Bolojan: Șapte proiecte din energie primesc 109 milioane
Într-o postare pe pagina personală de Facebook, prim-ministrul demis Ilie Bolojan anunță că Ministerul Energiei – pe care îl conduce din postura de ministru interimar – a finalizat evaluarea proiectelor depuse în apelul competitiv pentru creșterea eficienței energetice a instalațiilor industriale incluse în schema europeană de comercializare a certificatelor de emisii. Acesta este finanțat prin Fondul de Modernizare și are rezervat un buget de 150 de milioane de euro. „Apelul a avut un buget de 150 de milioane de euro și a fost deschis până în februarie 2026. Au depus proiecte 11 companii industriale. Au fost aprobate 7 proiecte, cu o valoare totală a investițiilor de 290 de milioane de euro, din care ajutorul de stat este de 109 milioane de euro. Diferența este acoperită de companii din surse proprii”, scrie Ilie Bolojan în postarea publicată pe Facebook. Sursa foto: Mediafax „Prin aceste investiții se urmărește o reducere a consumului de energie de 990.000 MWh pe an” „Investițiile aprobate cuprind înlocuirea echipamentelor mari consumatoare de energie, retehnologizarea liniilor de producție, electrificarea unor procese industriale, recuperarea căldurii pierdute în procesele tehnologice și instalarea de sisteme care măsoară consumul de energie și emisiile în timp real, la nivelul fiecărui flux energetic al companiei. Prin aceste investiții se urmărește o reducere a consumului de energie de 990.000 MWh pe an și o reducere a emisiilor cu 239.000 de tone de CO₂ echivalent pe an. Etapele care urmează: soluționarea contestațiilor – 06.10.2026; perioada de precontractare/contractare – până la 30.11.2026; finalizarea investițiilor – cel târziu la 30 iunie 2030” Investițiile în eficiență energetică înseamnă costuri de producție mai mici, o industrie mai competitivă și un aer mai curat”, mai transmite premierul demis în luna mai. Sursa foto: Mediafax Ce firme primesc cele 109 milioane de euro din bugetul de stat pentru proiectele din energie „În cadrul procedurii au fost depuse proiecte de către 11 beneficiari, cu o valoare totală de 384,30 milioane de euro și un ajutor de stat solicitat în cuantum de 165,3 milioane de euro. În urma procesului de evaluare și selecție, au fost aprobate pentru finanțare 7 proiecte, cu o valoare totală de aproximativ 290 de milioane de euro. Valoarea ajutorului de stat aprobat este de 108,86 milioane de euro. Lista proiectelor selectate pentru finanțare, precum și valoarea ajutorului de stat aprobat pentru fiecare beneficiar, este prezentată mai jos”, menționează reprezentanții Guvernului într-un comunicat de presă. Sursa foto: Guvernul României
Ilie Bolojan critică cheltuielile cu stadioanele
Premierul Ilie Bolojan critică modul în care au fost finanțate în ultimii ani unele investiții în infrastructura sportivă și susține că statul a alocat sume importante pentru proiecte care nu răspund întotdeauna nevoilor reale ale comunităților. Șeful Guvernului a dat ca exemplu stadioanele construite în localități care nu mai au echipe de fotbal sau în orașe în care formațiile locale evoluează la un nivel care nu permite atragerea unui număr suficient de spectatori. ”O altă eroare pe care am făcut-o a fost să alocăm pentru autoritățile locale bani în sume mari, fără să țină cont de importanța proiectelor, de viabilitatea lor și de cofinanțarea pe care aceștia trebuie să o pună”, a declarat Ilie Bolojan. Premierul a arătat că există localități în care au fost construite stadioane, deși echipele de fotbal au dispărut sau nu mai evoluează la un nivel care să justifice o asemenea investiție. „Gândiți-vă că avem stadioane în localități care nu mai au echipă de fotbal sau avem două stadioane în orașe unde echipa de fotbal este la un nivel la care niciodată nu va umple cu public un stadion”, a afirmat premierul. Săli de sport mari, în comune mici Bolojan a criticat și investițiile în săli de sport de mari dimensiuni construite în localități cu populație redusă. Premierul a făcut referire la construcții dotate cu tribune și spații generoase, despre care spune că sunt disproporționate în raport cu numărul locuitorilor din comunitățile respective. „Avem săli de sport în niște comune mici. Cele din sticlă, cele mari, cu tribune, în care dacă mobilizăm toți cetățenii comunei, s-ar putea să nu umplem tribuna”, a mai spus Bolojan. Potrivit premierului, una dintre soluții este ca autoritățile locale să contribuie financiar la proiectele finanțate de la bugetul de stat. El a arătat că anul trecut a fost introdusă o cofinanțare de 25% din partea autorităților locale pentru astfel de proiecte. „Și cred că pentru toate proiectele care vin, e bine să existe o cofinanțare din partea autorităților locale. Pentru că altfel tendința primarului este să facă un proiect cât mai mare dacă e de la bugetul de stat”, a afirmat Bolojan. Premierul a explicat că această abordare ar trebui să ducă la o selecție mai atentă a investițiilor și la proiecte adaptate nevoilor reale ale comunităților. Declarațiile despre investițiile sportive au fost făcute în contextul în care Bolojan a vorbit despre problemele de finanțare a proiectelor de infrastructură și despre lucrările care au fost începute sau contractate în anii anteriori. Guvernul alocă peste 1,4 miliarde de lei pentru construcția a patru stadioane Însă, deși critică stadioanele mici și investițiile făcute în locuri în care nu era cazul, recent, Guvernul alocă peste 1,4 miliarde de lei pentru construcția a patru stadioane. Valoarea totală a fiecărui proiect de construcție implică o cotă de 75% alocată din bugetul de stat și o cotă de 25%, bani din bugetul local, după cum urmează: Stadion de 30.000 de locuri, municipiul Timișoara – 609.366.993,68 lei, inclusiv TVA,. din care 126 de milioane de lei de la bugetul local; Complex Sportiv, municipiul Oradea – 385.843.822,12 lei, inclusiv TVA, din care 71 milioane lei de la bugetul local; Complex Sportiv-Stadion Municipal „1 Mai”, municipiul Slatina – 289.472.880,95 lei, inclusiv TVA, din care 58 de milioane lei de la bugetul local; Stadionul „Tineretului”, municipiul Brașov – 135.785.757,81 lei, inclusiv TVA, din care 25 de milioane de lei de la bugetul local.
Nazare: Ratingul de ţară rămâne prioritatea nr. 1. Nu ne putem permite iniţiative legislative cu impact bugetar suplimentar
Ministrul interimar al Finanțelor, Alexandru Nazare, a subliniat miercuri faptul că ratingul de ţară rămâne prioritatea nr. 1 și că România nu își poate permite iniţiative legislative cu impact bugetar suplimentar în sesiunile parlamentare extraordinare. Într-un mesaj publicat pe Facebook, Nazare a precizat că împreună cu toate grupurile parlamentare, a fost găsită o formulă funcţională pentru intervenţia temporară pe piaţa carburanţilor. „În ultimele zile, am gestionat mai multe situații complexe, cu așteptări legitime din partea oamenilor, a instituțiilor și a economiei.(…) În Parlament am găsit, împreună cu toate grupurile parlamentare, o formulă funcțională pentru intervenția temporară pe piața carburanților. Peste 24 de amendamente au fost analizate și adoptate pentru a adapta mecanismul la condițiile actuale, marcate nu doar de creșterea prețurilor, ci și de riscuri reale privind lanțurile de aprovizionare. Am construit astfel, prin dialog, o soluție flexibilă şi sustenabilă”, a spus Nazare în mesajul publicat pe Facebook. Ministrul a mai precizat și faptul că a fost prelungit termenul de achiziţie a locuinţelor cu TVA 9% şi că a fost deblocată situația privind posturile din Sănătate, subliniind că nevoia de personal în spitale este reală. „Aceasta este regula perioadei actuale: să găsim soluţii pentru problemele urgente, fără să transformăm soluţiile de astăzi în vulnerabilităţi imediate”, a mai spus ministrul. Nazare: Resursele statului nu sunt nelimitate În mesajul său, Nazare a atras atenția asupra faptului că există multe solicitări şi multe obiective legitime, însă resursele statului nu sunt nelimitate. „Fiecare nouă facilitate, exceptare sau cheltuială permanentă trebuie analizată împreună cu sursa sa de finanțare și cu efectele asupra deficitului, datoriei și costurilor de împrumut. Presiunea momentului nu poate înlocui analiza impactului, iar popularitatea unei măsuri nu garantează că aceasta poate fi finanțată. Actele normative fără o sursă clară de acoperire se acumulează și pot anula progresele obținute prin efortul de consolidare fiscală”, a explicat Nazare. Ministrul Finanțelor: O acumulare de decizii fără acoperire poate împinge România pe o pantă periculoasă Ministrul interimar al Finanțelor a mai precizat că România se află în continuare sub evaluarea agențiilor de rating, respectiv Fitch, Moody’s și S&P și că „o acumulare de decizii fără acoperire poate împinge România pe o pantă periculoasă”. „Agențiile nu analizează doar o singură măsură, ci coerența întregii politici fiscal-bugetare și capacitatea de a respecta angajamentele asumate. O acumulare de decizii fără acoperire poate împinge România pe o pantă periculoasă, cu efecte serioase asupra dobânzilor, investițiilor, creditării și nivelului de trai. Menținerea calificativului de investiții nu este o preocupare tehnică a Ministerului Finanțelor, ci o miză directă pentru menținerea echilibrului economic al țării. (…) Dialogul și acordul politic sunt esențiale şi trebuie însoțite de aceeași rigoare în identificarea surselor de finanțare. Nu ne putem permite inițiative legislative cu impact bugetar suplimentar în sesiunile parlamentare extraordinare. Putem armoniza interese diferite și putem găsi soluții. Dar fiecare decizie trebuie să rămână în limitele pe care România și le poate permite”, a conchis Nazare.
Scandal și violențe în Parlamentul din Bulgaria la dezbaterea bugetului de stat
Ședința Parlamentului Bulgariei dedicată bugetului de stat a fost marcată miercuri de scene dure și de un incident violent. Membri ai alianței Continuăm Schimbarea-Bulgaria Democratică (PP-DB) au acuzat actuala majoritate că încearcă să impună un „buget al jafului”. Reprezentanții alianței au susținut că acest plan financiar va aduce o nouă datorie mare pentru țară și va fi folosit pentru cumpărarea de voturi înainte de alegeri, scrie Euronews. Reprezentanții PP-DB au cerut populației să iasă în stradă și să se opună adoptării bugetului de stat. De cealaltă parte, partidele Cetățeni pentru Dezvoltarea Europeană a Bulgariei (GERB) și Există un Astfel de Popor (ITN) au respins respectivele acuzații. Partidele au declarat că prelungirea bugetului este necesară pentru plata salariilor, a ajutoarelor sociale și pentru asigurarea stabilității financiare. Totodată, cele două formațiuni au acuzat PP-DB de lipsă de responsabilitate politică. Situația a scăpat de sub control după ce deputatul Radostin Vasilev, din Partidul Moralitate, Unitate, Onoare (MEȘ), i-a dat un pumn parlamentarului Ghiunai Daloolu, membru al alianței Mișcarea Drepturilor și Libertăților – Un Nou Început (DPC). Deși scena nu a continuat cu alte acte de violență fizică, a fost un moment plin de tensiune în cadrul ședinței din Parlament.