Ce este de fapt TAXA pe STÂLP și de ce este contestată de mediul de afaceri
Celebra taxa pe stâlp nu este o noutate, ea a fost reintrodusă după ce a mai existat și în trecut. Noua dare este o taxă pe construcțiile speciale, cum ar fi stâlpii de electricitate, turnurile de telecomunicații, conductele, și alte structuri similare deținute de companii. Inițial introdusă în 2014 de Guvernul Ponta și eliminată în 2017, „taxa pe stâlp” este un impozit aplicabil construcțiilor speciale care nu sunt deja supuse altor taxe pe clădiri. Aceasta se aplică unor obiective precum silozuri, antene de telecomunicații, panouri fotovoltaice și alte construcții similare, specifică BZI. Aceste structuri nu sunt folosite drept locuințe sau spații de birouri, motiv pentru care legislația fiscală le tratează diferit față de clădirile obișnuite. Firmele care le dețin trebuie să plătească un impozit separat, calculat în funcție de valoarea lor contabilă. O taxă falimentară Ideea nu este nouă. Taxa a fost introdusă pentru prima dată în 2014, în timpul guvernului Ponta, ca parte a unui efort mai larg de a genera venituri suplimentare la bugetul de stat. La vremea aceea, cota era de 1,5% din valoarea construcțiilor speciale, ceea ce a generat o reacție puternică din partea mediului de afaceri, deoarece numeroase industrii, de la energie și telecomunicații până la agricultură și infrastructură, se bazau pe astfel de active. În 2017, taxa a fost eliminată, considerându-se că nu aduce încasările scontate și că pune presiune nedorită pe mediul privat. Cu toate acestea, spre finalul anului 2024, măsura a reapărut prin așa-numita „ordonanță-trenuleț”, fiind reintrodusă pentru anul fiscal 2025. De această dată, discuțiile din jurul taxei au vizat atât nivelul impozitului, cât și impactul pe care l-ar putea avea asupra investițiilor. În forma vehiculată cel mai des, firmele private sunt obligate să plătească un impozit de 1% din valoarea netă a construcțiilor speciale, în timp ce activele aflate în proprietatea publică, dar administrate de companii, sunt taxate cu o cotă redusă, de 0,5%. Guvernul a introdus și posibilitatea acordării unei bonificații pentru plata anticipată, ceea ce înseamnă că societățile care achită impozitul înainte de termen pot beneficia de o reducere de 10%. De ce este controversată şi ce efecte poate avea Controversele nu au întârziat să apară. Numeroși economiști și reprezentanți ai mediului privat susțin că această taxă riscă să se transforme într-o povară pe termen lung, deoarece firmele tind să transfere costurile suplimentare către consumatori. În lipsa posibilității de a absorbi aceste cheltuieli, prețurile finale la energie, servicii sau produse agricole pot crește, amplificând presiunea inflaționistă. Totodată, companiile din domenii strategice avertizează că reinstituirea taxei poate afecta randamentul investițiilor deja planificate, reducând apetitul pentru proiecte mari precum dezvoltări energetice, modernizarea infrastructurii sau extinderea rețelelor de telecomunicații. Unele estimări arată că, în ciuda reacțiilor publice, veniturile obținute de stat nu vor depăși aproximativ un miliard de lei, o sumă considerată modestă raportată la nevoile bugetare ale țării. Efectul asupra mediului de afaceri este, așadar, ambivalent. Deși statul caută să-și consolideze finanțele prin diversificarea surselor de venit, companiile afectate consideră că taxarea infrastructurilor esențiale poate frâna dezvoltarea economică, reduce competitivitatea și crea incertitudine într-un climat investițional deja sensibil. În practică, doar firmele care dețin construcții speciale plătesc această taxă; societățile fără astfel de active nu sunt vizate de măsura fiscală. Prin urmare, multe persoane se pot întreba ce este taxa pe stâlp, măsura care la finalul anului 2024, prin aşa-numita „ordonanţă-trenuleţ” a fost reintrodusă pentru 2025. Recomandarea autorului: „Taxa pe stâlp”, adoptată. Ciolacu: „Va avea un impact în zona privată de aproximativ 300 mil. lei”/ UPDATE: Precizările ministrului Tánczos Barna Președintele Consiliului Fiscal consideră că veniturile din taxa pe stâlp nu acoperă tăierea CAS
Ce îi așteaptă pe români în 2026 dacă se pierd fonduri europene
Ministrul a spus că proiectele europene vor merge înainte și vor fi finanțate, probabil din fonduri românești. Întrebat cum va fi gândit bugetul pe 2026, Pîslaru a dat detalii. „Banii pe care noi îi primim acum în aceste cereri de plată sunt mai degrabă pentru zona de cash flow, adică pentru a ne asigura că avem un flux de numerar de care avem nevoie”, a declarat ministrul. Cererea de plată 4 Din acest punct de vedere, suma cea mare și cea mai importantă este 2,62 miliarde de euro din cererea de plată 4 din fonduri europene. Aceasta ar urma să fie primită în primul trimestru din 2025. „Asta e speranța noastră”, a spus Pîslaru. Cum se va face bugetul pe 2026 Cu privire la banii care vin din cererea de plată 3, ministrul a explicat procedura. „În acest moment, noi în asumția de bugetare pe anul viitor nu avem decât cum să facem ceea ce se întâmplă de obicei la finanță, să provizionăm”, a declarat Dragoș Pîslaru. Guvernul va avea o sumă pe care o estimează cumva ca provizionare anul viitor. Bugetul va avea o rezervă astfel încât, într-o eventualitate de diminuare a sumei pentru recuperarea sumelor respective, să existe acoperire. Provizionare pentru diminuare „Discutăm aici ca să fie foarte clar mai ales din zona de grant. Vom avea această provizionare astfel încât să putem avea un buget care are rezerva asumată legată de această diminuare”, a spus ministrul. Este o procedură tehnică atunci când există un anumit risc sau o anumită probabilitate pe care nu o poți estima. „Îți rezervi o sumă pentru a putea să acoperi”, a explicat Pîslaru. Nu există probleme Ministrul a subliniat că nu există o problemă în care nu există posibilitatea să construiești bugetul fără a avea răspunsul Comisiei Europene. Se provizionează o sumă asiguratorie pentru a fi siguri că se închid toate proiectele exact cum a spus mai devreme.
Negrescu anunță acordul privind bugetul Uniunii Europene pentru 2026. Unde sunt creșteri bugetare
Europarlamentarul PSD, Victor Negrescu, anunță, sâmbătă, că s-a ajuns la un acord privind bugetul Uniunii Europene pentru 2026, „un acord rezultat după multe ore de negocieri, zile întregi de discuții tehnice și foarte multă determinare. Nu este doar un set de cifre. Este un angajament real pentru o Europă mai puternică, mai sigură și mai pregătită pentru provocările viitorului”. „Ca membru al echipei de negociere a Parlamentului European m-am luptat pentru prioritățile care ating direct viața oamenilor: educație, mobilitate, energie, cultură, cercetare, sprijin pentru IMM-uri, protecție civilă, siguranță și apărare, dar și valori democratice solide. Într-un context politic dificil, am demonstrat că, atunci când există voință, se pot obține rezultate concrete pentru Europa, pentru România și pentru fiecare cetățean”, spune Negrescu, pe Facebook. Printre creșterile bugetare pentru 2026 obținute, Negrescu precizează că se numără câteva amendamente pe care le-a susținut cu grupul social-democrat: Este vorba de infrastructuri moderne și sigure: Connecting Europe Facility – Transport: +8,5 milioane de euro, Connecting Europe Facility – Energie: +15 milioane de euro. La Competențe, educație și mobilitate: Erasmus+: +3 milioane de euro pentru mai multe burse și oportunități pentru tineri, Creative Europe: +1 milion de euro pentru cultură și industriile creative; CERV – Cetățeni, Egalitate, Drepturi și Valori: +1 milion de euro pentru proiecte civice și democratice. La Economia europeană și IMM-uri: Single Market Programme: +2 milioane de euro suplimentare dedicate întreprinderilor mici și mijlocii. La Forță de muncă, dialog social și protecție civilă: Sprijin pentru organizațiile lucrătorilor: +1,5 milioane de euro pentru informare și formare; Union Civil Protection Mechanism: +10 milioane de europentru intervenții mai rapide în situații de urgență. La Securitate și politică externă: Mobilitate militară: +10 milioane de euro pentru un răspuns mai eficient la amenințări; Parteneriatul estic / Republica Moldova: +25 milioane de euro. La Cercetare, inovare și securitate cibernetică: Horizon Europe: +20 milioane de euro; Consolidarea Centrului european de competențe în domeniul securității cibernetice (ECCC), cu sediul la București, o investiție esențială pentru rolul României în arhitectura europeană de securitate digitală. „Acest acord arată că, indiferent de diferențele dintre instituții, putem construi compromisuri solide atunci când interesul cetățenilor este pe primul loc. Bugetul pentru anul 2026 înseamnă mai multe oportunități pentru tineri, condiții mai bune pentru muncitori, sprijin pentru IMM-uri, răspuns mai eficient în situații de urgență, investiții în securitate, mai multă inovație și un rol consolidat al României în domeniul securității cibernetice europene”, spune Victor Negrescu. Documentul va fi supus votului final în sesiunea plenară din noiembrie.
Ciprian Ciucu despre bugetul și taxele locale: Trebuie să fie aplicat referendumul, dar să vedem cum
Întrebat despre creșterea taxelor și impozitelor la nivel local, Ciucu a răspuns: „Cine răspunde această întrebare acum este neserios. În momentul de față, Consiliul Generală și Primarului ea generală, pentru că nu ei beneficiază de aceste taxe și impozite, nu le-a crescut. Pentru că Constituția Generală și Primarul rămân cu imaginea proastă că ei au crescut taxele, nu beneficiază Primăria Generală decât de acești bani ci Primăria de Sector. Și atunci nu vor ca să o facă în beneficiu Primăriei de Sector”, joi, la emisiunea „Ai aflat! cu Ionuț Cristache, găzduită de gandul.ro. În ceea ce privește aplicarea referendumului propus de Nicușor Dan, primarul Sectorului 6 a spus: „Trebuie să fie aplicat referendumul. Aici nu avem discuții, dar să vedem cum, pentru că diavolul se ascunde în detalii”. „Referendumul spune că la propunerea Primarului Consiliul Generală va distribui banii, în baza a ce? Unei negocieri. Fiecare își face o majoritate pe buget și dăm mai mulți bani la un sector sau altul sau la PMB în funcție de ce se negociează în Consiliul Generală. ”, a continuat edilul. Acesta a precizat că este necesară o implementarea treptată pentru a evita conflicte politice: „Dacă nu aplicăm o formulă predictibil legală, acolo se va ajunge și nu poți să o faci imediat. Pentru că sunt sectoare care au proiecte în derulare. Ce faci, le omori proiecte? Și atunci o face etapizat. Hai să zicem că plecăm de la ideea că Primăria Generală trebuie ca să ajungă la 60% și sectoarele să împartă ce rămâne, 40%. Hai să o facem etapizat. Poate în primul an avem un procent de 58% cu 42% și așa mai departe. 48% cu 52% și după care se poate mări”.
Germania vrea modernizarea armatei: 26,5 miliarde de euro pentru uniforme noi și vehicule blindate pentru soldați
O componentă majoră a acestui plan, în valoare de aproape 19 miliarde de euro, va fi direcționată în următorul deceniu către dotarea soldaților din Bundeswehr cu uniforme și echipamente individuale de ultimă generație. Conform unui document al Ministerului de Finanțe, proiectul, numit FASER, se va derula până în 2034 și este corelat cu obiectivul guvernului de a mări numărul personalului militar activ de la 280.000 la 460.000 până la jumătatea anilor 2030, arată Reuters. În paralel, guvernul german a aprobat o finanțare suplimentară de 7,5 miliarde de euro, eșalonată până în 2037, pentru achiziția de vehicule blindate pe roți, considerate vitale pentru modernizarea forțelor terestre. Surse din parlament indică faptul că această achiziție ar putea viza între 3.000 și 5.000 de unități de tip Boxer, fabricate de consorțiul germano-francez format din companiile Rheinmetall și KNDS. Această decizie se înscrie într-o strategie mai largă de reînarmare și modernizare, lansată de coaliția guvernamentală de la Berlin pentru a remedia deficiențele unei armate considerate mult timp subfinanțate. Măsura, care a beneficiat de un consens politic pentru a exclude aceste costuri de la regulile stricte privind datoria publică, reflectă angajamentul Germaniei de a contribui la securitatea colectivă a Europei. Ca urmare a acestor eforturi, bugetul total al apărării pentru anul 2026, incluzând fondurile speciale, este proiectat să ajungă la 117,2 miliarde de euro. Această sumă echivalează cu aproximativ 2,8% din Produsul Intern Brut al Germaniei, depășind astfel ținta minimă de 2% impusă de Alianța Nord-Atlantică. Prin aceste alocări bugetare strategice, Germania face un pas hotărâtor în procesul de transformare a Bundeswehr într-o forță militară modernă, capabilă să răspundă eficient provocărilor de securitate din următorul deceniu.
Comisia Europeană revizuiește bugetul multianual de 1,8 trilioane de euro, pe fondul presiunilor din Parlamentul European
Cedând pe unele subiecte sensibile, Comisia Europeană încearcă să neutralizeze amenințarea reprezentată de o majoritate a eurodeputaților, care ar putea respinge planul de 1,8 trilioane de euro destinat finanțării Uniunii Europene, scrie Politico. Decizia Comisiei vine înaintea unei reuniuni virtuale cruciale, programate luni, între președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, președinta Parlamentului European, Roberta Metsola, și prim-ministrul danez Mette Frederiksen, a cărei țară deține președinția rotativă a Consiliului UE. Întâlnirea de luni este o ultimă încercare de a obține un compromis în contextul relațiilor tot mai tensionate dintre Parlament și Comisie. Noul buget are nevoie de aprobarea Parlamentului înainte de a intra în vigoare, în 2028. Faptul că Comisia își modifică propriul proiect de buget este un gest extrem de neobișnuit și reprezintă o reacție la presiunile venite din partea principalelor grupuri politice din Parlament, inclusiv Partidul Popular European (PPE) și Alianța Progresistă a Socialiștilor și Democraților (S&D). Modificările propuse Parlamentul se opune planului financiar multianual (MFF) al Comisiei din cauza unor schimbări importante privind plățile regionale și agricole, care reprezintă aproximativ jumătate din bugetul total. Majoritatea eurodeputaților susțin că reformele propuse ar exclude Parlamentul și liderii regionali din procesul decizional și ar acorda prea multă putere capitalelor. Pentru a răspunde acestor nemulțumiri, Comisia a propus duminică un „obiectiv rural”, care ar obliga guvernele să aloce 10% din totalul planurilor naționale pentru agricultură. Această sumă se adaugă celor 300 de miliarde de euro destinate direct fermierilor, deja incluse în propunerea inițială din luna iulie. Un alt punct de conflict este propunerea Comisiei de a fuziona bugetele regionale și agricole într-un singur fond, gestionat de autoritățile naționale, care ar avea o marjă semnificativă de decizie asupra modului în care sunt cheltuiți banii. Această idee a stârnit furia primarilor și a liderilor regionali, care se tem că nu vor avea niciun cuvânt de spus în privința fondurilor. Pentru a corecta această problemă, executivul european propune acum ca liderii regionali să aibă mai multă putere în stabilirea modului în care sunt cheltuiți banii, inclusiv prin participarea la întâlnirile de planificare dintre guvernele statelor membre și oficialii Comisiei. Ca o nouă concesie, Comisia a propus și garanții suplimentare pentru a reduce riscul ca executivele naționale să reducă plățile către regiunile mai dezvoltate. Aceasta se adaugă unei garanții de 218 miliarde de euro pentru plățile către regiunile mai sărace, anunțată în iulie. În final, Comisia a sugerat și acordarea unui rol mai important Parlamentului European în deciziile privind modul în care sunt cheltuite fondurile publice ale UE. Aceste modificări propuse vor fi însă controversate în rândul capitalelor europene, care lucrează în prezent la amendarea propunerii Comisiei și se opun, în general, acordării de concesii timpurii Parlamentului.
Ședință la Palatul Victoria. Pe agendă: Extinderea programului INVESTALIM și bugetele aferente anului 2025 ale Metrorex, CNAIR, Romsilva și RA-APPS
Executivul condus de Ilie Bolojan s-a reunit într-o ședință de Guvern ordinară, joi, 16 octombrie. Pe agendă se află prelungirea termenului de implementare a programului INVESTALIM, dar și aprobarea bugetelor pe 2025 ale CNAIR, Metrorex, Romsilva și RA-APPS. Guvernul are pe agendă un proiect de Hotărâre de Guvern (HG) pentru modificarea și completarea Procedurii de implementare a Programului național de dezvoltare și susținere a industriei alimentare INVESTALIM aferent perioadei 2023-2026, a modalităților de acordare, a indicatorilor cantitativi și calitativi ai investiției, precum și a criteriilor de stabilire a punctajului pentru întreprinderile solicitante, aprobată prin Hotărârea Guvernului nr. 844/2023. Potrivit notei de fundamentare, una dintre modificările propuse prevede că „Investițiile realizate de beneficiari în cadrul Programului trebuie să genereze contribuții la dezvoltarea regională, prin plata de taxe și impozite la bugetul general consolidat și la bugetele locale, pentru perioada implementării investiției, respectiv până la data de 31.12.2031 și 5 ani de la data finalizării acesteia.” Totodată, în ședința de joi se discută și bugetele aferente anului 2025 ale CNAIR, Metrorex, Romsilva și RA-APPS. Un alt proiect de Hotărâre de Guvern (HG) prevede eliberări/numiri de prefecți și/sau subprefecți. Foto: gov.ro
Bolojan, despre reducerile din administrația publică: Trebuie accelerate. Nu mai avem bani de împărțit
Premierul Ilie Bolojan a afirmat joi seară, la Prima TV, că guvernul pregătește un pachet de măsuri prin care să reducă personalul din administrația publică centrală și locală, subliniind că orice întârziere în acest proces va consuma economiile obținute până acum. „Cu cât numărul de oameni din administrația publică se calculează corect mai repede și se vede unde este exces de personal, cu atât pleacă mai repede și reducem pierderile”, a spus Bolojan. Cum poate fi echilibrat bugetul El a explicat că doar printr-o combinație de reduceri de cheltuieli și corecții fiscale bugetul poate fi echilibrat. „Ar fi total incorect față de cetățenii României să creștem impozitul pe proprietate, iar banii să fie cheltuiți pentru menținerea unui personal excedentar, angajat doar pe criterii de rudenie sau clientelă politică”, a adăugat premierul. Bolojan a arătat că o reducere de 10% în aparatul administrativ ar însemna economii de 16- 17 miliarde de lei anual. „Nu mai avem bani de împărțit. Putem discuta ore întregi despre cum să îi cheltuim, dar mai bine petrecem jumătate de oră să vedem cum îi reducem”, a spus șeful Guvernului. Premierul a recunoscut că măsurile vor fi nepopulare și vor genera critici, inclusiv din partea propriilor partide, dar a insistat că acestea sunt inevitabile.
Nicușor Dan, solidar cu măsurile de austeritate ale lui Bolojan. Ajută bugetul țării cu 17,5 milioane lei
Înaintea adoptării proiectului de rectificare bugetară, președintele țării, Nicușor Dan, anunță că returnează suma de 17,5 milioane de lei din creditele bugetare destinate Administrației Prezidențiale. Din „solidaritate cu cetățenii”, transmite Palatul Cotroceni. Administrația Prezidențială spune că a transmis oficial Ministerului Finanțelor decizia de a returna 17.500.000 lei din creditele bugetare alocate inițial în anul 2025, în cursul lunii septembrie. „În contextul măsurilor de responsabilizare fiscală asumate de Guvernul României și al nevoii generale de reducere a cheltuielilor bugetare, Administrația Prezidențială își onorează angajamentul anunțat în luna iulie de Președintele României, Nicușor Dan. În cursul lunii septembrie, cu ocazia rectificării bugetare, Administrația Prezidențială a transmis oficial Ministerului Finanțelor decizia de a returna 17.500.000 lei din creditele bugetare alocate inițial în anul 2025. Această reducere semnificativă reflectă angajamentul Președintelui față de un stat mai suplu, mai eficient și solidar cu cetățenii. Deși obiectivul inițial era o reducere de 20 de milioane de lei, suma de 17,5 milioane de lei reprezintă un efort real, rezultat al unei analize riguroase a cheltuielilor instituției”, transmite Administrația Prezidențială. Nicușor Dan: Știu că pentru mulți români vremurile sunt grele „Nu vorbim doar despre simboluri. Vorbim despre decizii administrative responsabile, despre gesturi concrete care contează atunci când vine vorba de banul public. Este o contribuție reală la echilibrul bugetar și un semnal de solidaritate cu toți cetățenii României”, spune președintele Nicușor Dan. „În luna iulie am spus că Administrația Prezidențială va contribui la efortul de austeritate printr-o reducere reală a propriului buget, nu prin gesturi simbolice. La rectificarea bugetară publicată ieri, am transmis Guvernului că Administrația Prezidențială returnează 17,5 milioane de lei din bugetul alocat pentru anul 2025. Asta înseamnă aproximativ 17% din creditele bugetare, o reducere serioasă, rezultat al unei analize atente a cheltuielilor instituției”, continuă șeful stautului. Nicușor Dan adaugă că „știe că pentru mulți români vremurile sunt grele” și crede că statul trebuie să dea primul exemplu de responsabilitate”. „E normal ca și Administrația Prezidențială să participe la acest efort colectiv. Nu putem cere eforturi de la oameni fără ca statul să fie primul care le face. Nu e un gest politic, e o chestiune de bun-simț. Mergem înainte cu un angajament ferm pentru un stat mai suplu, mai eficient și mai aproape de oameni”. Administrația Prezidențială își va continua evaluarea internă a costurilor, în vederea menținerii unui standard înalt de eficiență administrativă, fără a afecta funcționarea instituției sau angajamentele internaționale ale României, mai arată sursa citată. Foto: Facebook + Shutterstock
Noul premier al Franței renunță la tăierea a două sărbători legale
Sebastien Lecornu, numit premier miercuri devine al cincilea premier francez în mai puțin de doi ani, succedându-l pe François Bayrou care a fost demis prin moțiune de cenzură în urma planurilor de reducere a bugetului cu 44 de miliarde de euro. Lecornu are un început dificil de mandat după ce agenția de rating Fitch a scăzut ratingul de țară la A+, cel mai scăzut nivel din istorie pentru Franța, notează Reuters. Noul premier a declarat că că va căuta „moduri creative” de a coopera cu opoziția. Acesta a menționat că viitoarea lege bugetară nu ar putea să reflecte poziția sa, subliniind că este deschis la cooperare cu socialiștii, ecologiștii și comuniștii, pentru a adopta un buget. Premierul a explicat că viitorul buget va trebui să mențină o traiectorie financiară sănătoasă, fără a destabiliza economia sau viața cetățenilor. „Creșterea dobânzilor afectează direct finanțele statului, dar și gospodăriile și afacerile”, a subliniat Lecornu.