe stabilirea noii Strategii Europene de Securitate și pe evoluția războiului din Ucraina. Miniștrii europeni vor analiza aceste teme din perspectiva impactului asupra securității continentale și a răspunsului comun al Uniunii Europene. În comunicat este precizat faptul că, în contextul ultimelor conflicte din Iran, România condamnă ferm blocarea Strâmtoarea Ormuz și atacurile asupra infrastructurii civile. În cadrul reuniunii, ministra Oana Țoiu va vorbit despre angajamentul României pentru eforturile de dezescaladare și pentru protecția cetățenilor europeni aflați în zone de risc. În ceea ce privește conflictul din Ucraina, România susține depășirea blocajelor existente la nivelul Uniunii Europene și evoluția cât mai rapidă a deciziilor privind stabilitatea regiunii. Printre acestea se află accelerarea integrării europene a Ucrainei și a Republica Moldova, aplicarea împrumutului de 90 de miliarde de euro destinat consolidării rezilienței ucrainene și aprobarea celui de-al 20-lea pachet de sancțiuni împotriva Federației Ruse. Programul reuniunii include și un dejun de lucru la care participă ministrul de externe al Indiei, Subrahmanyam Jaishankar. Discuția de la eveniment se va concentra pe dezvoltarea cooperării dintre UE și India și pe stadiul negocierilor privind Acordul de Liber Schimb UE-India. Oana Țoiu a declarat că rolul acestui acord este de a dezvolta unele lanțuri de aprovizionare mai rezistente, care pot aduce avantaje economice firmelor românești și europene. Relațiile dintre România și India au cunoscut o intensificare în ultimele luni În luna februarie, ministrul român de Externe, Oana Țoiu, a avut o întrevedere bilaterală cu Subrahmanyam Jaishankar în marja Conferința de Securitate de la Munchen. De asemenea, între 5 și 8 martie, o delegație economică din România, condusă de secretarul de stat, Clara Volintiru, s-a aflat în India, cu participarea unor reprezentanți ai mediului de afaceri, ai companiilor de stat și ai sectorului de cercetare aplicată. După încheierea reuniunii Consiliului Afaceri Externe, ministra Oana Țoiu va reveni la București. Aceasta va participa ulterior în Parlamentul României la ședințele comisiilor reunite pentru politică externă și pentru afaceri europene ale Camerei Deputaților și Senatului, unde prezintă proiectul de buget al Ministerului Afacerilor Externe.
Bolojan a aterizat de urgență la Bruxelles cu legea pensiile de serviciu ale magistraţilor promulgată, în plic. Ce speră să recupereze premierul
Premierul Ilie Bolojan a aterizat de urgență miercuri seara la Buxelles cu legea privind pensiile de serviciu ale magistraţilor, promulgată de președintele Nicușor Dan, în plic, în speranța că va putea recupera cele 231 de milioane de euro din PNRR condiționate de acest lucru. Deși acest jalon avea termenul limită în noiembrie 2025, Bolojan speră că îi va convinge pe oficialii europeni. În acest demers, premierul a făcut apel la europarlamentarii români de toate culorile să se mobilizeze. Judecătorii Curţii Constituţionale au respins, săptămâna trecută, după două luni şi cinci amânări, obiecţia de neconstituţionalitate formulată de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie (ICCJ) la legea privind pensiile de serviciu ale magistraţilor, ceea ce înseamnă că pensiile acestora pot fi reduse, iar vârsta de pensionare va creşte. Comunicatul oficial Premierul Ilie Bolojan a avut, în această seară, la Bruxelles, o întâlnire cu europarlamentari ai partidelor din Coaliția de guvernare. Dialogul între prim-ministrul Bolojan și europarlamentarii români a avut ca teme agenda întâlnirilor pe care șeful Executivului le va avea mâine, la Bruxelles, cu înalți oficiali europeni, postează Guvernul României. Premierul a prezentat principalele teme de discuție, de la recuperarea celor 231 de milioane de euro din PNRR, după adoptarea reformei pensiilor speciale ale magistraților, până la Programul SAFE, situația fiscal-bugetară a României și măsurile luate pentru reducerea deficitului bugetar. Au fost abordate, totodată, cele două ordonanțe de urgență adoptate aseară de guvern, privind relansarea economică și reforma în administrație. Au răspuns invitației europarlamentarii: Vasile Dîncu, Vlad Voiculescu, Daniel Buda, Maria Grapini, Mircea Hava, Rareș Bogdan, Virgil Popescu, Dragoș Benea, Adina Vălean, Siegfried Mureșan, Dan Motreanu și Iuliu Winkler, afirmă oficial Guvernul României.
Ilie Bolojan se va întâlni joia viitoare cu Ursula von der Leyen, la Bruxelles
UPDATE Premierul Ilie Bolojan se va întâlni joi, 26 februarie, cu președinta Comisia Europene, Ursula von der Leyen, potrivit comunicatului Executivului. Vizita de la Bruxelles a premierului român are ca scop, printre altele, discutarea stadiului implementării Planului Național de Redresare și Reziliență (PNRR). În cadrul întrevederii, premierul va prezenta prioritățile Guvernului României privind viitorul cadru financiar multianual al Uniunii Europene post-2028, aflat în negociere. România urmărește menținerea unor alocări consistente pentru politica de coeziune, politica agricolă comună și competitivitate și investiții, se arată în documentul Guvernului. Întâlnire cu Roxana Mînzatu pe agenda premierului Șeful Guvernului se va întâlni și cu Roxana Mînzatu, vicepreședintă executivă a Comisiei Europene și comisar pentru drepturi sociale, competențe și locuri de muncă de calitate, discuțiile urmând să vizeze politicile sociale și piața muncii. Participare la lansarea inițiativei pentru regiunile de frontieră estice Tot joi, premierul va participa la un eveniment la nivel înalt dedicat lansării Comunicării privind regiunile de frontieră estice ale UE. La reuniune vor lua parte Ursula von der Leyen, prim-miniștrii Letoniei, Estoniei și Lituaniei și președinta Băncii Europene de Investiții. Declarație pentru lansarea EastInvest Evenimentul se va încheia cu semnarea Declarației de Intenție pentru crearea facilității EastInvest, un mecanism de finanțare dedicat regiunilor de frontieră estice. Inițiativa reunește Grupul BEI, instituții financiare internaționale și bănci naționale și regionale de dezvoltare. Participarea României la platformă va fi realizată prin intermediul Băncii de Investiții și Dezvoltare, iar obiectivul este stimularea investițiilor și cooperării economice în zonele de frontieră ale Uniunii Europene. Vizita are loc în contextul negocierilor privind viitorul buget european și al accentului tot mai mare pus pe securitatea și dezvoltarea flancului estic al UE. ȘTIREA INIȚIALĂ Premierul Ilie Bolojan va fi primit, pe 26 februarie, la Bruxelles, de președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen. Întâlnirea a fost anunțată de Comisia Europeană, potrivit agendei publice a șefei Comisiei Europene. Sursa foto: Comisia Europeană La ora redactării acestei știri, întâlnirea dintre cei doi nu este menționată în calendarul premierului Bolojan. Totodată, nu este cunoscută nici ora la care cei doi se vor întâlni. Informația vine în contextul în care pe 18 februarie, judecătorii CCR au decis să declare constituțională reforma pensiilor magistraților pe care Guvernul Ilie Bolojan și-a angajat anul trecut răspunderea în Parlament. Comisia Europeană a luat act de decizia CCR privind pensiile speciale Comisia Europeană a confirmat miercuri, la solicitarea Mediafax, că a luat act de decizia Curții Constituționale a României privind pensiile speciale, iar rezultatul evaluării sale privind respectarea jalonului aferent va fi anunțat oficialilor români. „Comisia a luat act de decizia Curții Constituționale a României privind pensiile speciale. Reforma pensiilor speciale face parte din a treia cerere de plată pe care România a depus-o în decembrie 2023. În mai 2025, Comisia, în decizia sa de punere în aplicare, a suspendat 231 de milioane euro în legătură cu Jalonul 215, care acoperă reforma pensiilor speciale . Conform Regulamentului RRF, România a avut termen până la 28 noiembrie 2025 pentru a remedia deficiențele identificate în Decizia Comisiei din mai 2025. La 28 noiembrie 2025, autoritățile române au depus o cerere în care explica modul în care au abordat jaloanele suspendate. Comisia evaluează în prezent această cerere și informațiile aferente și va informa autoritățile române cu privire la constatările sale în timp util. Comisia nu poate comenta evaluările în curs”, a declarat un purtător de cuvânt al Comisiei Europene, la solicitarea Mediafax.
Bolojan se întâlnește cu Ursula von der Leyen ca să discute deblocarea PNRR-ului. Agenda premierului la Bruxelles
Prim-ministrul Ilie Bolojan va avea joia viitoare, la Bruxelles, o întâlnire cu președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, pentru a discuta aspectele actuale legate de implementarea PNRR. Potrivit unui comunicat al Guvernului, premierul va discuta cu acest prilej prioritățile Guvernului privind viitorul cadru financiar multianual post-2028, aflat în curs de negociere, cu accent pe politica de coeziune, cea agricolă și componenta de competitivitate. „Obiectivul este utilizarea eficientă a resurselor europene pentru proiecte de investiții care să stimuleze creșterea economică în România”, a precizat vineri Executivul. În contextul vizitei, prim-ministrul se va întâlni și cu comisarul european Roxana Mânzatu, comisar european pentru drepturi sociale și competențe, locuri de muncă de calitate și pregătire. De asemenea, Ilie Bolojan va participa la evenimentul la nivel înalt de lansare a Comunicării privind regiunile de frontieră estice, alături de președinta Comisiei Europene, prim-miniștrii Letoniei, Estoniei și Lituaniei și de președinta Băncii Europene de Investiții. În aceeași zi, premierul României va participa la evenimentul la nivel înalt de lansare a Comunicării privind regiunile de frontieră estice, alături de președinta Comisiei Europene, prim-miniștrii Letoniei, Estoniei și Lituaniei și de președinta Băncii Europene de Investiții. „Comunicarea, la care România și-a adus o contribuție importantă, este menită să susțină importanța strategică a regiunilor de frontieră estică pentru Uniunea Europeană și responsabilitatea europeană comună de a sprijini securitatea, reziliența și prosperitatea acestora. Evenimentul se va încheia cu semnarea Declarației de intenție privind înființarea Facilității EastInvest, ca semnal de angajament comun pentru transpunerea priorităților strategice în sprijin concret pentru investițiile din regiunile de frontieră estice, printr-o cooperare strânsă între UE, actorii financiari internaționali și naționali”, notează Guvernul. EastInvest este un mecanism de finanțare dedicat regiunilor de frontieră estice, care reunește Grupul BEI, instituții financiare internaționale, precum și bănci naționale și regionale de promovare din statele membre vizate. Participarea României la platforma EastInvest se va face prin intermediul Băncii de Investiții și Dezvoltare. RECOMANDAREA AUTORULUI: Ilie Bolojan recunoaște că e posibil ca România să nu recupereze banii din PNRR, în ciuda adoptării pensiei magistraților: „Nu pot face speculații” Va recupera sau nu România cele 230 mil. euro din PNRR după reforma pensiilor magistraților? Bolojan: „Va trebui să vedem dacă este posibil”
Ministrul Apărării, Radu Miruță, întâlnire cu omologul său ucrainean la Bruxelles: Sprijinul României pentru Ucraina reprezintă o investiție directă în securitatea Europei”
Ministrul Apărării, Radu Miruţă, s-a întâlnit miercuri la Bruxelles cu omologul său ucrainean, Mihailo Fedorov, pentru a discuta despre cooperarea în domeniul securităţii şi sprijinul României pentru Ucraina. Potrivit unui comunicat al MApN, discuţiile „au vizat evoluţiile de securitate din regiunea Mării Negre, sprijinul acordat Ucrainei pentru consolidarea capacităţilor de apărare şi coordonarea eforturilor în contextul agresiunii ilegale şi neprovocate a Federaţiei Ruse”. În cadrul întrevederii, Radu Miruţă a pus accent pe angajamentul României de a sprijini Ucraina prin programe bilaterale de instruire şi prin participarea la evenimente internaţionale. „România şi-a reafirmat angajamentul de a sprijini Ucraina prin programe bilaterale de instruire şi prin participarea la iniţiative internaţionale, inclusiv la nivel european, pentru valorificarea oportunităţilor comune din domeniul industriei de apărare şi al cooperării tehnologice, precum SAFE şi BraveTech EU”, se arată în comunicatul MApN. Partea ucraineană a apreciat donaţia sistemului PATRIOT de către România, alături de contribuţia financiară la mecanismul NATO – Prioritised Ukraine’s Requirements List (PURL). Ministrul ucrainean al Apărării, Mihailo Fedorov, a declarat că gesturile României sunt esenţiale pentru consolidarea rezilienţei armatei ucrainene. Discuţiile au inclus şi planuri de sprijin pe termen mediu şi lung în formate multinaţionale, creşterea interoperabilităţii şi consolidarea arhitecturii regionale de securitate. „Sprijinul României pentru Ucraina reprezintă o investiţie directă în securitatea Europei şi a NATO, o investiţie în securitatea noastră. Vom continua să contribuim activ la eforturile comune de apărare şi descurajare, prin instruire, participare la misiuni internaţionale şi implicare în iniţiative multinaţionale”, a afirmat Radu Miruță. Întrevederea a reconfirmat dialogul excelent dintre cele două ţări şi angajamentul comun pentru aprofundarea cooperării în domeniul apărării, în beneficiul stabilităţii euroatlantice şi al securităţii regionale, potrivit MApN. Radu Miruță, discuții la Bruxelles despre întărirea apărării europene până în 2030 De asemenea, Radu Miruță s-a întâlnit miercuri, la Bruxelles, și cu Andrius Kubilius, Comisarul European pentru Apărare și Spațiu. Cei doi au discutat despre planurile UE de întărire a capacității de apărare, creșterea competitivității industriei europene și pregătirea Europei pentru obiectivele stabilite până în 2030. În cadrul discuțiilor, s-a vorbit despre importanța aplicării inițiativelor europene pentru creșterea nivelului de pregătire în domeniul apărării, conform Foaiei de parcurs „Defence Readiness Roadmap 2030”. Oficialii au declarat că este nevoie de o întărire a industriei și tehnologiei de apărare la nivel european, astfel încât echipamentele necesare să poată fi produse rapid până în 2030. Ei au apreciat rolul Comisiei Europene în susținerea investițiilor și implementarea programelor pentru industria de apărare, cum ar fi SAFE și Programul privind industria europeană de apărare (EDIP), se arată în comunicatul MApN.
ONG-urile Funky Citizens și Declic cer Bruxelles-ului să ne întoarcem de unde am plecat acum 20 de ani: monitorizarea strictă a justiției din România și reintroducerea unui mecanism de tip MCV
ONG-urile Funcky Citizens și Declic au trimis, la Bruxelles, un document prin care solicită monitorizarea strictă și continuă a României în privința statului de drept și a independenței justiției, în cadrul unei întâlniri a Democracy, Rule of Law and Fundamental Rights Monitoring Group din Parlamentul European. Demersul este adresat vicepreședintei Parlamentului European, Sophie Wilmès, și vine pe fondul acuzațiilor că sistemul judiciar românesc ar fi „capturat” prin mecanisme administrative și decizii netransparente. Concret, Funky Citizens și Declic cer ca instituțiile europene să exercite presiune directă asupra autorităților române pentru modificarea „Legilor Justiției” și invocă o petiție semnată de peste 210.000 de cetățeni. Demersul este semnat de Elena Calistru din partea Funky Citizens și de Elena Brădrățan din partea Declic, două organizații activiste apropiate de sfera de influență a premierului Ilie Bolojan și președintelui Nicușor Dan. De altfel, cele două organizații, fără expertiză juridică, fac parte și din Comitetul pentru analiza și revizuirea legislației din domeniul justiției înființat de premierul Bolojan. Cele două ONG-uri solicită în petiția adresată oficialilor Parlamentului European: monitorizare europeană permanentă a reformei justiției; garanții legale pentru repartizarea aleatorie a dosarelor; limitarea puterii administrative a conducerilor instanțelor; numiri în funcții de conducere prin concursuri transparente; desființarea mecanismului actual de investigare a magistraților și revenirea la anchetarea acestora de DNA și DIICOT; clarificarea regimului prescripției pentru a evita închiderea dosarelor de mari corupție; protecție pentru magistrații și jurnaliștii care vorbesc public despre disfuncții din sistem; creșterea transparenței prin publicarea hotărârilor și acces electronic unitar la dosare; În documentul transmis, Funky Citizens și Declic cer explicit ca procesul de reformă să fie supravegheat la nivel european, pentru a preveni tergiversarea sau golirea de conținut a modificărilor legislative. Solicitările sunt asociate indirect cu ideea reintroducerii unui mecanism de tip MCV, deși Mecanismul de Cooperare și Verificare a fost închis oficial în 2022 de Comisia Europeană. MCV a fost un instrument de monitorizare instituit de Comisia Europeană în 2007, la aderarea României și Bulgariei la UE, pentru a evalua progresele în reforma judiciară și lupta împotriva corupției. Cu eforturi, mecanismul a fost închis de România după 15 ani. De ce NU ar trebui reintrodus Mecanismul de Cooperare și Verificare (MCV) – MCV este depășit juridic și instituțional. A fost un mecanism tranzitoriu, creat pentru perioada de post-aderare (2007) Reintroducerea lui, după ce a fost închis oficial în 2022, în urma unor evaluări ale Comisiei Europene, ar însemna resuscitarea unui instrument mort, fără bază juridică actuală clară. De altfel, chiar UE a stabilit că statul de drept se monitorizează azi, în țările membre, prin Rule of Law Framework, și nu prin mecanisme excepționale pentru „state-problemă”. În plus, în Raportul anual privind Statul de Drept – ediția 2025, Comisia a remarcat „progrese semnificative în justiție și cadrul anticorupție, mai ales în implementarea recomandărilor privind legile justiției, independența sistemului judiciar și eficiența acestuia”. Comisia a stabilit că, în comparație cu alte state membre, România se situează sub media UE la capitolul stat de drept, dar nu prezintă derapaje de tip iliberal care să justifice un tratament excepțional. Astfel că reintroducerea unor mecanisme speciale sau o monitorizare de tip tutelă ar fi disproporționată și contrară abordării uniforme adoptate de Uniunea Europeană. – Reintroducerea MCV ar crea o Românie de rangul 2 în UE Prin revenirea la MCV, România ar fi tratată diferit față de celelalte state membre și s-ar crea un precedent periculos, de stigmatizare politică, ceea ce ar contrazice principiile Uniunii Europene, care evită instrumentele discriminatorii și preferă cadre egale pentru toți membrii. – MCV nici măcar nu a prevenit „capturarea Justiției” De remarcat că așa-zisa „capturare a Justiției”, descrisă în celebrul documentar Recorder s-a produs chiar în timp ce MCV era activ. Blocarea dosarelor, prescripțiile, concentrarea puterii administrative, descrise în documentar, nu au apărut după 2022, ci au fost tolerate ani la rând, sub MCV, mecanism care și-a dovedit încă o dată, astfel, ineficiența. – Risc real de substituire a responsabilității naționale O eventuală reintroducere a MCV ar putea produce un efect pervers, prin monitorizarea excesivă. Astfel, actorii interni și-ar putea pasa răspunderea către „Bruxelles”, iar deciziile sensibile ar putea fi amânate sub pretextul că se așteaptă „evaluarea UE”. – Monitorizarea strictă poate fi instrumentalizată politic Sub pretextul respectării MCV, guvernele pot: invoca „cerințele Bruxelles-ului” pentru a justifica măsuri impopulare, a bloca dezbateri reale. Sau, invers, se pot victimiza politic: „România este tratată incorect de UE”. Astfel ar fi alimentată polarizarea, și nu reforma. – MCV ar crea o dependență structurală de arbitraj extern Un stat aflat sub monitorizare strictă nu își dezvoltă anticorpi instituționali proprii și nu își consolidează mecanismele interne de control, iar, în momentul relaxării monitorizării, sistemul riscă să revină la vechile reflexe. O monitorizare activă și strictă de la Bruxelles ar risca să înlocuiască responsabilitatea internă cu conformarea formală și să transforme reforma justiției într-un exercițiu birocratic. AUTORUL RECOMANDĂ: Grupul lui Bolojan pentru Justiție cere planuri, proiecte și audituri. Plus revenirea competenței de anchetare a magistraților la DNA și DIICOT Justiție capturată… de ONG-uri. După ce au chemat oamenii în stradă să protesteze „spontan”, Declic și Funky Citizens sunt chemate de Bolojan să pună umărul la schimbarea legilor justiției