Călin Popescu Tăriceanu: Dacă aș fi fost președinte, m-aș fi dus prima dată la Bruxelles, nu în Ucraina și Rep. Moldova
Într-o ediție transmisă live de Gândul, Călin Popescu Tăriceanu, fost premier al României, a criticat lipsa de experiență și de viziune a actualului președinte al României. Urmăriți aici, integral, emisiunea lui Marius Tucă. În opinia sa, imaginea șefului statului este greșit înțeleasă de mulți români, dar și de consilierii de la Cotroceni. Tăriceanu a punctat că președintele nu este „părintele națiunii”. Tăriceanu: „Nu știu câtă cultură politică are” Tăriceanu a pus la îndoială nivelul de experiență și cunoștințele politice ale actualului președinte. A explicat care este, de fapt, menirea reală a unui șef de stat în România, conform Constituției. „Actualul președinte bănuiesc că nu are o experiență, adică nu bănuiesc, știu bine, nu are experiență politică. Nu știu câtă cultură politică are. Nu știu dacă cunoaște care sunt cu adevărat responsabilitățile de președinte și atribuțiile. Dar are consilieri în jurul lui. La noi se face o greșeală de foarte multă vreme. Președintele este văzut ca un fel de părinte al națiunii. El nu este așa în Constituție. El are un rol foarte bine definit. Și anume rolul de mediator între puterile statului sau între stat și cetățeni și societate. Ei bine, niciuna din aceste atribuții președintele nu văd să și le exercite.”, afirmă Tăriceanu. Călin Popescu Tăriceanu: „Eu, dacă aș fi fost președinte, primul lucru, m-aș fi dus la Bruxelles” Tăriceanu a comentat și alegerea recentă a președintelui de a se întâlni cu lideri regionali, precum Volodimir Zelenski sau Maia Sandu. În opinia sa, prima vizită oficială ar fi trebuit să fie la Bruxelles. „În loc să se fi dus cu mare voioșie la Chișinău. Nu spun, și eu, inima mea, cum să spun, este alături de Moldova. De Basarabia. Mi-aș dori să văd România reîntregită. Sigur că sunt și eu unul din cei care sunt alături de suferințele pe care le îndură Ucraina. Nu aș vrea, sub nicio formă, pentru că am copii, să văd conflictul din Ucraina degenerând într-un război în care să fim și noi angrenați. Nu știu însă dacă primele, cele mai importante puncte pe agenda politică actualului președinte erau Ucraina, întâlnirea cu Zelenski și cu Maia Sandu. Eu, dacă aș fi fost președinte, primul lucru, m-aș fi dus la Bruxelles. Mai ales că situația economică este cum este. Situația politică, eu nu cred că ăia nu sunt informați ca să știe ce s-a întâmplat. Și să încerc să leg niște punți, să dau niște asigurări, că totuși România va merge pe un drum corect. Ăsta e primul lucru.”, spune el. Președintele trebuie să fie al tuturor românilor În încheiere, Tăriceanu a reamintit că șeful statului este ales de o majoritate simplă, dar are obligația de a se comporta ca reprezentant al întregii societăți. „Președintele este ales de jumate din populație sau jumate plus unu, dar e în final președintele tuturor românilor. Președintele ar fi avut rolul și are în continuare posibilitatea asta, să arate că este președintele tuturor românilor.”, conchide fostul prim-ministru. Alexandra Anton a studiat Topografie și Cartografie la Universitatea Babeș-Bolyai din Cluj-Napoca și a absolvit cursurile de masterat în domeniul geomatică. În prezent, studiază Română-Spaniolă … vezi toate articolele
Boloş, ministrul Investiţiilor şi Proiectelor Europene: „2,6 miliarde de euro din Politica de Coeziune vor intra în ţară în perioada următoare”
Marcel Boloş, ministrul Investiţiilor şi Proiectelor Europene, aflat în vizită de lucru la Bruselles, anunţă că 2,6 miliarde de euro din Politica de Coeziune vor intra în ţară în perioada următoare. Conform minstrului, pentru Politica de Coeziune 2021-2027 ”lucrurile se mişcă deja în direcţia bună”. ”Am trimis recent spre analiză o aplicaţie de plată de 2,1 miliarde de euro, iar în scurt timp vom transmite o nouă cerere, în valoare de 500 milioane de euro”, a mai transmis Boloș. După cum ştiţi, avem zilele acestea discuţii tehnice extrem de importante pe două fronturi: Planul Naţional de Redresare şi Rezilienţă şi Politica de Coeziune. Una dintre întâlniri a fost cu Sofia Alves, director DG Regio, şi echipa ei, care au apreciat ritmul susţinut al României din ultimele luni – atât în absorbţia fondurilor europene, cât şi în aplicarea reformelor asumate, a scris, joi seară, pe Facebook, ministrul Marcel Boloş. Boloș anunţă o serie de propuneri importante, pe care Comisia a fost de acord să le analizeze, pentru a adapta mai bine investiţiile europene la nevoile reale ale României: am propus alocări suplimentare pentru infrastructura de sănătate, în special pentru oncologie, cardiologie intervenţională şi sistemul naţional de transfuzii; am propus pentru un proiect-pilot de gestionare a deşeurilor în Bucureşti (sectoarele 1 şi 6), cu potenţial de replicare la nivelul întregii capitale; am propus să extindem finanţarea pentru reţelele de apă şi canalizare din localităţile sub 2.000 de locuitori, în acord cu noile directive europene; am propus proiecte-pilot în domeniul mediului, precum consolidarea falezei de la Eforie sau colectarea automată a deşeurilor la Bistriţa; ”România îşi defineşte acum priorităţile pentru anii decisivi care urmează. Avem fonduri disponibile, susţinere europeană şi priorităţi clare. Urmează perioada în care trebuie să demonstrăm că ştim să transformăm banii europeni în proiecte duse la capăt, nu doar începute”, a mai comunicat ministrul Investiţiilor şi Fondurilor Europene. Citiți și: Marcel Boloș, despre RISCUL suspendării fondurilor europene: Sper să facem demersurile necesare Rene Pârșan a debutat în presă în 1992, reporter și redactor la Evenimentul Zilei. Între 1994 și 2010 a fost senior editor, editorialist, reporter și fotoreporter la ZIUA. A mai colaborat ca … vezi toate articolele
Tánczos Barna: România va încasa 1,3 miliarde de euro, pe 10 iunie, din tranșa a treia din PNRR
„România va încasa, pe 10 iunie, 1,3 miliarde euro din tranșa a treia de plată pentru Programul Național de Redresare și Reziliență”, a declarat, marți, ministrul Finanțelor, Tánczos Barna. „România va încasa 1,3 milioane de euro, pe 10 iunie, din tranșa a treia de plată pentru PNRR. Este un aspect important, este o finanțare importantă pentru echilibrarea încasărilor de la bugetul de stat”, a transmis Tánczos Barna printr-un mesaj video postat pe Facebook. Tánczos Barna a anunțat că participă, la Bruxelles, la reuniunea miniștrilor de Finanțe din Uniunea Europeană, unde se vor discuta, printre altele, despre aspecte legate de încasarea TVA pentru tranzacțiile online în cadrul UE și despre SAFE, sistemul de finanțare pentru Apărare. În acest context, ministrul a atenționat că România are nevoie de o reformă fiscală, însă un Guvern interimar nu are prerogative și nici mandat să discute asemenea aspecte cu Comisia Europeană sau cu societatea din România. „Cu siguranță, toată lumea așteaptă dezbaterile din România despre reforma fiscală. Fără doar și poate, România are nevoie de o reformă fiscală. Avem un angajament din acest punct de vedere, dar un guvern interimar nu are nici prerogative, nici mandat să discute asemenea aspecte, nici cu Comisia Europeană, nici acasă, cu societatea din România. Noul guvern, guvernul care vine după acest guvern interimar, are prima și cea mai importantă sarcină: de a discuta reforma fiscală, de a prezenta această reformă fiscală societății de acasă și Comisiei Europene. Această reformă trebuie să consolideze sistemul fiscal-bugetar pentru următorii șapte ani. De aceea este un aspect important, care nu poate fi discutat de un guvern interimar. Venim acasă cu această veste bună: pe 10 iunie vin cele 1,3 miliarde de euro”, a punctat Tánczos Barna. Ministrul Finanțelor a mai spus că pe 18 mai se decide viitorul țării. „În același timp, trebuie să fim cu toții conștienți de faptul că pe 18 mai decidem asupra viitorului țării. Decidem asupra unei stabilități fiscal-bugetare sau alegem haosul, alegem incertitudinea, alegem lipsa de perspectivă? Pe 18 mai, toată societatea din România decide asupra viitorului nostru, viitorul nostru a tuturor. Haos sau predictibilitate? Veniți la vot pe 18 mai”, a adăugat el. Sursa foto, video: Facebook / Tánczos Barna CITEȘTE ȘI: Marcel Boloș: „Renegocierea PNRR și deblocarea integrală a Cererii de Plată 3 sunt priorități imediate” Cătălin Predoiu: „Există discuţii curente, la nivel tehnic şi ministerial, pentru modificarea PNRR” Absolventă a Universității de Stat din Republica Moldova, Facultatea de Jurnalism și Științe ale Comunicării, Borșcevschi Olga a debutat în presă la televiziunea Realitatea TV Moldova și la … vezi toate articolele
Ilie Bolojan a anunțat că România va accelera finalizarea a opt hidrocentrale pentru a asigura energie la prețuri accesibile
Președintele interimar, Ilie Bolojan, a afirmat joi seară, după ședința Consiliului European de la Bruxelles, că o altă direcție importantă pentru a avea o economie mai competitivă este cea legată de energie la prețuri accesibile. „Unul din efectele pe care le-am avut în acești ani, după începerea războiului din Ucraina, a fost creșterea prețurilor la energie în țările Uniunii Europene și o direcție importantă este aceea de a urmări o energie la prețuri mai bune, în așa fel încât să fie protejate atât familiile, dar și companiile europene, pentru a putea rămâne competitive pe piața globală. Se are în vedere interconectarea piețelor de energie, a investițiilor în zona transfrontalieră, autorizarea proiectelor de energie”, a declarat Ilie Bolojan. De asemenea, președintele interimar a precizat că România va accelera finalizarea hidrocentralelor pentru a asigura energie la prețuri accesibile. „Într-un timp mult mai scurt, într-un an-doi, să avem hidrocentrale funcționare, să avem o îmbunătățire a mixului energetic, pentru că prețul energiei produse pe hidro este mult mai bun decât a celei pe combustibili fosili. Din datele pe care le am de la Ministerul Energiei, suntem în această situație cu opt hidrocentrale care au un stadiu de realizare de peste 65% de până la 90% și care sunt în situații de blocaj din cauza reavizării pe aspecte de mediu. Gândiți-vă că la o astfel de lucrare, care a fost începută înainte de 1989, în mod natural, din moment ce nu s-a mai lucrat, practic vegetația a crescut din nou și mie mi se pare că este anormal să reluăm toate procesele de avizare de la zero, ca și cum am defrișa, de exemplu, o pădure de zeci de ani, în condițiile în care deja intervenția umană s-a produs și practic integrarea acestor lucrări în sistemul național hidroenergetic ne-ar aduce niște câștiguri importante, cel puțin 650 de megawați energie produsă într-un an de zile”, a afirmat președintele interimar a României, Ilie Bolojan. Marian Tănase are o experiență de peste 20 de ani în presa online. A absolvit Facultatea de Jurnalism din cadrul Universității Hyperion în anul 2001, iar în 2002 se angaja deja la portalul Apropo.ro, … vezi toate articolele